CONSILIUL FISCAL: Datoria publică a ajuns la 47,7% din PIB, la finalul anului 2020

Datoria publică a ajuns la 47,7% din PIB la finele anului 2020 şi a depăşit primul prag de alertă din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de 45%, reiese din opinia Consiliului Fiscal (CF) pe marginea proiectului legii de buget pentru 2021 şi a strategiei fiscal-bugetare pe anii 2022-2024. La sfârşitul lui 2019, înainte de criza sanitară şi economică provocată de pandemie, datoria guvernamentală se situa la 373,6 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB. Potrivit specialiştilor CF, readucerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă trebuie să reprezinte un obiectiv principal al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Totodată, există condiţii pentru obţinerea unor costuri de finanţare rezonabile ale datoriei publice pe viitor, însă angajamentul ferm în direcţia unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară constituie premisa esenţială pentru menţinerea ratingului de ţară şi a încrederii investitorilor de pe pieţele internaţionale care finanţează în parte deficitul bugetar al României.

Consiliul Fiscal arată că majorarea datoriei publice "devoalează slăbiciunile identificate în mod repetat de CF în rapoartele sale anuale prin care atrăgea atenţia că efectele politicii fiscal-bugetare expansioniste, concretizată prin deficite primare mari, au fost ocultate de situaţia macroeconomică favorabilă din anii anteriori". Instituţia scoate în evidenţă că pentru 2023 se estimează un nivel al datoriei publice de 54,3% din PIB, asta în ciuda creşterii economiei interne cu ritmuri susţinute în următorii ani. Nivelul nu este ameninţător dacă se va realiza corecţia macroeconomică graduală necesară, mai arată instituţia.

"Deşi datoria publică se situa la un nivel relativ confortabil de 35,3% din PIB la sfârşitul anului 2019, aceasta s-a majorat până la 47,7% din PIB la finalul anului 2020, potrivit datelor MFP, pe fondul deficitului bugetar ridicat (care s-a concretizat într-un deficit primar evaluat de MFP la 7,6% din PIB conform metodologiei europene), dar şi ca urmare a contractării de datorii pentru prefinanţarea necesităţilor de resurse ale anului 2021 şi pentru consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului (influenţe manifestate sub forma unei ajustări stoc-flux pozitive de circa 2,6 pp din PIB). Această evoluţie a datoriei publice devoalează slăbiciunile identificate în mod repetat de CF în rapoartele sale anuale prin care atrăgea atenţia că efectele politicii fiscal-bugetare expansioniste, concretizată prin deficite primare mari, au fost ocultate de situaţia macroeconomică favorabilă din anii anteriori, caracterizată de creştere economică şi rate reale ale dobânzii negative. Inversarea abruptă a diferenţialului dintre rata de creştere eco­nomică şi costul finanţării, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, a condus la o creştere rapidă şi de proporţii a datoriei publice în anul 2020", arată Consiliul Fiscal.

Conform strategiei fiscal-bugetare (SFB) 2021-2023, deşi este preconizată o ameliorare treptată a deficitului bugetar primar (6,6% din PIB în 2021, 4,8% din PIB în 2022, respectiv 3,2% din PIB în 2023), datoria publică este proiectată pe o traiectorie ascendentă pentru întregul orizont de previziune.

"Menţinerea acesteia este cauzată de nivelurile încă înalte ale deficitului primar care nu pot fi contracarate în totalitate de efectul favorabil al creşterii economice prognozate pentru intervalul 2021-2023. Pentru 2023 se estimează un nivel al datoriei publice de 54,3% din PIB. Un asemenea nivel al datoriei publice nu este ameninţător dacă se va realiza corecţia macroeconomică graduală necesară. O corecţie credibilă este cea care va da şi costul finanţării deficitului si refinanţării datoriei publice. Mai mult, spre deosebire de economiile dezvoltate, România nu poate susţine un nivel ridicat al datoriei publice având în vedere capacitatea limitată de finanţare pe piaţa internă, precum şi nivelul redus al veniturilor bugetare (reprezentând în medie 31,7% din PIB pe perioada 2021-2023, potrivit estimărilor din SFB). Pe de altă parte, finanţarea pe pieţele internaţionale poate accentua dependenţa faţă de investitorii nerezidenţi, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creştere la şocuri de dobândă şi de curs valutar, precum şi o serie de incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării în condiţiile unei eventuale creşteri a aversiunii la risc şi/sau deteriorării ratingului suveran al României", potrivit Consiliului Fiscal.

În acest context, readucerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă trebuie să reprezinte un obiectiv principal al politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung, punctează specialiştii Consiliului Fiscal.

"Această necesitate este susţinută şi de raportul Comisiei Europene privind sustenabilitatea datoriei publice pe anul 2020 care plasează riscul aferent datoriei publice a României la un nivel «înalt» pentru toate orizonturile considerate (scurt, mediu şi lung). Având în vedere că deficitul primar este factorul determinant pentru evoluţia datoriei publice pe parcursul intervalului 2021-2023, readucerea acesteia pe o traiectorie sustenabilă depinde în mod decisiv de succesul procesului de consolidare fiscal-bugetară din următorii ani. Totodată, pe măsură ce nivelul datoriei creşte, costurile de finanţare exercită o influenţă mai importantă asupra evoluţiei sale viitoare. În acest sens, ratele de dobândă de pe piaţa internă au scăzut în ultima perioadă, iar cele de la nivel european au înregistrat valori reduse pe parcursul ultimei decade, fiind de aşteptat ca această politică să continue pe termen mediu, astfel că există condiţii pentru obţinerea unor costuri de finanţare rezonabile ale datoriei publice. Nu în ultimul rând, angajamentul ferm în direcţia unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară constituie premisa esenţială pentru menţinerea ratingului de ţară şi a încrederii investitorilor de pe pieţele internaţionale", mai arată CF.

Potrivit analizei CF pe coordonatele din strategia fiscal-bugetară a Guvernului, necesarul de finanţare total pe 2021 ar urma să fie de 129,7 miliarde de lei (11,6% din PIB, cu deficit de 7,16% sau 80 de miliarde de lei), de 127,8 miliarde de lei (10,6% din PIB) în 2022, respectiv 119,6 miliarde de lei în 2023 (9,2% din PIB).

"Dincolo de impactul asupra ponderii datoriei publice în PIB, nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune ridicată asupra necesarului de finanţare. Potrivit analizei CF, după atingerea unui maxim de 149 miliarde de lei (14,3% din PIB) în anul 2020, se estimează o reducere graduală a necesarului de finanţare al României pe fondul consolidării fiscal-bugetare programate prin SFB 2021-2023 după cum urmează: 129,7 miliarde de lei (11,6% din PIB) în 2021, 127,8 miliarde de lei (10,6% din PIB) în 2022, respectiv 119,6 miliarde de lei (9,2% din PIB) în 2023. Astfel, se estimează că necesarul de finanţare a sectorului guvernamental exprimat ca pondere în PIB va reveni la nivelurile pre-pandemie (9% din PIB în 2019) abia în anul 2023", potrivit Consiliului Fiscal.