English
Ministerul Educaţiei a lansat în consultare publică două proiecte foarte importante: Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP) şi Statutul elevului. În ceea ce priveşte Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, principalele reglementări/modificări vizează continuarea procesului de digitalizare şi valorificarea oportunităţilor pe care le oferă instrumentele digitale prin menţinerea posibilităţii suspendării cursurilor cu prezenţă fizică în situaţii excepţionale, cu introducerea clară a prevederii conform căreia, în aceste situaţii, activitatea se poate desfăşura în format online sau hibrid. Totodată, se introduce posibilitatea ca şedinţele consiliului de administraţie/ale consiliului profesoral să se poată desfăşura în format hibrid sau online, fără condiţionare de existenţa unor situaţii excepţionale. Conform unei prevederi, în funcţiile de director rămase vacante, conducerea este asigurată de un cadru didactic numit prin decizia inspectorului şcolar general după consultarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ. Este introdusă interdicţia ca personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contra cost cu elevii de la clasele la care este încadrat. "Unităţile de învăţământ preuniversitar şi unităţile de educaţie extraşcolară vor publica pe site-urile proprii şi prin orice altă formă de comunicare publică de care dispun autorizaţia de securitate la incendiu, precum şi autorizaţia sanitară de funcţionare sau, în cazul în care aceste autorizaţii nu sunt deţinute de către şcoală, vor informa în acest sens", se arată în propunerea ministerului.
Proiectul prevede îmbunătăţirea accesului la educaţie prin introducerea prevederii prin care unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal. Proiectul de ROFUIP conţine, ca anexă, normele metodologice pentru înmatricularea persoanelor care nu deţin un cod numeric personal, introducerea prevederii prin care, la cererea părintelui elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, inspectoratul şcolar organizează grupe de acomodare, ce au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi în integrarea în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
La Statutul elevului, principalele reglementări sau modificări vizează menţinerea interdicţiei în privinţa folosirii, de către elevi, a telefoanelor mobile ori a altor echipamente de comunicaţii electronice, în timpul orelor de curs, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ, cu acordul cadrului didactic. Proiectul de statut include menţinerea prevederii conform căreia este interzisă folosirea absenţei ca mijloc de coerciţie. De asemenea, se introduc sancţiuni precum observaţia individuală, mustrare scrisă, retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul, mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ, suspendarea elevului pe o durată limitată de timp, conform legii, preavizul de exmatriculare, exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor în aceeaşi unitate de învăţământ, exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor în altă unitate de învăţământ, exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal.
Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică un proiect de ordin pentru aprobarea regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de etică universitară. Ordinul prevede că mandatul comisiilor de etică este de patru ani, acestea funcţionând "independent" faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior. "Rectorul instituţiei de învăţământ superior aprobă prin decizie componenţa comisiei în baza propunerii Consiliului de administraţie şi a avizului dat de Senatul universitar. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional. Numărul membrilor comisiei se decide în fiecare instituţie de învăţământ superior, ţinând cont doar de faptul că, din numărul stabilit, maximum 75% sunt cadre didactice şi de cercetare şi minimum 25% sunt studenţi", prevede proiectul. Potrivit acestuia, din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care deţin funcţia de rector, preşedinte al Senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum şi director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducţie în instituţia de învăţământ superior sau persoane care au încălcat normele de etică şi deontologie universitară. Se propune ca reprezentanţii studenţilor din comisii să fie aleşi de către studenţii care fac parte din Senatul instituţiei de învăţământ superior. Studenţii urmează să aibă cel puţin un reprezentant în comisii. Conform documentului, comisiile verifică încălcările normelor de etică şi deontologie universitară prevăzute de prevederile legale în vigoare şi de regulamentele proprii ale instituţiilor de învăţământ superior. De asemenea, comisiile notifică de urgenţă conducerea instituţiei de învăţământ superior cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale şi pun la dispoziţia acesteia toate informaţiile pe care le deţin cu privire la sesizările respective. "Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica şi deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ. Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile", mai prevede proiectul. Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al "admisibilităţii". Comisiile se pronunţă în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării, prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate şi persoanei care a formulat sesizarea. Termenul de 45 de zile nu este un termen de decădere din dreptul de a analiza sesizarea, se menţionează în proiect. "Este interzisă exprimarea, în spaţiul universitar sau în afara lui, a oricărei opinii cu privire la vinovăţia persoanei cercetate, anterior rezoluţiei finale de stabilire a existenţei abaterii. Sesizările cu privire la plagiat sunt analizate raportat la condiţiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii şi acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor", se stipulează în proiect. Hotărârile comisiilor se publică pe site-ul instituţiei de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal. Contestaţiile la hotărârile de admitere sau respingere se pot formula în termen de 30 de zile de la comunicare şi se pot depune, în funcţie de obiect, la Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar; Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare; Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. Regulamentul-cadru urmează să se aplice începând cu anul universitar 2024 - 2025.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Legislația școlară
(mesaj trimis de Liliana în data de 14.06.2024, 21:33)
Sunt de mai bine de 30 de ani profesor în sistemul educațional din România. Alături de mulți alții, am fost martorul și victima incompetenței celor care conduc ”de sus și până jos” acest domeniu de o importanță colosală pentru noi toți. Voi încerca să fiu succintă în comentarii deși, aș putea vorbi zile întregi despre ce înseamnă școala azi. ”Noile reglementări ”legislative stabilite prin Regulamente, Metodologii sau chiar Legea educației, nu sunt decât niște inepții. Ceea ce trebuia în mod obligatoriu schimbat, a rămas ”neatins”. Deci să începem:
1. Atât Legea nr.198/2023 cât și ROFUIP propagă și pentru deceniile următoare o componență a Consiliului de administrație din școli care te lasă cu gura căscată. 1/3 dintre membri acestuia sunt cadre didactice, iar restul indivizi pe care nimeni nu-i cunoaște și care la rândul lor, nu-i cunosc pe profesorii școlii: reprezentanți ai Primăriei, ai Consiliului local și ai agenților economici ( exceptând poate zonele rurale ). Ei sunt cei care n-au nici cea mai mică idee despre cine suntem noi angajații școlii, care sunt performanțele noastre, însă cu foarte mult aplomb probabil, semnează pentru fiecare dintre noi calificativele anuale. 70% din componența Consiliului imi este mie și majorității colegilor mei, străină. Este ca și cum aș intra eu în Primărie și aș decide cine ce calificativ merită indiferent de persoană, de la femeia de serviciu până la primar. Și ce dacă nu-i cunosc ?
E adevărat, calificativele noastre sunt ”triate” de o așa zisă Comisie de evaluare formată din profesori, dar votul final este dat de Consiliul, ai cărui membri în fapt, nu mă cunosc. Este de noaptea minții, nu-i așa ? Și nimeni nu spune nimic.....
Am studiat cu atenție Metodologia de organizare și funcționare a Consiliului de administrație emis de MEN și surpriză ! 75% dintre atribuțiile acestui organism sunt legate strict de activitatea didactică. Procentajul reprezentării profesorilor în acest for de conducere al școlilor din România este pur și simplu o glumă proastă.
2. Planurile cadru. Ele sunt dovada vie a faptului că decidenții în acest sistem sunt paraleli cu realitatea din școli. De ani de zile, generații întregi de elevi, sunt obligate să finalizeze cu examen de bacalaureat discipline la care au prevăzută în Planul cadru o singură oră/săptămână. Subiectul de la examen este identic cu cel al claselor care au 3 sau 4 ore/săptămână la disciplina respectivă. Mai este nevoie de vreun comentariu ?
3. Ministerul Educației trebuie să marcheze cu roșu sau cu orice alt semn distinctiv, articolele din ROFUIP care pot fi ”adaptate”, deci ușor schimbate în funcție de ”specificul” școlii. S-a ajuns ca sub acest ”paravan”, Regulamentele de Organizare și Funcționare ale unor școli să modifice fără drept de apel, articole de lege. Este o problemă extrem de serioasă, cu repercursiuni traduse în abuzuri și discriminări greu de imaginat, atât pentru elevi cât și pentru profesori.
4. Evaluarea echipei manageriale. În fiecare an trăiesc cu multă tristețe un acid sentiment de ”deja vu”. ”Adunarea oamenilor muncii/angajaților școlii” este un grotesc spectacol în care se închină osanale directorilor. Din punctul meu de vedere este un eveniment tipic anilor ”50. Nimeni nu îndrăznește să spună ceva ”negativ” sau măcar să facă aluzie la ceva ce ar putea duce la o îmbunătățire a activității din școală. Trist !
Consider că o evaluare reală nu se poate face AZI, decât în condiții de anonimat. Ar fi suficientă o cutie poștală așezată pe un perete în cancelarie în care fiecare dintre noi să lăsăm ”impresiile ” noastre. Sigur, ideal ar fi să putem vorbi deschis, dar, asta ar presupune democratizarea actului managerial or, acest lucru cred, există în puține școli din țară.
5. Mandatele directorilor ar trebui limitate prin lege la maxim două, respectiv 8 ani întrucât, după această perioadă ei devin niște mici stăpâni de feude. Apropo de democratizare....
6. Depolitizarea învățământului. Un ideal care cel mai probabil, va rămâne un...... ideal. Am fost puși să semnăm în incinta școlii pentru depunerea candidaturii unui președinte. Se plimba secretara prin școală cu dosarul în brațe și foarte ”fin” îl strecura în fața noastră rugându-ne să semnăm. Ea de fapt nu avea nicio vină. Ordinul venise de ”sus”.
Aș putea să continui dar mă opresc aici cu foiletonul meu. Oricum, sunt sigură că nu interesează pe nimeni opiniile unui simplu profesor. Până și dezbaterile publice lansate de MEN mi se par trase de păr și cred, de fapt știu sigur, că nimic nu se va schimba. În procent de 99,99% ceea ce este deja stabilit în ROFUIP și în Statutul elevului va rămâne ca atare.