CONTRACTELE MAPN, ÎN VIZORUL UE Comisia Europeană anchetează achiziţia transportoarelor Piranha V

Comisia Europeană a demarat o procedură pilot împotriva României prin care investighează modul în care s-a derulat contractul dintre Ministerul Apărării Naţionale şi filiala europeană a companiei americane General Dynamics, privind cele 227 de transportoare 8x8 blindate Piranha V. Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene a cerut, la sfârşitul lunii octombrie, mai multe documente despre contractul respectiv, care, în opinia unor persoane interesate în domeniul industriei de apărare, ar putea să genereze o nouă procedură de infringement împotriva României.

Persoanele respective se bazează pe faptul că, în urma unui audit efectuat de Curtea de Conturi, instituţia a recomandat Ministerului Apărării Naţionale să rezilieze contractul cu General Dynamics din cauza întârzierilor privind livrarea trans­portoarelor.

Ministrul Nicolae Ciucă s-a opus, mai ales că, aşa cum era prevăzut în contract, General Dynamics a plătit o penalitate de 8,5 milioane euro, deşi iniţial trebuia să achite aproape 10 milioane euro pentru pentru primele întârzieri.

În legătură cu plata acestei penalităţi, în verificarea făcută de Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Apărării era obligat să aibă în contractul cadru penalităţi de 10% din valoarea contractului, nu de 6%, aşa cum s-a negociat.

Ce nu a constatat Curtea de Conturi este faptul că partea română nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile privind demararea construirii, în întregime, în etapa a II-a a restului de transportoare blindate la Uzina Mecanică Bucureşti, în termenul prevăzut în contract. Mai mult, întârzierea în prima fază a fost cauzată de câteva probleme minore la turela transportorului care au fost rezolvate de filiala din Bacău a companiei israeliene Elbit Systems, precum şi de discuţiile între MApN şi General Dynamics privind sistemul de intercomunicaţii ce trebuie montat la transportoarele Piranha V.

Iniţial, cele două părţi au căzut de acord să folosească un sistem care se află şi pe Piranha 3, dar ulterior partea română a cerut un alt sistem în realizarea căreia să fie implicată şi o companie din ţara noastră. Până la urmă, după câteva luni de negocieri intense, cele două părţi au căzut de acord, fapt care a dus la trimiterea primelor 36 de transportoare în România, la Uzina Mecanică Bucureşti, unde au fost montate turelele şi sistemul respectiv.

Cele 36 de transportoare au ajuns în România în luna februarie, dar recepţia calitativă a fost efectuată abia în luna octombrie de către MApN. Acest lucru nu se mai poate pune în spatele General Dynamics, ci strict în baza partenerului din România, beneficiar al clauzei de offset, Uzina Mecanică Bucureşti.

Este adevărat că respectivul contract ar urma să fie reziliat de drept în ianuarie 2021, atunci când se vor împlini trei ani de întârziere de la semnarea lui, dar nu este doar vina General Dynamics pentru întârzierile respective.

• Ce vor oficialii europeni

Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene a cerut mai multe documente despre contractul dintre MApN şi General Dynamics. În solicitare se arată: "Serviciile Comisiei ar dori să atragă atenţia autorităţilor române asupra cerinţelor specific legate de achiziţionarea de vehicule blindate Piranha. Informaţiile de care dispun serviciile Comisiei sugerează că şi în acest caz a fost pus în aplicare un program de compensare în legătură cu achiziţiile publice respective. Se pare că ofertantul câştigător, societatea americană General Dynamics European Land Systems (GDELS) s-a angajat să producă majoritatea vehiculelor blindate în România în cadrul unui acord de cooperare strategică cu societatea Uzina Mecanică Bucureşti şi să transfere tehnologii către entităţi româneşti".

În acest sens, Direcţia Generală Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene solicită informaţii pentru a clarifica modul în care obligaţiile de cooperare industrială asumate de GDELS sunt puse în aplicare.

Afacerea Piranha V, cu derogarea de la articolul 346 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene. Articolul respectiv arată că "orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie şi material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condiţiile de concurenţă pe piaţa internă în ce priveşte produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare".

Derogarea a fost aprobată în contextul în care compania americană General Dynamics şi-a asumat că va livra 30 de blindate de la fabricate din Elveţia iar restul de 197 ar fi urmat să fie integrate şi produse în România.

Numai că partenerul din industria de apărare, Uzina Mecanică Bucureşti, nu a fost pregătit să preia întreaga producţie, mai ales că s-a confruntat cu o acută lipsă de personal calificat, iar o parte dintre cei care lucrează la acest proiect se află în prag de pensionare. În aceste condiţii, să soliciţi companiei americane respectarea obligaţiei asumate, de construire a 197 de transportoare în România, în termenii stabiliţi în contract, este imposibil.

