CONSILIUL PATRONATELOR BANCARE A ATINS UN NOU NIVEL - A INTRAT ÎN CONFLICT CU JUSTIŢIA CSM: "Exprimarea lui Steven van Groningen intervine în actul de justiţie"

Un nou conflict a izbucnit în jurul sistemului bancar.

De data aceasta, cinci bănci au intrat în coliziune cu justiţia.

Afirmaţiile grave pe care Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) le-a făcut la adresa sistemului judiciar din ţara noastră, într-o scrisoare publicată în media la începutul lunii iulie, au atras reacţii dure din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO al Raiffeisen Bank, cuprinse în scrisoarea CPBR transmisă CSM, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii şi curţilor de apel "sunt de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său", consideră reprezentanţii CSM, care adaugă: "Exprimarea domnului Steven van Groningen a fost apreciată ca o critică la adresa soluţiilor pronunţate de instanţe în favoarea clienţilor băncilor, de natură să afecteze în mod direct întreg sistemul judiciar, cu scopul de a interveni în actul de justiţie cu consecinţa influenţării deciziilor magistraţilor în detrimentul clienţilor".

În susţinerea afirmaţiilor de mai sus, Consiliul Superior al Magistraturii aminteşte că CSM este garantul independenţei justiţiei şi are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Conform comunicatului CSM, inspectorii judiciari au analizat scrisoarea CPBR la solicitarea pe care deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir a făcut-o, în 19 iulie, şi care viza afirmaţiile preşedintelui CPBR.

Documentul citat precizează: "Prin comentariile privind modul în care ar trebui interpretate anumite reglementări interne şi europene pentru acordarea şi rambursarea creditelor în valută exprimate în cuprinsul scrisorii, au fost puse la îndoială soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea clienţilor băncilor.

Solicitarea ca instanţele să ţină cont de argumentele expuse în cadrul scrisorii pentru ca «actul de justiţie să fie unul mai obiectiv şi imparţial, în conformitate cu prevederile legale», afirmaţiile în sensul că aplicarea reglementărilor invocate şi a practicii judiciare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene «ar putea determina o abordare obiectivă a judecătorilor care sunt chemaţi să înfăptuiască justiţia şi a pune bazele unei aplicări corecte a legilor» sau că «instanţele procedează la o restricţionare a circulaţiei capitalurilor, ceea ce contravine legislaţiei comunitare europene, care trebuie aplicată cu prioritate», induc ideea că judecătorii nu sunt imparţiali şi nu aplică în mod corect reglementările din domeniul bancar în soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.

Inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile menţionate reprezintă o imixtiune în activitatea justiţiei şi pun sub semnul întrebării deciziile pronunţate de instanţe şi profesionalismul judecătorilor, constituind totodată o formă de presiune asupra acestora, în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe într-o speţă în legătură cu aceste cauze".

Plenul Consiliului a mai apreciat că afirmaţiile lui Steven van Groningen încalcă limitele libertăţii de exprimare în raport cu activitatea magistraţilor, cu consecinţa afectării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.

Raportul CSM privind apărarea independenţei sistemului judiciar ca urmare a afirmaţiilor emise în spaţiul public de domnul Steven van Groningen arată: "În art. 30 din Constituţia României se prevede că «libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete, prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile», iar în art. 10 din Convenţia Europeană a drepturilor se statuează la alin. 1. că «Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare».

Este adevărat că dreptul la libera exprimare este un drept constituţional, însă nu este unul absolut, fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Se desprinde concluzia că acest drept nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin textele de lege anterior enunţate".

Ca reacţie la "disponibilitatea" CPBR "de a pune la dispoziţie, în cadrul unor astfel de programe, specialişti din diverse zone de activitate ale instituţiilor de credit, cu scopul de a familiariza reprezentanţii puterii judecătoreşti, cu specificul şi particularităţile acestora", CSM consideră, potrivit raportului citat: "O asemenea exprimare poate fi apreciată ca o critică voalată la adresa soluţiilor date de instanţe în favoarea clienţilor băncilor, de natură a afecta în mod direct, întreg sistemul judiciar, scopul fiind acela de intervenţie în actul de justiţie cu consecinţa influenţării deciziilor magistraţilor în detrimentul clienţilor.

Nu negăm că este benefic pentru magistraţii care judecă astfel de speţe, de a fi cât mai informaţi în privinţa domeniului în care se situează cauzele respective, însă considerăm că, asemenea informaţii detaliate pot fi oferite de către experţi abilitaţi, neimplicaţi în aceste cauze si nepărtinitori. Apreciem, aşadar că prin afirmaţiile domnului Steven van Groningen, în calitate de preşedinte CPBR şi CEO al Raiffeisen Bank, sunt puse la îndoială deciziile pronunţate de către instanţele de judecată, precum si profesionalismul judecătorilor, lucru de neacceptat într-un stat democratic, în care o astfel de imixtiune în activitatea justiţiei, nu trebuie acceptată".

Printre altele, scrisoarea CPBR face trimitere la procesele câştigate de consumatori pe conversia creditelor acordate în franci elveţieni (CHF), la cursul istoric.

Documentul citat arată: "Sub apartenenţa unui caracter incorect stabilit ca abuziv al obligaţiei legale de restituire a aceleiaşi sume nominale primite de către împrumutat în baza unui contract încheiat cu asumarea faptului că moneda creditului este diferită de aceea a veniturilor obţinute, unele instanţe admit cereri de conversie a creditelor acordate în valută. În acest fel, intervin în contractele de credit care reprezintă legea părţilor şi determină dezechilibrarea obligaţiilor contractuale defavorizând astfel un prestator de servicii finaciare care a acţionat în des-făşurarea obiectului sau de activitate şi cu respectarea normelor de prudenţialitate impuse de către reglementator.

Pentru că aceste instanţe se pronunţă în contra legii, băncilor li se încalcă drepturi legitime şi prin aceasta pot înregistra prejudicii majore, astfel că acţionarii acestora, care au investit un capital ce nu mai poate fi valorificat (doar) prin intervenţia instanţelor judecătoreşti, vor putea tinde să îşi limiteze pierderea fie prin încetarea investiţiilor, fie prin solicitarea recuperării pierderilor care nu derivă din mecanisme economice, ci din intervenţia incorectă a statului în derularea afacerilor pe teritoriul României".

CPBR a solicitat CSM şi Curţilor de Apel să ia în discuţie aspectele de "practică neunitară", atât în cadrul întâlnirilor periodice dintre reprezentanţii CSM şi preşedinţii secţiilor specializate, cât şi în cadrul programelor de formare continuă dezvoltate pentru judecători.

Bogdan Preda, CPBR: "Scrisoarea CPBR - o corespondenţă instituţională, nu o opinie personală a preşedintelui Consiliului Director al CPBR"

Scrisoarea transmisă de CPBR către CSM a fost o corespondenţă instituţională, nu o opinie personală a preşedintelui Consiliului Director al CPBR (Steven van Groningen), ne-a transmis Bogdan Preda, Director Executiv Relaţii Publice şi Instituţionale în cadrul CPBR, răspunzând solicitării ziarului BURSA.

Domnia sa ne-a precizat: "După cum am mai explicat cu mai bine de o lună în urma, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) nu a urmărit, prin scrisoarea transmisă catre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), niciun fel de imixtiune în actul de justiţie. Scrisoarea a fost trimisă cu intenţia obiectivă de a releva soluţii diamentral opuse date de instanţe în cazuri identice, în contextul existenţei unei legislaţii considerată a fi unitară.

Noi am plecat de la premisa că, judecând pe baza legislaţiei existente, unitare, instanţele vor oferi soluţii la fel de unitare, contribuind la sporirea predictibilităţii pentru toate părţile. În acest context, reprezentanţii CPBR au considerat oportun să pună la dispoziţie informaţii şi expertiză tehnică în ceea ce priveşte funcţionarea produselor şi serviciilor financiare, însă fără a avea intenţia de a influenţa actul de justiţie. Acceptarea sau nu a unor asemenea propuneri ramâne, bineînţeles, la discreţia decidenţilor privind desfăşurarea unor asemenea programe.

Scrisoarea transmisă de CPBR către CSM în acest sens a fost o corespondenţă instituională, fiind astfel regretabilă interpretarea că aceasta ar fi o opinie personală a preşedintelui Consiliului Director al CPBR, aşa cum s-a afirmat în sesizarea care a stat la baza raportului.

Nu în ultimul rând, privind afirmaţia din Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară şi dat publicităţii, în care se subliniază (la pag. 8 şi pag. 10) că CPBR ar fi luat o poziţie publică faţă de soluţii pronunţate de instanţe, insistăm asupra faptului că adresa transmisă de CPBR către CSM a fost una cu caracter strict instituţional, ce nu a urmărit, în niciun fel, crearea de presiuni mediatice, publice sau de orice altă natură şi că apariţia pe un site a adresei cu caracter instiţutional nu a fost determinată de către CPBR".

Deputatul Zamfir intenţionează să sesizeze atât BNR, cât şi pe premierul Cioloş cu privire la scrisoarea CPBR

Deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir ne-a precizat că va merge mai departe şi că va sesiza atât Banca Naţională a României (BNR), cât şi pe premierul Dacian Cioloş cu privire la scrisoarea CPBR.

Domnia sa ne-a precizat: "Odată cu raportul CSM, este un lucru dovedit că scrisoarea semnată de Steven van Groningen este de natură să influenţeze procesele din Justiţie. Salut reacţia Consiliului Superior al Magistraturii, ca răspuns la solicitarea mea şi apreciez că CSM ar fi trebuit să se auto-sesizeze în legătură cu afirmaţiile CPBR. Mă aştept ca Ministerul de Externe să-şi revizuiască poziţia şi să-l atenţioneze pe toate căile diplomatice pe cetăţeanul olandez Steven van Groningen că România nu este sat fără câini. Până acum, MAE mi-a transmis un răspuns nesatisfăcător, în care mi-a spus că subiectul nu este de competenţa sa".

