Consiliul Concurenţei şi-a redus rolul în ultimii zece ani, dar şi-a întărit puterea

Consiliul Concurenţei pierde, după zece ani, rolul de unic supervizor de ajutoare de stat şi devine un simplu element de legătură între autorităţile române şi Directoratul pentru Competiţie al UE, singurul abilitat autorizeze acordarea subvenţiilor şi ştergerea datoriilor într-un stat membru UE.

Autoritate administrativă autonomă, Consiliul Concurenţei (CC) urmăreşte protejarea şi stimularea concurenţei pentru asigurarea unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. În acelaşi timp, are rolul de a interveni corectiv pentru restabilirea şi menţinerea unui mediu competitiv normal. Deciziile emise în aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei se iau de plenul Consiliului Concurenţei, care este un organ colegial, format din şapte membri: un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi patru consilieri de concurenţă.

Membrii plenului Consiliului Concurenţei sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Guvernului

Consiliul Concurenţei a fost înfiinţat prin Legea concurenţei nr. 21/1996 (din 10 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 88, la 30 aprilie 1996), completată şi modificată ulterior prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 121/2003, aprobată prin Legea nr. 184/17 mai 2004 (publicată în M.Of. nr. 461 din 24 mai 2004). Consiliul Concurenţei funcţionează, în prezent, în baza Legii nr. 538 din 25 noiembrie 2004 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei 21/1996 (publicată în M.Of. nr.1130 din 30 noiembrie 2004, republicată în M.Of. din 16 august 2005).

Evoluţia acquis-ului comunitar şi noile reglementări prevăzute de Legea concurenţei au determinat adoptarea de către Consiliul Concurenţei a 18 regulamente şi 10 instrucţiuni. În 2005 a fost completată legislaţia de bază, în materie de concurenţă şi ajutor de stat.

Alături de CC, Legea concurenţei era administrată şi pusă în aplicare şi de Oficiul Concurenţei, ca organ de specialitate în subordinea Guvernului. Modificările legislative operate de la înfiinţare şi până în prezent au condus la o singură autoritate în domeniul concnurenţei - Consiliul Concurenţei, care a preluat şi atribuţiile Oficiului Concurenţei.

Amenzi şi cazuri

În primii patru ani de la înfiinţare, numărul cazurilor analizate de Consiliul Concurenţei a crescut anual, de la 171 în 1997, la 909, în 2001.

Un prim caz mai amplu analizat de Consiliul Concurenţei a fost cel al Romtelecom , în 1999, după ce Oficiul Concurenţei a stabilit că a încasat, în perioada 1997-1998, de la abonaţii săi circa 100 miliarde lei vechi în mod nejustificat. Anunţul a fost făcut la 23 iunie 1999 de Oficiul Concurenţei, în urma unui control. Potrivit şefului Oficiului Concurenţei, Dan Ionescu, citat de ziarul Evenimentul zilei din 28 septembrie 1999, valoarea totală a sumelor încasate necuvenit de Romtelecom, de la privatizare, se ridica la 146,6 miliarde lei.

În noiembrie "99, Consiliul Concurenţei a sancţionat Registrul Român al Acţionarilor (RRA) cu o amendă de 2,16 miliarde lei vechi, pentru încălcarea prevederilor Legii concurenţei, pentru că nu a permis companiilor listate pe piaţa RASDAQ să îşi aleagă în mod liber registrul independent la care să îşi păstreze lista acţionarilor prin practicarea de tarife diferenţiate la serviciile echivalente prestate societăţilor şi tratamentul discriminatoriu aplicat societăţilor emitente.

În 2002, Consiliul Concurenţei, anunţa, la 30 iulie, că a decis să reducă, de la 809,404 miliarde lei vechi la 405 miliarde lei vechi, valoarea amenzii aplicate operatorului naţional de telecomunicaţii Romtelecom pentru încălcarea prevederilor Legii Concurenţei. Prin Decizia 264 din 4 iulie 2002, Consiliul Concurenţei a amendat Romtelecom cu 809,404 miliarde lei vechi, reprezentând 3,3% din cifra de afaceri realizată de companie în 2001.