• Cine are interes în această investigaţie

Din informaţiile existente pe site-ul Comisiei Europene, reţinem că două persoane din cele trei care alcătuiesc echipa din fruntea Direcţiei Generale Industria Apărării şi Spaţiu a Comisiei Europene sunt de origine franceză. Astfel, comisarul european este Thierry Breton, iar director general adjunct este Pierre Delsaux.

Mai mult, comisarul european Thierry Breton a fost, la un moment dat, ministru al economiei şi industriei în Franţa şi angajat al unor companii cu strânse legături cu cele din domeniul industriei de apărare din Hexagon.

Înainte de numirea sa în funcţia de comisar european, într-un comunicat al preşedinţiei franceze se arată: "Thierry Breton are competenţe solide în domeniile acoperite de acest portofoliu, mai ales industrie şi digital, pentru că a fost ministru al economiei (n.r. - sub preşedinţia lui Jacques Chirac) între 2005 şi 2007, având în responsabilitate industria, inclusiv pe aceea din domeniul apărării. A fost, de asemenea, preşedinte-director general al unor mari grupuri industriale şi din sectorul de apărare (Thomson, France Telecom, Atos) şi se bucură de o reputaţie solidă de om de acţiune".

Conform presei franceze, pentru numirea lui Breton în fruntea acestei direcţii a insistat chiar preşedintele Emmanuel Macron, care a afirmat: "Ceea ce mă interesează este portofoliul (n.r. - de comisar european pentru politica industrială, piaţa internă, societate digitală, apărare şi spaţiu)! M-am bătut pentru acest portofoliu!".

Dorinţa lui Macron are în spate viziunea acestuia despre crearea unei industrii unice de apărare, care să nu mai depindă de echipamentele produse de companiile americane. Iar Thierry Breton, care a fost luat de la conducerea companiei Atos şi de la derularea contractelor cu mai multe firme din domeniul industriei de apărare din Franţa, corespunde cerinţelor planului pe care preşedintele Macron doreşte să îl vadă implementat la nivelul Uniunii Europene.

Iată ce spunea Breton, înainte de numirea în funcţie: "Trebuie să lucrăm împreună la nivel european în domenii de importanţă strategică precum apărarea, spaţiul şi tehnologiile cheie precum 5G şi quantum. (...) Progresul din ultimii ani în ceea ce priveşte cooperarea europeană în domeniul apărării nu are precedent. În special, mă voi asigura că Fondul European de Apărare şi programele sale pilot vor fi livrate. Şi voi urmări o agendă clară şi ambiţioasă pentru promovarea cooperării industriale în domeniul apărării europene în următorii cinci ani, spre o Uniune Europeană de Apărare autentică".

Din planul respectiv, ar urma să îşi tragă partea companiile din industria de apărare din Hexagon şi mai ales joint-venture-ul franco-italian din domeniul construcţiei de nave militare alcătuit din firmele Naval Group şi Fincantieri.

Curios este că scrisoarea comisarului european Thierry Breton a fost trimisă în 28 octombrie şi recepţionată de reprezentantul României în 29 octombrie, adică exact după vizita oficială pe care premierul Ludovic Orban, ministrul Apărării Nicolae Ciucă şi ministrul Economiei, Virgil Popescu au făcut-o în perioada 26-27 octombrie la Paris, când a fost semnată foaia de parcurs privind parteneriatul strategic franco-român.

Din această mişcare se poate presupune că, în capitala Franţei, Nicolae Ciucă nu s-a înţeles cu omologul său, Florence Parly, în privinţa contractelor pe care ar urma să le aibă în România companiile franceze. Este probabil că Ciucă să nu a achiesat la cerinţele lui Parly, aşa cum a achiesat fostul ministru Gabriel Beniamin Leş cu privire la contractul pentru corvete, care încă nu a fost semnat cu asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa, din cauza problemelor din instanţă, şi la contractul privind rachetele mobile anti-navă pe care actualul ministru al Apărării doreşte să îl dea unei companii americane. În privinţa acestuia din urmă, amintim că ministrul Nicolae Ciucă a anulat procedura de achiziţie la care se prezentase doar o companie din Franţa, dorind încheierea unui contract între guverne pentru rachetele americane NSM. La vremea respectivă, au existat voci din partea franceză care au susţinut că ministrul Apărării din România nu trebuie să uite că alocarea de 80 miliarde euro pentru perioada următoare a fost aprobată la Bruxelles datorită preşedintelui Emmanuel Macron.