CONSILIUL FISCAL, DESPRE PROIECTUL RECTIFICĂRII BUGETARE: "Deficitul bugetar ar putea fi cuprins, la sfârşitul anului, între 3,4% şi 3,7% din PIB"

Ţara noastră ar putea depăşi ţinta de deficit bugetar asumată pentru final anului acesta şi poate oscila în intervalul 3,4% - 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, susţine Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată, astăzi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat şi Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară.

Conform opiniei, în ceea ce priveşte rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal recomandă o creştere a transparenţei în procesul de comunicare a construcţiilor bugetare prin publicarea şi adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, "nu doar a unor părţi din acesta".

"Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creştere economică reală mai redusă şi un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piaţa muncii sunt optimiste, îndeosebi în privinţa ritmului de creştere a numărului de angajaţi. Încă din construcţia iniţială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural şi, mai mult, exista riscul depăşirii chiar şi a pragului de 3% din PIB - dată fiind şi apropierea ţintei iniţiale de acest plafon", se menţionează în comunicatul Consiliului Fiscal.

De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază că un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creştere a eficienţei colectării, cât şi al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex-ante în proiecţia veniturilor bugetare, având în vedere principiul prudenţei, statuat de LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare).

Reprezentanţii Consiliului notează că au "rezerve însemnate faţă de nivelul propus al veniturilor bugetare - mai ales în cazul celor din TVA şi contribuţii de asigurări sociale", fiind astfel identificat un minus de venituri cumulat situat între 5,8 şi 6,8 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal îşi exprimă rezerva faţă de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistenţă socială şi cele cu achiziţiile de bunuri şi servicii, fiind mai degrabă vorba despre o sub-bugetare a acestora cu 3,5 - 4,5 miliarde de lei. "O absorbţie mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5 - 3,5 miliarde", susţine sursa citată.

Reprezentanţii instituţiei spun că exista riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Aceştia sunt de părere că, în absenţa adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar, la finalul anului 2019, este cuprins între 3,4% şi 3,7% din PIB.

"Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcţiei bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale şi de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambiţioase în raport cu resursele disponibile. Intervine şi contextul extern, ilustrat de încetinirea activităţii economice, precum şi efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat, în acest context, deficitele gemene relativ ridicate şi singulare în regiune care particularizează economia românească. Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu, prin creşterea veniturilor şi/sau raţionalizarea şi eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanţială a veniturilor bugetare pare o condiţie sine-qua-non în acest proces de consolidare", se mai menţionează în opinia Consiliului Fiscal.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Cercetării.