Prăpastia dintre declaraţiile autorităţilor europene şi acţiunile lor se adânceşte, chiar dacă au trecut destui ani de la faza acută a crizei bancare şi a datoriilor suverane.
Oficial ne merge bine, iar Europa este aproape de atingerea unei creşteri economice sustenabile, care va permite şi "vindecarea" definitivă a sistemului bancar.
Dar cum poate fi sustenabilă a economie susţinută masiv cu ajutorul tiparniţei Băncii Centrale Europene? Oare conducătorii Europei cred cu adevărat în declaraţiile lor?
Se pare că nu, după cum arată o iniţiativă recentă venită de la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, deţinută în prezent de Estonia.
Un document obţinut de Reuters include măsuri pentru interzicerea temporară a retragerii banilor din băncile aflate în pericol de prăbuşire, astfel încât să fie prevenită fuga depozitelor. Agenţia de ştiri scrie că propunerea este analizată încă de la începutul anului, pe fondul divergenţei de opinii între statele membre.
"Acordarea prerogativelor de blocare a conturilor bancare instituţiilor de supervizare reprezintă o opţiune fezabilă", se mai arată în documentul pregătit de autorităţile europene.
Oare propunerea Estoniei, dacă vine chiar de acolo, a fost analizată la nivelul UE deoarece directiva de bail-in a devenit caducă, după cum o arată operaţiunile de "salvare" a unor bănci din Spania şi Italia?
Printre susţinătorii noilor propuneri se află Germania, după cum scrie Reuters, unde deja există prevederi legale cu privire la blocarea retragerilor din depozite în cazul băncilor aflate în procedură de insolvenţă.
Blocarea conturilor se va face, totuşi, într-un cadru care să permită "cel puţin retragerea unor sume limitate", astfel încât să fie acoperite necesităţile de consum zilnice. Probabil că şi aceste necesităţi vor fi determinate "ştiinţific" de autorităţile europene.
Articolul Reuters mai subliniază că propunerea analizată în cadrul Consiliului UE intră în conflict cu o iniţiativă legislativă a Comisiei Europene din noiembrie 2016, al cărei obiectiv este tot "întărirea puterii supraveghetorilor de a suspenda retragerea depozitelor bancare", dar care exclude din moratoriu depozitele aflate sub pragul de garantare, de 100.000 de euro. Excluderea depozitelor garantate în propunerea legislativă a CE a fost determinată de îngrijorarea cu privire la "impactul negativ asupra încrederii de pe pieţe".
De ce a neglijat Consiliul UE acest aspect? Au apărut, între timp, alte motive de îngrijorare, mult mai serioase decât subminarea încrederii pieţelor?
Documentul înaintat de preşedinţia Consiliului UE, care nu face deosebire între depozitele garantate şi cele negarantate, precizează că retragerea banilor din depozitele bancare poate fi suspendată pe un termen de până la 5 zile, perioadă care poate fi extinsă până la 20 de zile în circumstanţe excepţionale, după cum mai scrie Reuters.
Reacţiile din mediul bancar nu au întârziat să apară. "Considerăm că o astfel de măsură reprezintă o motivaţie puternică pentru deponenţi de a-şi retrage banii la primul semnal de pericol", a declarat Charlie Bannister, de la Association for Financial Markets in Europe (AFME), pentru Reuters. De asemenea, transformarea propunerii în lege va conduce şi la descurajarea economisirii prin bănci.
Ştirea Reuters a fost comentată de analistul financiar Mike Shedlock pe blogul său, iar concluzia a fost că "întregul sistem bancar european este subcapitalizat, supraîndatorat şi susţinut de BCE prin programul de relaxare cantitativă". "Mai simplu spus, sistemul bancar din UE este insolvent", a continuat Shedlock, iar "faptul că UE a luat în considerare o astfel de măsură nu face decât să dovedească acest lucru".
James Rickards, autorul cărţilor "Războaiele valutare" şi "Moartea banilor", a avertizat în ultima sa lucrare, "Drumul către ruină: Planul elitelor globale pentru următoarea criză financiară", că îngheţarea conturilor bancare este doar o parte a planului elitelor globale în cazul unei noi crize financiare.
Cartea a apărut în ultima parte a anului trecut, iar Rickards afirmă acolo că "o criză financiară globală, mai gravă decât cea precedentă, este iminentă".
În opinia sa, injecţiile de lichiditate nu vor mai fi suficiente şi nici eficiente, deoarece bilanţurile băncilor centrale au deja dimensiuni fără precedent, iar timpul de răspuns va fi foarte scurt.
În sprijinul afirmaţiilor lui James Rickards vine evoluţia bilanţului BCE şi a lichidităţii excedentare din zona euro. Conform datelor oficiale, bilanţul BCE a crescut cu 572,9 miliarde de euro de la sfârşitul anului trecut, până la 4,24 trilioane de euro.
Lichiditatea excedentară a crescut cu 483,9 miliarde, până la 1,68 trilioane de euro, în condiţiile în care sumele plasate de bănci la BCE au crescut cu 130 de miliarde, până la 554,3 miliarde de euro, în ciuda dobânzii negative.
Planurile de acţiune despre care scrie Rickards includ şi marile companii de administrare a activelor financiare, astfel încât să fie blocată vânzarea titlurilor financiare (n.a. vezi şi articolul "Va rezista civilizaţia într-o eră glaciară financiară?", BURSA, 05.12.2016)
Tot în "Drumul către ruină", Rickards oferă o explicaţie şi pentru fenomenul consolidării bancare din Europa, care este susţinut puternic de către BCE. "Sumele economisite vor fi concentrate acolo unde autorităţile le pot îngheţa cu câteva telefoane", scrie James Rickards, care îi compară pe cei care îşi păstrează economiile în bănci sau fonduri de investiţii cu animalele pregătite pentru abator.
Va mai trece ceva timp până când se va ajunge la un acord în privinţa îngheţării conturilor bancare din Europa, însă deponenţii trebuie să fie conştienţi că interesele lor nu sunt pe primele locuri în lista de priorităţi a autorităţilor europene, iar pregătirile şi informarea permanentă sunt esenţiale pentru a nu cădea în această capcană.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 00:10)
Asta este deja un semnal pt cei care inca au depozite
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 00:17)
Comunismul deposedant revine in europa pe tancurile bancilor.soldatul sovietic este inlocuit de bancherul bonusat
1.2. intrebare imbecila (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 31.07.2017, 09:52)
de ce liberte egalite fraternite a ramas valabila si proletari din toate tarile a ajuns la maculatura. De ce marseilleza e mai fredonata decat internationala si de ce in tara unde s-a inventat asigurarea sociala nu a existat o miscare de anvergura revolutiei din octombrie si doar o palida copie prin Oktoberfest:-)
2. fără titlu
(mesaj trimis de Bula în data de 31.07.2017, 00:24)
Nu exista si in america inca d la marea criza conceptul de ...vacanta bancara?
Ce e de preferat o dezv. pe credit si consum -cu haosul ce il provoaca dar care poate fi ,controlat-sau o inapoiere pre-moderna europeana sau sub-sahariana de azi.
Acolo nema banci , nema trade, nema servicii.
Occidentalul comun poate zbura azi de la madrid la munchen cu 1-2 la suta din salariu, poate sa se imbrace cu haine noi in fiecare an si nu din bazar ci de la p&bear sau newyorker, poate manca pana la obezitate, nu doar ca are caldura iarna da are si aer conditionat vara, poate sa mearga la sali de sport care se gasesc in orice cartier -desi acum o suta de ani sport isi permiteau sa faca doar odraslele de aristocrati samd...
Da era mai bine acum o suta sau acum cinzeci de ani.
Daca ne gandim bine multe din chestiile astea nu erau posibile nici macar acum 30_ ani.
Da vine sf . lumii in europa dupa d.n rechea, iar foamea nu domneste in india si africa ci aicea in europ.
3. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.07.2017, 01:20)
În opinia exprimată în ziar, Pârvulescu era foarte încântat de viziunea estoniană asupra vieții cetățeanului care trebuie să fie digitală.
" În ceea ce-i priveşte, estonienii vor să folosească preşedinţia lor pentru a dovedi cum tehnologia - mai ales tehnologia digitală - poate simplifica existenţa. După o experienţă care a început în 2001, când Estonia a fost guvernată de o coaliţie favorabilă introducerii inovaţiilor online, micul stat baltic a devenit liderul mondial incontestabil al tehnologiei digitale."
N-am avut chef să comentez atunci că printre aberațiile estoniene se află și buletinul de identitate digital (cetățenia digitală) care ar putea deveni obligatoriu pentru orice comentator pe site-uri europene. Adică, dacă vrei să comentezi pe forumul unui ziar românesc, britanic, german, te autentifici întâi cu buletinul iar apoi îți scrii opinia. Aceasta este viziunea estoniană asupra cetățeniei.
N-am mai comentat atunci. Acum este momentul. Vi se pare că ideea conform căreia "sunt banii tăi, dar în bancă sunt acum digitali, sunt tot ai tăi, dar îi vei lua când vreau eu, statul" se depărtează de cetățenia digitală estoniană? Sigur, mulți sunt cuceriți de farmecul aparent al posibilității de a te autentifica în toate sistemele statului cu o cetățenie unică. Asta până când statul decide altfel din interese mai presus de interesul persoanei fizice. Estonienii sunt niște cretini cât se poate de carnali, nu digitali. Așa s-a întâmplat de nenumărate ori în istoria pe care dorim mereu să o repetăm. Din acest motiv părinții Americii au scris în Constituția Americană că ai dreptul să lupți cu arma într-o miliție contra tiraniei statului.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.07.2017, 08:35)
Bravo, Cristi C.!
3.2. blckchain e solutia (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de The Brute în data de 31.07.2017, 09:45)
si astfel entitati de validare a unei tranzactii devin in cele din urma deseite. Ethereum, un concurent al Bitcoin permite si contracte destepte nu numai valuta digitala pe platforma sa. Romania avand baieti destepti, va fi lider in implementare:-)
3.3. la unison (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Anton Paul în data de 31.07.2017, 10:53)
Asa cum domnul Make ti-a transmis un "Bravo, Cristi C.!" imi vine si mie randul sa fiu un pic siderat de abordarea ta.
Eu cred totusi ca cineva a deturnat identitatea lui Cristi C.
Dar vin si eu cu un "Bravo, Cristi C.!"
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.07.2017, 12:17)
Vă mulțumesc amândurora. Dacă vă interesează detalii despre propunerea estoniană, ea aparține lui Andrus Ansip din Estonia, Vice Președinte pentru Piața Unică Digitală din Comisia Europeană.
Așa cum stă bine unei astfel de propuneri, ea a fost scursă în presă în luna mai 2016 și a creat niște valuri. Comisia Europeană a fost nevoită să publice întreg documentul "Online Platforms and the Digital Single Market Opportunities and Challenges for Europe"
După cum nota Daily Mail, extrăgând esențialul din propunerea estoniană, avem următoarele argumente și obiective.
The paper outlines that: 'Online platforms need to accept credentials issued or recognised by national public authorities, such as electronic ID cards, citizens cards, bank cards or mobile IDs.
'For every consumer to have a multitude of username and password combinations is not only inconvenient but becomes a security risk.'
--- Traducere: Platformele digitale online trebuie să accepte buletinele de identitate digitale ale autorităților publice naționale pentru că A AVEA O MULȚIME DE NUME DE CONTURI ȘI PAROLE nu este numai NECONVENABIL dar DEVINE ȘI UN RISC DE SECURITATE.
"The main reason that the paper states for implementing ID cards is to combat the current prevalence of fake user reviews that are misleading European consumers.
The paper states: 'Online ratings and reviews of goods and services are helpful and empowering to consumers, but they need to be trustworthy and free from any bias or manipulation."
--- Iar obiectivul este clar enunțat. Sunt prea mulți useri falși care scriu comentarii despre produse și servicii, iar în felul acesta consumatorii europeni sunt induși în eroare. Așa că aceste comentarii trebuie să fie DE ÎNCREDERE și LIBERE DE ORICE BIAS sau MANIPULARE.
Prin urmare, în statul polițienesc digital estonian, prezinți buletinul digital online și apoi scrii o părere despre piesa de teatru X, despre iaurtul Y, despre politicianul Z. Aș vrea să fi fost o glumă ceea ce citez mai sus.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 14:10)
Este o impresie/comcluzie falsa
Modul cum se creaza banii/valoarea este problema.
Blockchain este doar un vehiculai sofisticat. Cata vreme cumperi un Bitcoin cu mii de dolari sau cu un dolar nu influenteaza decat securitatea datelor si a tranzatiei in sine si aprecierea/deprecierea acestui Bitcoin, NU INTRESEAZA DECAT O MICROPIATA.
Restul este o fata morgana
..
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 18:27)
Asta e problema ta, ca nu mai poti fi postac bancar profesionist
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 18:29)
Mai ales cand statusprijina bancile impotriva cetatenilor
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 18:52)
Asta este mult mai mult problema ta pentru ca ti-am stii numele si l-am putea asocia cu prostia.
3.9. aici ar merge un blockchain (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de The Brute în data de 31.07.2017, 22:39)
sa recunoastem cine scrie acest comentariu
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 08:46)
Fratilor sa va ridicati banii din banci,,,,veti ramane fara ei.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 11:50)
Are cneva impresia ca in capitalismul pe care ni l-am dorit cu ardoare in '89, pe care-l "vedem" in filmele americane cu democratie si justitie si dreptate aparata de "cineva" abstract? Gresit. Aici sunt multi "baieti" destepti de generatii, cu mosteniri ce cresc, iar ce-i putin al unora, devine peste noapte al unia singur si smecher. Ala singur si smecher face, dupa, ce crede de cuvinta, eventual rastoarna guverne in alta parte a globului, pe seama "crizei" financiare, care se abate peste cei multi si "mici". Asa-i capitalismul, cu marketingul lui, bine pus la punct, amagitor.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 14:02)
Problema se numeste simplu:
REZERVA MINIMA OBLIGATORIE.
PUNCT!
6. fără titlu
(mesaj trimis de Radu1 în data de 31.07.2017, 15:17)
Sa dam cezarului ce e al cezarului!
Banul este al statului, nu al nostru.
Proprietatea... stim ca este un moft.
Sa presupunem ca noi am pretinde ca ba da, banul este al nostru, fiindca noi am muncit/furat/speculat/investit /facut sex pentru el.
Statul insa poate veni sa ne spuna ca da, sigur ca da, avem dreptate, doar ca ne impune temporar un impozit pe avere de 95%.
Nu are sfantul stat puterea sa impuna impozite? Sigur, unii juristi ar putea gasi chichite care sa demonstreze ca impozitul nu poate fi chiar atat de mare, dar in final daca statul vrea, tot poate impune un astfel de impozit. Pentru unii, bineinteles, caci doar nu este obligatoriu ca toata lumea sa plateasca acelasi impozit.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.07.2017, 17:31)
Deci statul este cezarul iar cetateanul este un supus al statului.