Consolidarea Flancului estic şi sprijinirea Ucrainei, priorităţile liderilor B9 pentru Summitul NATO din iulie de la Vilnius

Sprijinirea Ucrainei şi a partenerilor vulnerabili ai NATO şi întărirea capacităţilor de apărare şi securitate pe flancul estic al Alianţei au constituit temele principale ale summitului Formatului Bucureşti 9 (B9) care a avut loc, ieri, la Bratislava (Slovacia), cu o lună înaintea summitului NATO ce se va desfăşura la Vilnius (Lituania).

În deschiderea evenimentului de ieri, Zuzana Èaputova, preşedintele Slovaciei, a afirmat că singura modalitate de a restabili pacea în Europa este mărirea sprijinului acordat Ucrainei şi a precizat că, datorită ajutorului internaţional şi curajului ucrainenilor, Rusia controlează astăzi un teritoriu mai mic în Ucraina faţă de cel pe care îl controla în urmă cu un an.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis, copreşedinte al Formatului B9, a spus: "Coordonarea noastră este extrem de relevantă înaintea Summitului NATO de la Vilnius.Formatul Bucureşti 9 îşi păstrează valoarea adăugată - solidaritatea, dialogul şi cooperarea sunt rădăcinile forţei şi rezistenţei noastre comune. Viziunea noastră comună este esenţială în identificarea mijloacelor de a întări descurajarea şi apărarea pe flancul estic al NATO, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, în beneficiul întregii securităţi transatlantice. Noi, Aliaţii NATO de pe Flancul Estic, suntem în prima linie în contracararea efectelor negative ale războiului devastator declanşat de Rusia, cu multiple implicaţii de securitate, umanitare, economice, alimentare şi energetice. (...) Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât este nevoie. Sprijinirea Ucrainei în acest război este scopul nostru principal. În acelaşi timp, sprijinul României pentru aderarea Ucrainei la Alianţă, aşa cum s-a prevăzut la Summit-ul NATO din 2008 de la Bucureşti, este ferm.De asemenea, trebuie să ne consolidăm sprijinul pentru partenerii vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, pentru a-şi consolida capacităţile de apărare şi rezilienţa".

Celălalt copreşedinte al B9, Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, a arătat: "Summitul NATO de la Vilnius va fi crucial pentru consolidarea securităţii întregii noastre regiuni. Nu există nicio îndoială că, în calitate de ţări din flancul estic al NATO, suntem direct afectaţi de situaţia din Ucraina şi de agresiunea brutală provocată de Rusia. De asemenea, suntem ameninţaţi de activităţile regimului Lukaşenko din Belarus - atacuri hibride la graniţele noastre, utilizarea bazelor belaruse pentru atacuri asupra Ucrainei sau decizia de a desfăşura arme nucleare ruseşti în Belarus. Acestea sunt provocări cărora trebuie să le facem faţă împreună. Prin urmare, trebuie să depunem toate eforturile pentru a ne asigura că securitatea flancului estic al NATO şi a Ucrainei rămân în primul rând pe agenda politică a tuturor membrilor Alianţei. Trebuie să ne consolidăm în mod constant potenţialul de apărare, să ne modernizăm forţele armate, să punem în aplicare deciziile de la summit-urile NATO anterioare şi să ne străduim să creăm nu numai o prezenţă avansată, ci şi o apărare avansată pe flancul estic. De asemenea, trebuie să sprijinim în mod constant Ucraina, deoarece o victorie pentru Rusia este o ameninţare la adresa securităţii noastre. (...) Se apropie Summitul NATO de la Vilnius, unde trebuie să ne stabilim obiective ambiţioase şi să luăm decizii şi angajamente importante. Prioritatea noastră comună trebuie să fie consolidarea securităţii noastre, a securităţii cetăţenilor noştri. De asemenea, trebuie să definim o perspectivă clară pentru aderarea Ucrainei la Alianţă".

Prezent la summitul B9 de la Bratislava, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a punctat: "Războiul de agresiune neprovocat al preşedintelui Putin împotriva Ucrainei a schimbat mediul nostru de securitate pe termen lung. Rusia a spulberat pacea în Europa.Distrugerea barajului Kakhovka (n.red. - baraj distrus ieri)pune în pericol mii de civili şi reprezintă un risc grav privind protecţia mediului. Acesta este un act scandalos care demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei în Ucraina. De aceea, deciziile pe care le vom lua în cadrul Summit-ului NATO de la Vilnius din luna iulie vor fi importante.Ne vom consolida sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de asistenţă pe mai mulţi ani care să o ajute să treacă de la standardele din epoca sovietică la standardele NATO. Toţi Aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă, că Ucraina va deveni membră a Alianţei şi că Rusia nu are drept de veto.La Vilnius, ne vom consolida şi mai mult descurajarea şi apărarea. Ne vom angaja faţă de noi planuri de apărare şi un nou model de forţă NATO, cu mai multe trupe pregătite intens şi o comandă NATO puternică. De asemenea, trebuie să cădem de acord asupra unui angajament mai ferm pentru creşterea investiţiilor în apărare, cu cel puţin două procente din PIB".

La finalul summitului de ieri de la Bratislava, liderii celor nouă state membre au adoptat o declaraţie comună în care reafirmă sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.

"Acesta este singurul mod de a restabili pacea şi ordinea bazată pe reguli în Europa. Condamnăm ferm războiul brutal nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, deportării copiilor şi violenţei sexuale legate de conflict. Cei responsabili toate atrocităţile şi crimele de război trebuie traşi la răspundere. (...) Vom continua să ajutăm Ucraina să ajungă la o soluţie paşnică în propriile condiţii atât timp cât este necesar, inclusiv prin sprijin militar, financiar şi umanitar. (...) Facem apel la Rusia să oprească imediat ostilităţile şi să îşi retragă necondiţionat forţele de pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, îi condamnăm pe toţi cei care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei, inclusiv pe Belarus. Rămânem hotărâţi să susţinem presiunea internaţională asupra Rusiei, inclusiv prin sancţiuni. Îndemnăm Belarusul să-şi înceteze complicitatea la agresiunea rusă, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. (...) Rusia este cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii Aliaţilor (...) Angajamentul NATO de a proteja fiecare centimetru al teritoriului aliat şi faţă de respectarea articolului 5 (n.red. - privind apărarea comună) rămâne unul ferm. Ne aşteptăm ca Summit-ul de la Vilnius să întărească şi mai mult poziţia de apărare a NATO pe flancul estic pentru a descuraja şi a respinge orice oportunitate de agresiune. În special, aceasta include o apărare avansată, cu forţe solide, multi-specializate şi pregătite pentru luptă, inclusiv brigăzi de luptă; acolo unde este nevoie, vor fi prepoziţionate echipamente militare şi vor fi consolidate stocurile de armament", se arată în declaraţia summitului B9 de la Bratislava.

Liderii B9 susţin că este nevoie de investiţii masive în apărare şi de coordonarea activităţilor pentru extinderea capacităţilor de producţie şi pentru asigurarea aprovizionării cu echipamente militare şi cu muniţie.

Formatul Bucureşti 9(B9) este o grupare a statelor din flancul estic al NATO: Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia.