Consiliul Concurenţei derulează investigaţii în energie şi pe piaţa lemnului

Consiliul Concurenţei (CC) a lansat, anul acesta, mai multe investigaţii în diferite sectoare ale economiei, printre care şi în energie sau piaţa lemnului, a declarat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul conferinţei de lansare a raportului "Evoluţia Concurenţei în sectoare cheie - 2017".

Potrivit preşedintelui CC, anul trecut, instituţia pe care o reprezintă a declanşat investigaţii care se concentrează, în principal, pe cele mai nocive forme de comportament anticoncurenţial, mai exact posibile înţelegeri între concurenţi sau forme de abuz de poziţie dominantă.

Domnia sa a mai afirmat: "În 2017, am lansat mai multe investigaţii pe zona de energie, şi ne uităm în special la branşamente şi la marii furnizori de utilităţi. De asemenea, ne-am îndreptat atenţia şi înspre zona serviciilor financiare şi a comercializării echipamentelor agricole - unde sunt implicate şi fonduri europene - precum şi în zona licitaţiilor de pe piaţa lemnului, în special cele în care se achiziţionează lemn de la Romsilva".

Potrivit preşedintelui CC, instituţia consideră că este foarte important să convingă autorităţile să folosească expertiza autorităţii de control, motivând că doar prin intermediul unei aplicări corecte şi inteligente a regulilor pieţei, economia românească se poate dezvolta.

Bogdan Chiriţoiu a mai menţionat: "De asemenea, prin intervenţiile noastre, prin modificarea legislaţiei, am reuşit să stabilizăm piaţa RCA. Anul trecut, în perioada asta, era criză pe piaţa de RCA, iar acum preţurile sunt sub control, criza nu mai există şi cred că putem face şi mai mult decât atât dacă vom colabora şi cu celelalte instituţii ale statului".

Criza cu care se confruntă, în prezent, piaţa de energie electrică poate fi o oportunitate pentru ca instituţia să se implice şi în stabilizarea acestui sector, mai consideră domnia sa, adăugând: "Vom lansa şi o analiză asupra pieţei gazelor naturale, în care vom prezenta o serie de recomandări pentru a ne asigura că liberalizarea de pe piaţa gazelor va fi în beneficiul consumatorilor din România".

Totodată, domnul Chiriţoiu a subliniat şi faptul că, în mod inevitabil, suntem dominaţi de problemele industriei tradiţionale, în timp ce economia noastră este în schimbare.

CC consideră că noile tehnologii reprezintă, pentru ţara noastră, o oportunitate, pe care pare că reuşim să o valorificăm, un exemplu în acest sens fiind faptul că ponderea sectorului IT în PIB a depăşit-o pe cea a industriilor tradiţionale.

Noile tehnologii pot dinamiza concurenţa în pieţele tradiţionale, a mai opinat domnul Chiriţoiu, domnia sa precizând anterior că situaţia arată bine în sectoarele care au roluri-cheie în formarea PIB, printre care IT şi telecomunicaţii, dar că în ceea ce priveşte serviciile financiare, deşi se observă un progres, este loc de îmbunătăţiri, concurenţa în acest domeniu fiind insuficientă.

Consiliul Concurenţei a înregistrat, în acest an, cea mai intensă activitate din istoria sa recentă, a conchis domnul Chiriţoiu.

• Mihai Daraban: "Subiectul concurenţei este, în permanenţă, în top trei al problematicii cu care se confruntă mediul de afaceri de la noi"

Subiectul concurenţei este, în permanenţă, în top trei al problematicii cu care se confruntă mediul de afaceri de la noi, după fiscalitate şi forţa de muncă, a declarat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Economia românească este extrem de polarizată, a mai spus domnia sa, adăugând: "De multe ori nu ne place să auzim de la Bruxelles de Europa cu două sau trei viteze, însă eu cred că economia românească, aşa cum este ea construită, are mai multe viteze".

Domnul Daraban a menţionat că şi-ar fi dorit ca numai în cadrul micro-întreprinderilor să lucreze peste cinci milioane de salariaţi în ţara noastră: "Din păcate, însă, realitatea nu arată astfel. Aceştia o duc rău, iar sectorul micro-întreprinderilor este prima ţintă a măsurilor fiscale care vin în cascadă".

