Constituţia, luată cu asalt de politicieni

Modificarea Constituţiei a încins imaginaţia politicienilor, care au început să propună introducerea de paragrafe suplimentare şi susţin tot felul de amendamente. Entuziasmul este atât de mare încât volumul care va cuprinde "legea fundamentală" poate ajunge la dimensiunile DEX-ului. Pe lângă avalanşa de amendamente legate de prerogativele preşedintelui, mai bine spus de limitarea acestora, multe din ele "croite" parcă cu dedicaţie pentru Traian Băsescu, au apărut şi alte propuneri, mai mult sau mai puţin demne de luat în seamă.

Preşedintele Senatului, Crin Antones-cu, a declarat la o dezbatere pe tema modificării Constituţiei, care a avut loc ieri, că aceasta se va face nu după cum vrea Traian Băses-cu, dar nici împotriva lui: "Există pericolul de a ne pierde într-o bătălie cu sens şi cu efect electoralist imediat şi suntem hotărâţi să evităm angajarea în asemenea bătălie. Nu e o Constituţie făcută după cum vrea Traian Băsescu, nu va fi o Constituţie revizuită împotriva lui Traian Băsescu. Atunci când vom revizui, e bine să nu uităm experienţele prin care am trecut, dar să fim convinşi că facem această Constituţie pentru prezent, pentru viitor, nu pentru trecut, pentru că ceea ce ar fi de amendat, reparat, pedepsit în trecut nu poate face această Constituţie. Cea mai mare capcană în care putem cădea e să personalizăm principiile Constituţiei". Victor Ponta vine însă cu propuneri care contrazic cele spuse de colegul său de guvernare. Conform premierului, noua Constituţie va trebui să includă şi o prevedere prin care preşedintelui ţării să i se interzică să mai participe la întruniri cu caracter politic, inclusiv la reuniuni ale partidelor europene, aşa cum procedează în prezent preşedintele Traian Băsescu: "Mi se pare chiar comic la un moment dat, am văzut că preşedintele are ca preocupare chiar ce se întâmplă în PDL, adică se ocupă de campania din PDL, ceea ce e foarte departe de ideea acelui preşedinte al tuturor româ-nilor. Eu cred că viitorul pre-şedinte al României niciodată nu trebuie să mai facă aşa ceva şi trebuie să punem inclusiv în Constituţie faptul că preşedintele ţării nu participă la întruniri cu caracter politic. Faptul că domnia sa participă la şedinţele Partidului Popular European e un lucru anormal. Există pre-şedinţi foşti social -democraţi, în Aus-tria, Italia, Grecia, Irlanda, dar nu o să-i vedeţi la reuniunile Partidului Socialiştilor Europeni. Nu o să vedeţi niciun preşedinte de dreapta care merge la PPE cu excepţia preşedintelui Băses-cu". Preşedintele PNL, Crin Antonescu, are şi o altă idee pe această temă: prin Constituţie să fie impusă interdicţia pentru foştii şefi de stat de a se mai întoarce în viaţa politică, prevedere care să consolideze imparţialitatea celui care ocupă poziţia de preşedinte al României.

Propuneri au însă şi alţi politicieni. Secretarul de stat în Ministerul Culturii, Radu Boroianu, va propune Guvernului şi Parlamentului o legis-laţie mai clară în domeniul culturii, o lege-cadru, dar şi includerea "patrimoniului naţional" în Constituţie, ca specificitate. Eurodeputatul PSD Corina Creţu a anunţat că solicită comisiilor parlamentare şi societăţii civile să aibă în vedere introducerea în noua lege fundamentală şi în noua lege electorală a unei cote obligatorii pentru reprezentarea femeilor în funcţiile publice: "Dacă viitoarea Constituţie nu va corecta decalajul de gen, atunci ea nu va reflecta aspiraţiile a 52% din cetăţenii români, ale căror probleme sunt ignorate sau tratate periferic". Europarlamentarul a declarat că rămâne de văzut în cadrul dezbaterilor organizate de cele două comisii dacă această cotă trebuie să fie "de 30% sau poate 40%". Corina Creţu, vicepreşedinte pentru egalitate de gen al Grupului Socialist din Parlamentul European (PE), a subliniat că în Legislativul de la Bucureşti nivelul de reprezentare a femeilor este de numai 11,5%, iar în funcţiile alese din administraţia locală este de asemenea o reprezentare "dezamăgitoare".

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, consideră că procesul de revizuire a Constituţiei trebuie realizat prin antrenarea "inteligenţelor" şi nu prin idei preconcepute sau directive din partea unei anumite persoane, militând însă pentru menţinerea bicameralismului parlamentar, în contradicţie cu ceea ce s-a votat la referendumul din 2009 şi cu ceea ce susţine preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, nu doreşte ceva în plus în Constituţie, ci ca un articol să rămână nemodificat: "PDL nu pune în discuţie articolul 1 din Constituţie. România este una, unitară. Deci, încheiem discuţiile pe tema asta. Suntem unul din partidele care nu vom accepta măcar discutarea articolului 1 din Constituţie. România este stat naţional unitar". Şi UDMR are anumite doleanţe. În ceea ce priveşte articolul 1 din Constituţie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a reiterat faptul că Uniunea susţine modificarea sintagmei de "stat naţional". De asemenea, UDMR va susţine la discuţiile privind modificarea Constituţiei clarificarea atribuţiilor Guvernului, întărirea rolului Parlamentului şi limitarea drastică a guvernării prin OUG şi prin asumarea răspunderii.

Conducerea USL doreşte ca referendumul pentru modificarea Constituţiei să fie organizat la sfârşitul acestui an, în luna noiembrie.