Încă din luna iulie, scrisoarea CPBR a condus la reacţii imediate, atât din partea clienţilor bancari, cât şi din partea reprezentanţilor INM şi CSM şi a iniţiatorilor unor proiecte legislative care vin în sprijinul debitorilor.

Reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF au fost de părere că demersul CPBR reprezintă o tentativă de imixtiune în actul justiţiei.

Potrivit acestora, Consiliul Patronatelor Bancare încearcă să influenţeze justiţia prin invitarea magistraţilor la programe de "pregătire" în domeniul bancar.

Deputatul Daniel Zamfir a sesizat atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la scrisoarea CPBR.

Parlamentarul a precizat, la acea vreme: "Aşa-zisul «apel» transmis de domnul van Groningen către Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii şi celor 15 preşedinţi ai Curţilor de Apel conform căruia unele instanţe se pronunţă împotriva legii, încălcând în acest fel drepturile legitime care afectează activitatea instituţiilor de credit prin deciziile lor, constituie un atac fără precedent la ordinea constituţională".

Daniel Zamfir susţine că declaraţiile semnate de Steven van Groningen sunt surprinzătoare şi revoltătoare: "Sunt declaraţiile unui bancher, cetăţean străin, care pune la îndoială deciziile instanţelor româneşti, lucru de neacceptat într-un stat democratic în care o astfel de imixtiune în activitatea instanţelor de judecată trebuie sancţionată".

Daniel Zamfir a mai subliniat: "N-am să las lucrurile aşa! Mă gândesc dacă în vreo ţară din Europa, şi nu numai, vreun cetăţean român, investitor, şi-ar fi permis să critice justiţia statului respectiv... Cred că-l declarau persona non-grata!"

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea a reacţionat, declarând: "Şi noi vrem soluţii predictibile, dar nimeni nu se gândeşte că am putea preda cursuri magistraţilor despre cum se exercită abuzul de putere economică a băncilor asupra consumatorilor şi despre cum vedem noi afacerea bancară - onestă, sinceră, deschisă, şi nu plină de practici înşelătoare, produse defectuoase şi continui propagande mincinoase în contra clienţilor, deopotrivă firme sau persoane fizice".

Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecător şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii (INM), ne-a declarat, atunci: "În urmă cu 15 ani, ONG-urile şi jurnaliştii ne învăţau cum e cu libertatea de exprimare. Dacă nu am fi făcut traininguri împreună, şi acum am fi avut jurnalişti condamnaţi la închisoare. De pregătirea magistraţilor se ocupă INM, care apelează la specialişti din diverse domenii. Nu e o ruşine să nu ştim cum să aplicăm o lege, ci este o ruşine să nu recunoaştem acest lucru. Eu cred că perfecţionarea magistraţilor trebuie să fie continuă, iar specializări în domeniul bancar nu avem. Reprezentanţi ai băncilor au mai organizat traininguri cu magistraţii şi îmi amintesc că avocaţii au cerut şi ei să fie prezenţi. Drept pentru care CSM a decis, anul trecut, să fie invitaţi şi ei, aşa încât să nu poată fi acuzat nimeni că influenţează magistraţii. Cât timp e vorba de pregătire profesională, orice ajutor e bine-venit".

În acelaşi timp, Horaţius Dumbravă, judecător şi membru CSM, a declarat pentru Ştirile Pro Tv: "Au mai fost astfel de solicitări, dar nu într-o formă atât de categorică. Dacă am chema băncile la astfel de pregătiri profesionale, ceea ce mi se pare exagerat, ar trebui să chemăm şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor. Acest îndemn cum că ne pun la dispoziţie specialişti nu îşi are rostul".

Toate aceste reacţii nu au ămas fără răspuns, la vremea respectivă, din partea CPBR.

Bogdan Preda, directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare, a menţionat că scrisoarea CPBR cu privire la practica neunitară în cazul proceselor dintre clienţi şi bănci nu reprezintă o imixtiune în actul de justiţie, ci este un demers firesc pentru stabilirea unui cadru predictibil şi stabil atât pentru clienţi, cât şi pentru bănci şi alţi investitori: "Dacă am fi considerat măcar 1% că poate fi interpretat acest demers ca o imixtiune în actul de justiţie, nu am mai fi trimis niciodată acea adresă. Dar noi am plecat de la premisa că judecătorii trebuie să judece pe baza legii, că legea este unitară, dar am observat, pe de altă parte, că soluţiile erau de multe ori diferite pentru cazuri similare sau chiar identice. Şi asta nu oferă un cadru predictibil şi stabil nici pentru clienţi, nici pentru bănci, şi nici pentru alt fel de investitori. Înţelegem că poate să existe o diversitate, dar când este vorba de cazuri similare sau chiar identice ne punem semne de întrebare vis-a-vis de ce se întâmplă".

Din Consiliul Patronatelor Bancare fac parte cinci bănci - Raiffeisen Bank, Bancpost, Unicredit, BCR şi ING Bank. Iniţial, Banca Transilvania şi BRD Groupe Societe Generale s-au numărat printre membrii CPBR. Ulterior, însă, acestea au ales să se retragă.