Potrivit ziarului Evenimentul zilei din 30 iulie 2002, decizia a fost luată în urma plângerii formulate de Romtelecom şi a luat în considerare situaţia economico-financiară a societăţii, care a înregistrat pierderi în anul 2001, şi faptul că amenzile aplicate de Consiliu nu trebuie să afecteze poziţia pe piaţă a unui agent economic. Romtelecom şi firma franceză Transpac au înfiinţat în 1993 societatea pe acţiuni Global One Communications Romania. Ulterior, firma olandeza Global One Communications Holding BV a intrat în posesia acţiunilor deţinute de Transpac. Potrivit unei clauze introduse în contractul de înfiinţare a companiei, cei doi acţionari ai Global One Communications Romania se obligau să nu desfăşoare, timp de zece ani, activităţi aflate în domeniul firmei nou-înfiinţate. Motivul sancţionării a fost nemodificarea clauzei după intrarea în vigoare a Legii Concurenţei, la începutul anului 1997. Reducerea amenzii a fost determinată şi de faptul că încheierea acordului de asociere şi introducerea clauzei de neconcurenţă a fost realizată şi la iniţiativa statului român, potrivit comunicatului prezentat în acelaşi ziar.

În 2003, au fost emise 114 decizii de sancţionare, din care aproape 60 % au vizat omisiunea notificării concentrărilor economice - 68 decizii. Suma totală a sancţiunilor aplicate de CC în 2003 a fost de 2.679.360 lei.

În august 2003, Consiliul Concurentei a amendat, cu peste trei miliarde lei, 11 societăţi de asigurare, pentru încălcarea Legii concurenţei. Cea mai mare amendă a fost suportată de compania Allianz-Ţiriac, căreia i s-a impus să plătească 970 milioane lei vechi. Compania era urmată de Astra şi Asirom, cu câte o amendă de 505 milioane lei vechi fiecare. Potrivit Evenimentului zilei din 21 august 2003, după o investigaţie ce a durat aproape doi ani, cele 11 societăţi au fost găsite vinovate că s-ar fi înţeles asupra tarifelor de vânzare a poliţei Carte Verde.

În 2004, potrivit raportului de activitate, cele 50 de amenzi aplicate au însumat 8.590.423,5436 lei. Dintre acestea, 46 au vizat omisiunea notificării operaţiunilor de concentrare economică. Alte trei au fost aplicate pentru înţelegeri între agenţii economici - aproape 5 milioane lei, din care aproximativ 98%, respectiv 4,7 milioane lei o reprezintă amenda aplicată unui număr de opt societăţi comerciale implicate într-o înţelegere anticoncurenţtială pe piaţa serviciilor de emitere, gestionare şi comercializare a tichetelor de masă, investigaţie prin autosesizare (Decizia nr. 270/29.09.2004). De asemenea, la abuzuri de poziţie dominantă a fost dată o singură amendă - cea mai mare sancţiune aplicată unui singur agent economic. Amenda a atins aproximativ 3.506.722 RON şi a fost aplicată SC Kronospan Sepal SA, pentru încălcarea prevederilor art.6 (investigaţie prin autosesizare) (Decizia nr. 329/22.12.2004)

O a doua amendă consistentă, în istoria activităţii Consiliului, a fost aplicată în octombrie 2004, unui număr de opt firme care emit tichete de masă. Acestea au fost sancţionate cu 47 de miliarde lei vechi, pentru încălcarea Legii concurenţei. Prima amendă, cea mai mare de până atunci, a fost cea primită în anul 2002 de RomTelecom, de 405 miliarde lei. Potrivit Evenimentului zilei din 1 octombrie 2004, Accor Services, Bluticket Romania, Cheque Dejeuner Romania, Cuget Liber Poligraf, Hungastro, International Financial Services, Proserv si Sodexho Pass, societăţi care activează pe piaţa tichetelor de masă, trebuiau să plătească, fiecare, câte o amendă de circa 5,8 miliarde lei.

