CONSILIERUL PREZIDENŢIAL COSMIN MARINESCU AVERTIZEAZĂ: Creditele de angajament din 2017 vor presa bugetele următoare, anual, cu circa 1% din PIB

Bugetul pentru 2017 vine cu o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată şi principala problemă a situaţiei bugetare în următorii ani, susţine consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, într-o postare pe pagina sa personală.

Domnia sa susţine că orice construcţie bugetară bazată pe programare multianuală necesită prevederi distincte: execuţia curentă a bugetului, pe de o parte, şi execuţia multianuală, pe de altă parte: "Creditele de angajament privesc această execuţie multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăţi în exerciţiile bugetare viitoare".

În consecinţă, mai arată Cosmin Marinescu, cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin plăţile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut.

Consilierul prezidenţial spune că problema bugetului 2017 este volumul record de credite de angajament, care vor presa puternic asupra bugetelor viitoare: "Odată umflat în prezent, acest «buget paralel» va ţine pe loc sau chiar va dezumfla cheltuielile curente în viitor".

Domnia sa dă ca exemplu bugetul general consolidat pentru 2017 care prevede credite de angajament de 53,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă mai mult de o treime din mărimea bugetului de stat. Din acestea, 36,5 miliarde lei sunt credite de angajament destinate Ministerului Dezvoltării Regionale - 31 miliarde lei fiind credite de angajament prevăzute în contul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

Cosmin Marinescu explică: "Creditele de angajament din bugetul 2017 sunt de circa 3,5 ori mai mari decât cele prevăzute în bugetul 2016, care a fost subordonat, totuşi, aceleiaşi viziuni pro-ciclice.

Dar care sunt implicaţiile asupra bugetelor viitoare? În primul rând, nu toate creditele de angajament se concretizează în cheltuieli angajate. De exemplu, în 2016 au fost prevăzute credite de angajament de 15,2 miliarde lei, însă au fost angajate 10,3 miliarde lei, adică circa 68% din prevederile iniţiale.

În ipoteza aceluiaşi grad de angajare, ar rezulta că în 2017 vor fi angajate pentru anii următori cheltuieli de circa 25 miliarde lei, adică circa 3% din PIB, numai la nivelul Ministerului Dezvoltării. Aşadar, creditele de angajament din 2017 vor presa asupra bugetelor următoare, anual, cu circa 1% din PIB, prin creşterea anuală a necesarului de plăţi.

De aici şi posibile derapaje în planul deficitului bugetar. Efectul angajărilor curente asupra deficitelor viitoare va fi unul covârşitor, mai ales dacă se menţine trendul actual al politicilor fiscal-bugetare, anume «jos taxele, sus cheltuielile!», trend care oricum subminează, prin el însuşi, poziţia finanţelor publice.

Însă, dincolo de problema deficitului, sau mai degrabă în virtutea acesteia, intervine problema capacităţii de plată a bugetelor locale. În cazurile în care firmele furnizoare vor fi plătite cu întârziere iar lucrările se sistează, ar putea apărea blocaje economice însemnate, inclusiv decapitalizarea firmelor respective".

În opinia domnului Marinescu, România are mare nevoie de investiţii, care să însemne extinderea şi modernizarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi esenţiale pentru bunăstarea unei comunităţi. Însă experienţele administrative recente ne-au arătat, potrivit consilierului prezidenţial, că, în general, când creşte cantitatea (alocărilor), scade calitatea (investiţiilor).

Cosmin Marinescu susţine: "Nu este deci suficient să avem şantiere deschise în toată ţara, mai trebuie să vedem şi pe ce vor fi cheltuiţi banii".

Domnia sa consideră că, în general, construcţia bugetară trebuie să includă scenarii privind implicaţiile bugetare ale creditelor de angajament, precum şi capacitatea administrativă de a asigura eficienţa cheltuielilor publice.