CONSILIUL FISCAL:  "Bugetul pe 2023 şi Strategia Fiscal-Bugetară 2023-2025 sunt construite într-un context internaţional extrem de complicat"

Bugetul pe 2023 şi Strategia Fiscal-Bugetară 2023-2025 sunt construite într-un context internaţional extrem de complicat şi complex, fără precedent după al doilea război mondial, ce este marcat şi de invadarea Ucrainei, conform opiniei Consiliului Fiscal transmisă într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, contextul internaţional este definit de consecinţe economice şi de securitate ale războiului din Ucraina, criza energetică generată de creşterea foarte mare a preţului relativ al energiei (o creştere exacerbată de Război), inflaţie înaltă persistentă, înăsprirea condiţiilor financiare pe pieţe, o criză alimentară, fragmentarea sistemului economic global şi regionalizarea lanţurilor de aprovizionare şi, nu în cele din urmă, efecte tot mai grave ale schimbărilor climatice.

Siguranţa, înţeleasă în termeni tehnologici, militari şi economici (ca furnizare de bunuri esenţiale pentru viaţa cetăţenilor), capătă întâietate în politica publică.

Economiile din UE revelează tot mai vizibil trăsături de "economii de război" şi au loc creşteri de cheltuieli pentru apărare în numeroase state.

Inflaţia "surpriză" a ajutat execuţii bugetare în Europa şi limitarea ca pondere în PIB a datoriilor publice în 2022. Acest efect asupra echilibrului bugetar este limitat, iar o proiecţie fiscal-bugetară pe termen mediu şi lung trebuie să aibă în vedere consecinţe negative ale persistenţei posibile a unei inflaţii înalte. Pentru ca inflaţia să ajungă în câţiva ani aproape de ţinte este necesar un policy mix adecvat: o politică monetară care să stăpânească expectaţii inflaţioniste, politici bugetare prudente, măsuri de politică industrială care să sprijine producţia.

"Nu este simplu de ajuns la un policy mix care să ducă inflaţia în jos în mod ferm, deoarece statele au presiuni mari pe bugete. Dacă deficitele bugetare nu sunt ţinute sub control, politicile monetare sunt obligate să fie şi mai strânse, ceea ce face creditul mai scump. Oricum pieţele financiare externe reacţionează la deficite mari, la proliferare de semne că datoriile nu sunt sustenabile şi au loc atacuri speculative", subliniază Consiliul Fiscal.

România este de mai mulţi ani în procedura de deficit excesiv şi s-a angajat să ajungă cu deficitul bugetar la circa 3% din PIB în 2024. Este o misiune foarte grea în condiţiile presiunilor pe buget şi deteriorării severe a mediului internaţional.

Provocările actuale şi viitoare tensionează bugetele publice mai ales în ţările cu veniturile fiscale joase. România, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) în jur de 27% din PIB este la coada ierarhiei europene. CF reiterează necesitatea ca veniturile proprii ale bugetului public să crească.

"Este de salutat intenţia, foarte ambiţioasă, de a duce deficitul bugetar (cash şi ESA) la 4,4% din PIB în 2023 şi la sub 3% din PIB în 2024 (conform Strategiei Fiscal-Bugetare). Şi tot salutar este dezideratul de a duce investiţiile la peste 7% din PIB în 2023 având în vedere resursele europene disponibile", menţionează Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal apreciază proiecţia de PIB nominal a CNSP ca fiind realistă pe orizontul de timp considerat - cu o compensare între valorile posibil mai mari ale creşterii reale anticipate şi cele aferente deflatorilor PIB. În privinţa pieţei muncii, dacă anul 2023 oferă o perspectivă realistă, ultimii doi ani ai orizontului SFB (2024 şi 2025) ar putea fi marcaţi, în opinia CF, de o supraestimare a dinamicii - în special în ceea ce priveşte numărul de angajaţi.

Realizarea unui deficit bugetar de 4,4% în anul 2023 trebuie să surmonteze dificultăţi importante ale construcţiei bugetului public, pe care CF le vede atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Construcţia bugetară pentru anul 2023 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 4,4% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,34 pp faţă de nivelul proiectat de MF pentru anul 2022 (5,74% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pe anul 2023 este tot de 4,4% din PIB şi, comparativ cu nivelul estimat de MF pentru anul anterior (6,2% din PIB), reprezintă o reducere de 1,8 pp din PIB.

Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2023 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,9 pp din PIB, coroborată cu diminuarea cheltuielilor bugetare cu 0,44 pp din PIB.

Factorii principali care influenţează dinamica programată a veniturilor bugetare în termeni nominali în anul 2023 sunt reprezentaţi de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, cuantumul sumelor luate în considerare având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/reducerea evaziunii fiscale, proiectele PNRR.

Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor sume suplimentare provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării, CF are rezerve în a le considera la acest moment, în virtutea principiului prudenţei.

Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă încasarea unor venituri mai mici comparativ cu ţintele asumate în proiectul de buget de circa 11,3 mld. lei, reprezentând circa 0,73% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 mld. lei în raport cu proiecţia) şi supraevaluarea cu 2,6 mld. lei a unor venituri fiscale.

Reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvenţiilor, precum şi al unor ritmuri de creştere în termeni nominali moderate şi substanţial inferioare dinamicii proiectate a 3 PIB nominal pentru cheltuielile de asistenţă socială, bunuri şi servicii, personal şi dobânzi. Această reducere este contrabalansată parţial de majorarea substanţială a cheltuielilor cu proiecte finanţate din fonduri europene, în special cele aferente PNRR, şi a cheltuielilor de capital.

Consiliul Fiscal apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii, de cel puţin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială, respectiv de cel puţin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puţin 0,58% din PIB.

Rectificările bugetare viitoare trebuie să identifice măsuri de ajustare în vederea apropierii de ţinta de deficit bugetar pentru anul 2023.

O constrângere suplimentară asupra bugetului public este generată de cheltuielile de investiţii publice care nu au finanţare nerambursabilă, în special componenta cheltuielilor de capital, sub impactul majorării semnificative a cheltuielilor de apărare, şi componenta de împrumut a PNRR. Atenuarea acestei constrângeri se poate face prin creşteri de venituri şi/sau realocări de resurse. Problema este însă spaţiul fiscal foarte limitat.

Procesul de consolidare bugetară este vital pentru România din raţiuni de stabilizare a nivelului datoriei publice, de reducere a vulnerabilităţilor interne şi externe, de stabilitate a monedei naţionale şi de apărare a echilibrelor macroeconomice, de ameliorare a ratingului de ţară.

Există în dezbaterea publică europeană ideea de a nu include cheltuieli suplimentare de investiţii şi de apărare în deficitul bugetar. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, impactul economic asupra deficitelor nu poate fi contrabalansat prin beneficii prezumate în viitorul mai îndepărtat. Orice cheltuială suplimentară, dacă este finanţată prin îndatorare, nu are cum să nu se reflecte în datorie publică şi deficit.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2024-2026 este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, însă CF are semne de întrebare privind realismul acestei abordări. În absenţa unor politici credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscalbugetare pe termen mediu şi prin creştere de venituri fiscale, balanţa riscurilor este înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori.

Consolidarea fiscală, chiar dacă grevează asupra creşterii economice viitoare, efect contracţionist ce poate fi însă contracarat de absorbţia masivă de fonduri europene, este o necesitate stringentă; amânarea realizării acesteia prin măsuri cu efect asupra deficitului structural, doar mizând pe continuarea evoluţiei ciclice favorabile a 4 economiei şi pe efectul (pozitiv din punct de vedere fiscal) inflaţiei, nereprezentând, în opinia CF, opţiuni viabile.

Consolidarea fiscal-bugetară este esenţială pentru aderarea la zona euro, subliniază sursa citată.

Contextul de ansamblu foarte vitreg face ca, pentru România, fondurile europene (CFM şi PNRR), să capete o importanţă extraordinară: împreună cu resursele proprii, sau atrase, din buget (care finanţează cheltuieli de capital), banii europeni pot duce investiţiile la peste 7% anual - ceea ce se vede în strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025. Banii europeni ajută şi balanţa externă a României, o protecţie în plus la presiuni valutare, atacuri speculative.

Apartenenţa la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanţare (bani europeni) şi chiar a bonităţii financiare, dar nu poate fi un panaceu sau o garanţie deplină, se menţionează în comunicat.