La sfârşitul aceluiaşi an, Consiliul Concurentei a amendat firma Kronospan cu 1,2 milioane dolari pentru încălcarea Legii concurenţei, prin impunerea în mod direct sau indirect a preţurilor de vânzare către beneficiari. Amenda de 1,2 milioane dolari este cea mai mare aplicată unei singure firme. Preşedintele Consiliului Concurenţei de la acea dată, Mihai Berinde, a declarat, citat de Evenimentul zilei din 23 decembrie 2004, că, pe lângă această amendă, societatea va fi permanent monitorizată timp de 24 de luni. Investigaţia a fost declanşată în luna august, când Consiliul Concurenţei s-a autosesizat în urma articolelor apărute în presă, prin care producătorii de mobilă reclamau faptul că societatea Kronospan a majorat preţurile cu 50%.

Valoarea totală a amenzilor aplicate în 2005 a fost de 159,75 milioane lei. Cea mai importantă evoluţie înregistrată în activitatea CC în anul 2005 este reprezentată de adoptarea unor decizii prin care s-a dispus recuperarea, respectiv stoparea acordării unor ajutoare de stat. Conform raportului de activitate pe anul 2005, valoarea totală a ajutoarelor de stat autorizate în anul 2005 a fost de 4,19 milioane lei, diminuându-se considerabil faţă de anul anterior. Astfel, ajutoarele autorizate în anul 2005 au reprezentat doar 38% din valoarea totală a celor autorizate în anul 2004.

În mai 2005, a sancţionat producătorii de ciment cu amenzi de peste 98 de milioane lei. Consiliul a demarat o investigaţie în legătură cu posibila încălcare a dispoziţiilor legii de către producătorii de ciment din România - societăţile Lafarge Romcim, Holcim (România) şi Carpatcement Holding. Potrivit Raportului de activitate al CC pe anul 2005, investigaţia a arătat că "activităţile celor trei societăţi au avut ca scop şi ca efect restrângerea, împiedicarea şi denaturarea concurenţei pe piaţa românească a cimentului, prin participarea la un cartel de fixare a preţurilor". Valoarea totală a amenzilor a fost de peste 98 milioane lei, potrivit Deciziei CC nr.94 din 26 mai 2005.

Tot în 2005, Consiliul Concurenţei a amendat cu 22,6 miliarde lei vechi firma Balkan Petroleum pentru că nu a notificat instituţia cu privire la preluarea controlului unic asupra societăţii Rafo Oneşti. Consiliul anunţa într-un comunicat, publicat de Evenimentul zilei din 28 iulie 2005, că "operaţiunea de concentrare economică s-a realizat prin modificarea formei de exercitare a controlului asupra Rafo Oneşti, de la controlul în comun deţinut de Imperial Oil Bacău şi Balkan Petroleum la controlul unic exercitat de Balkan Petrolum".

Două luni mai târziu, La Fourmi a fost amendată cu 3.000 lei, pentru că a omis să informeze Consiliul Concnurenţei despre achiziţionarea a două firme - Gastro International şi Rafo Com Construct, potrivit Evenimentului zilei din 6 septembrie 2005.

Sfârşitul anului a adus o amendă şi companiei Wrigley, de 5,5 milioane euro (201 miliarde de lei vechi) pentru fixarea, împreună cu mai mulţi distribuitori, a preţului de vânzare, conform Evenimentului zilei din 21 decembrie 2005.

În 2006, Consiliul a emis 24 de decizii, dintre care cinci au fost de sancţionare pentru nerespectarea legislaţiei din domeniu, în valoare de aproximativ 37 milioane lei.

În 2006, Consiliul Concurenţei a amendat , la 9 mai, firma americană Cross Lander, proprietarul societăţii ARO Câmpulung, cu peste 668.000 lei noi din cauza operaţiunilor de concentrare economică anticoncurenţiale. Sancţiunea a fost dată pentru adoptarea unor măsuri ireversibile interzise de Legea concurenţei în cazul unei concentrări economice, potrivit unui comunicat al instituţiei din 9 mai 2006.

