CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII: "Afirmaţiile lui Steven van Groningen sunt de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti"

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apreciază, într-un comunicat de presă, că afirmaţiile făcute de Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO al Raiffeisen Bank, referitoare la practica neunitară a instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre bănci şi clienţii acestora, având ca obiect rambursarea creditelor în valută, în special cele în franci elveţieni (CHF), au fost de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.

Redăm, mai jos, integral, comunicatul CSM publicat astăzi pe site-ul instituţiei:

"În şedinţa din data de 23 august 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen, preşedinte al Patronatelor Bancare din România şi CEO al Raiffeisen Bank, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă CSM, MJ, INM şi curţilor de apel, publicată pe site-ul "lumeajustiţiei.ro" în data de 8 iulie 2016, sunt de natură să afecteze imaginea instanţelor judecătoreşti, aducând atingere independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Verificările au fost efectuate de Inspecţia Judiciară la solicitarea din data de 19 iulie 2016 a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a sesizării domnului Daniel Zamfir, deputat în Parlamentul României.

Acestea au vizat afirmaţiile domnului Steven van Groningen, cuprinse în scrisoarea Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) transmisă instituţiilor judiciare menţionate, referitoare la practica neunitară a instanţelor judecătoreşti în litigiile dintre bănci şi clienţii acestora, având ca obiect rambursarea creditelor în valută, în special cele în franci elveţieni (CHF).

Prin comentariile privind modul în care ar trebui interpretate anumite reglementări interne şi europene pentru acordarea şi rambursarea creditelor în valută exprimate în cuprinsul scrisorii, au fost puse la îndoială soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea clienţilor băncilor.

Solicitarea ca instanţele să ţină cont de argumentele expuse în cadrul scrisorii pentru ca "actul de justiţie să fie unul mai obiectiv şi imparţial, în conformitate cu prevederile legale", afirmaţiile în sensul că aplicarea reglementărilor invocate şi a practicii judiciare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene "ar putea determina o abordare obiectivă a judecătorilor care sunt chemaţi să înfăptuiască justiţia şi a pune bazele unei aplicări corecte a legilor" sau că "instanţele procedează la o restricţionare a circulaţiei capitalurilor, ceea ce contravine legislaţiei comunitare europene, care trebuie aplicată cu prioritate", induc ideea că judecătorii nu sunt imparţiali şi nu aplică în mod corect reglementările din domeniul bancar în soluţionarea litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.

Exprimarea domnului Steven van Groningen a fost apreciată ca o critică la adresa soluţiilor pronunţate de instanţe în favoarea clienţilor băncilor, de natură să afecteze în mod direct întreg sistemul judiciar, cu scopul de a interveni în actul de justiţie cu consecinţa influenţării deciziilor magistraţilor în detrimentul clienţilor.

Inspectorii judiciari au constatat că afirmaţiile menţionate reprezintă o imixtiune în activitatea justiţiei şi pun sub semnul întrebării deciziile pronunţate de instanţe şi profesionalismul judecătorilor, constituind totodată o formă de presiune asupra acestora, în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe într-o speţă în legătură cu aceste cauze.

Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile domnului Steven van Groningen încalcă limitele libertăţii de exprimare în raport cu activitatea magistraţilor, cu consecinţa afectării independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său.

Raportul Inspecţiei Judiciare poate fi vizualizat pe site-ul: www.inspectiajudiciara.ro."

Vă reamintim că, în luna iulie, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a adus critici dure la adresa deciziilor din instanţe adoptate în favoarea clienţilor bancari, critici exprimate în cadrul unei scrisori semnate de Steven van Groningen, preşedintele CPBR.

Scrisoarea lui van Groningen a fost adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Curţilor de Apel.

Documentul citat arăta că, prin adoptarea anumitor decizii, "instanţele procedează la o restricţionare a circulatiei capitalurilor, ceea ce contravine legislaţiei comunitare europene, care trebuie aplicată cu prioritate faţă de dreptul intern".

Printre altele, Steven van Groningen a făcut trimitere la procesele câştigate de consumatori pe conversia creditelor acordate în franci elveţieni (CHF), la cursul istoric.

În scrisoare se arăta: "Sub apartenenţa unui caracter incorect stabilit ca abuziv al obligaţiei legale de restituire a aceleiaşi sume nominale primite de către împrumutat în baza unui contract încheiat cu asumarea faptului că moneda creditului este diferită de aceea a veniturilor obţinute, unele instanţe admit cereri de conversie a creditelor acordate în valută. În acest fel, intervin în contractele de credit care reprezintă legea părţilor şi determină dezechilibrarea obligaţiilor contractuale defavorizând astfel un prestator de servicii finaciare care a acţionat în des-făşurarea obiectului sau de activitate şi cu respectarea normelor de prudenţialitate impuse de către reglementator.

Pentru că aceste instanţe se pronunţă în contra legii, băncilor li se încalcă drepturi legitime şi prin aceasta pot înregistra prejudicii majore, astfel că acţionarii acestora, care au investit un capital ce nu mai poate fi valorificat (doar) prin intervenţia instanţelor judecătoreşti, vor putea tinde să îşi limiteze pierderea fie prin încetarea investiţiilor, fie prin solicitarea recuperării pierderilor care nu derivă din mecanisme economice, ci din intervenţia incorectă a statului în derularea afacerilor pe teritoriul României".