Mihai Daraban a precizat că este convins de faptul că toate declaraţiile nesustenabile şi gratuite pe care oamenii politici le aruncă în spaţiul public vor fi penalizate de către Goldman Sachs şi alte asemenea instituţii, adăugând: "Deşi întotdeauna am spus acest lucru cu părere de rău, este bine că nu avem o bursă puternic capitalizată, pentru că altfel toate aceste decizii din spaţiul public ar crea mari prejudicii, în special micilor investitori de pe Bursă".

• Victor Negrescu: "Din 2016, până în prezent, Comisia Europeană a luat 18 decizii antitrust"

În plan european, se remarcă o tendinţă tot mai pregnantă de a acorda o atenţie sporită politicilor şi regulilor competiţionale, precum şi respectării acestora, a precizat, ieri, Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe.

"În ultimii ani, numărul acţiunilor întreprinse de către Comisia Europeană a crescut, anul trecut fiind peste 360, iar economiile realizate prin intervenţia Comisiei Europene, în procedurile de fuziune, se pot ridica şi la trei miliarde de euro pe an", a mai adăugat domnia sa.

Totodată, din 2016, până în prezent, Comisia Europeană a luat 18 decizii antitrust, a mai declarat domnul Negrescu, motivând că rolul instituţiilor care supraveghează mediul concurenţial, la nivel european, este extrem de important.

Potrivit lui Victor Negrescu, legat de perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, se remarcă nevoia ţării noastre de a se dezvolta în ceea ce priveşte politica concurenţială şi de a-şi spori capacitatea administrativă, pentru a ne manifesta la nivel european.

În plan european există o dorinţă din ce în ce mai mare de a acţiona pentru a asigura o competiţie care le va permite tuturor actorilor să se manifeste.

• Liviu Voinea: "Volatilitatea preţului la alimente este mai mare la noi decât în alte state UE"

Corelarea preţurilor la alimente din ţara noastră cu cele din zona euro a fost favorizată, în acest an, de excesul de cerere internă, a declarat, ieri, Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

Conform declaraţiilor domniei sale, sezonalitatea şi direcţia preţurilor din ţara noastră sunt aliniate cu cele din Uniunea Europeană, dar volatilitatea este mai mare la noi în ţară.

Domnia sa a mai precizat: "În economiile emergente, aşa cum este şi a noastră, unde ştim că procesul de convergenţă este inflaţionist prin natura sa, a putut fi observată o decuplare parţială între creşterea economică şi creşterea inflaţiei, pe de o parte, şi între preţurile de producţie şi preţurile de consum, pe de altă parte. În aceste condiţii, poate fi avansată şi pentru această economie importanţa factorilor structurali, precum inflaţia globală, favorizată de deschiderea economică şi de integrarea în lanţurile globale de valoare".

Liviu Voinea a explicat că gradul de deschidere a economiei româneşti a crescut foarte mult în ultimele decenii, ajungând la peste 65% din PIB-ul actual şi că după anul 2007, ponderea UE în comerţul nostru exterior a depăşit 70%.

Comerţul cu bunuri intermediare a ajuns să reprezinte 60% din comerţul extern, un creditor puternic al rolului inflaţiei globale în determinarea inflaţiei interne, în strânsă legătură cu creşterea rolului marilor retaileri şi cu creşterea ponderii comerţului intern prin intermediul acestora, a mai explicat domnia sa, precizând că scăderea constantă a ratei inflaţiei pe măsura creşterii prezenţei acestora nu reprezintă o coincidenţă.

Viceguvernatorul BNR a mai afirmat: "În ceea ce priveşte raportul dintre inflaţia internă şi inflaţia din zona euro în ultimii 20 de ani, putem observa tendinţa remarcabilă de convergenţă a dinamicii inflaţiei între România şi zona euro în ultimii 20 de ani, influenţată evident de accelerarea integrării comerciale şi financiare".

Anul acesta ne vom încadra în ţinta de inflaţie, iar politica monetară este importantă în acest sens, a conchis Liviu Voinea.