În aceeaşi lună, societatea CFR Marfă a fost sancţionată de Consiliu cu o amendă de peste 7 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă pentru două servicii - remizarea locomotivelor şi odihna personalului, potrivit Evenimentului zilei din 18 mai 2006.

Consiliul Concurenţei a anunţat, pe 11 iulie 2006, că Loteria Naţională trebuie să returneze Ministerului Finanţelor Publice ajutoare de stat acordate ilegal în valoare de 50,6 milioane de lei. În urma investigaţiei declanşate în martie 2006, Consiliul a constatat că "Loteria Română a beneficiat de scutiri de la plata taxei de licenţă şi exceptare de la perceperea şi virarea către stat a taxei de timbru social".

Tot în 2006, Anca Vlad, cea mai bogată femeie din România la acea dată, a fost sancţionată de Consiliu cu o amendă contravenţională în valoare de 100.000 de euro. Potrivit Evenimentului zilei din 14 septembrie 2006, după controale la sediul Fildas Trading SRL, CC a transmis că firma, care aparţine Ancăi Vlad, a furnizat informaţii inexacte şi incomplete în cadrul investigaţiei pe care o desfăşoara pe piaţa insulinei.

În decembrie 2006, Consiliul Concurenţei a amendat trei companii de furnizare de servicii de cablu, UPC Romania, RCS&RDS si Cablevision of Romania, cu o sumă totală de 7,5 milioane de euro, pentru că au încălcat regulile competiţiei pe pieţele din Bucureşti şi Timişoara. Potrivit Evenimentului zilei din 13 decembrie, amenda cea mai mare a primit-o UPC Romania - 7,1 milioane de euro.

Consiliul Concurenţei a amendat, în decembrie 2006, Raiffeisen Bank şi Raiffeisen-Leasing International cu câte 3.000 lei pentru că nu au notificat achiziţia Camionaval Leasing Company SRL, devenită Raiffeisen Leasing IFN SA. Totodată, Consiliul a emis şi o decizie de neobiecţiune privind dobândirea controlului asupra Raiffeisen Leasing IFN de către Raiffeisen Bank şi Raiffeisen-Leasing International. Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen-Leasing International Gesellschaft mbH au realizat o operaţiune de concentrare economică în anul 2002 prin achiziţionarea societăţii Camionaval Leasing Company SRL, operaţiune ce a a fost notificată în urma intervenţiei Consiliului Concurenţei. Decizia de neobiecţiune privind concentrarea notificată a fost emisă la 7 decembrie 2006. La 13 martie 2007, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie din oficiu privind posibila punere în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică înainte de emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei decizii, de către Raiffeisen Bank SA şi Raiffeisen Leasing International GmbH.

Valoarea amenzilor date de Consiliul Concurenţei în 2006 a fost de trei ori mai mică decât în 2005, potrivit informaţiilor publicate de Evenimentul zilei din 20 decembrie 2006. Trei persoane fizice şi 20 de companii autohtone şi străine au fost amendate în 2006 cu suma totală de 15,65 milioane de euro, faţă de 2005, când sancţiunile pentru încălcarea regulilor concurenţei au fost de 44,1 milioane de euro. Diferenţa apare din cauză că în 2005 s-a aplicat o amendă de 28 de milioane de euro producătorilor de ciment.

Potrivit Raportului de activitate pe anul 2001, în perioada 1 februarie 1997 - 31 decembrie 2001, Consiliul a analizat 171 de cazuri în 1997, 231, în 1998, 402, în 1999, 484, în 2000, şi 909, în 2001. Deciziile emise au fost în număr de 565, dintre care 510 în aplicarea Legii concurenţei şi 55 în conformitate cu Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat. Din totalul de 565, 15 decizii au fost atacate în instanţă.