English
Actualizare 14:44 Dezbaterea pe Legea dării în plată s-a încheiat fără nicio concluzie, urmând ca marţi să existe din nou discuţii în Comisia de specialitate, însă, punctual, pe textul legii, care ar urma să primească şi votul deputaţilor jurişti.
------
Actualizare 13:02 Consumatorii: "Nu vrem să dăm casele băncii, dar suntem foarte hotărâţi să intrăm în negocieri cu băncile!".
Consumatorii şi-au exprimat disponibilitatea de a negocia cu băncile, dar au subliniat faptul că nu vor să dea casele băncilor.
Liviu Ciucă a declarat: "Cred că va trebui să ne axăm pe câteva puncte: viziunea de ansamblu; natura obiectului, a creditului; retroactivitatea; plafonul şi excluderea Programului Prima Casă. Marţea viitoare nu vom mai avea dezbateri generale, ci vom intra efectiv pe text. Aşadar, pe aspectele semnalate, să formulăm puncte de vedere concrete, pentru că acestea vor fi supuse votului".
(E.O.)
-------
Actualizare 12:47 Alin Iacob (preşedintele AURSF): "Nu ne dorim dispariţia băncilor"
Alin Iacob, preşedintele AURSF, a spus că, în acest moment, clienţii sunt de acord cu eliminarea de sub efectele legii a Programului Prima Casă.
De asemenea, Iacob a menţionat: "Nu ne dorim dispariţia băncilor. Dacă unele bănci vor avea probleme, nu va fi din cauza Legii dării în plată, ci din cauza creditării iresponsabile din perioada de boom şi a vânzării creditelor cu discount şi de 90%, ceea ce ar trebui să-i îngrijoreze pe cei prezenţi la discuţii".
(E.O.)
----
Actualizare 12:32 Discuţiile în Parlament s-au încins
Discuţiile s-au aprins în Parlament în urma unor afirmaţii făcute de Mihai Bogza, care a spus că vorbeşte în calitate de membru al board-ului FIC.
Bogza a cerut ca legea să fie trimisă la Comisia Europeană, înainte de aprobare.
Această solicitare i-a deranjat profund pe parlamentari.
Deputatul Cupşa s-a adresat lui Mihai Bogza după cum urmează:"Este lipsit de orice sens să cerem voie Comisiei Europene ca să legiferăm un proiect de lege. Este inadmisibil ca o astfel de atitudine să se manifeste în această instituţie. Permiteţi-ne să ne comportăm cu demnitate şi să legiferăm, pentru că avem această competenţă exclusivă".
Şi Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei, a intervenit făcându-le observaţie lui Mihai Bogza şi lui Steven van Groningen (preşedinte al CPBR): "Atitudinea ultimilor doi vorbitori ne jigneşte pe noi parlamentarii. Este a doua oară când aveţi o atitudine agresivă faţă de noi. Nu este elegant din partea dumneavoastră să faceţi aceste comentarii".
Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, este de părere că trebuie ca, pe viitor, să existe posibilitatea să se deruleze şi credite fără darea în plată.
Mihai Bogza a evidenţiat lipsa unui studiu de impact, privind proiectul legislativ al dării în plată.
(E.O.)
----
Actualizare 12:10 Bogdan Olteanu: "Ce se doreşte acum, ca banca să împartă riscul cu clienţii, este caracteristica sistemului islamic"
Bogdan Olteanu a declarat: "Ce se doreşte acum, ca banca să împartă riscul cu clienţii, este caracteristica sistemului islamic, unde se dau credite fără dobândă şi băncile vin cu bani în anumite cazuri. În sistemul financiar iudeo-creştin se participă altfel la risc - prin fondurile de risc, fondurile de investiţii etc., nu din banii deponenţilor".
Bogdan Olteanu a reiterat că în perioada creditării excesive, BNR a intervenit cu instrumentele puse la dispoziţie de lege, inclusiv ridicând nivelul rezervei minime obligatorii la 40%.
(E.O.)
-----
Actualizare 12:02 Unii parlamentari adresează întrebări BNR
Unii parlamentari au adresat mai multe întrebări BNR, printre care:"Când s-au dat acele credite şi au fost făcute evaluările imobilelor de către bănci BNR unde a fost? Cănd creditele luate în valută au suferit din cauza cursului BNR de ce nu a intervenit? Bănuiesc că sunt oameni bine plătiţi acolo să prognozeze ce se întamplă în piaţa valutară. Acum băncile încearcă să-şi acopere greşeala de a face evaluări din pix, într-o cameră. BNR trebuia să intervină atunci".
În replică, Bogdan Olteanu a precizat că de protecţia consumatorilor se ocupă ANPC.
Parlamentar către BNR: "Transmiteţi celor care ne-au ameninţat cu DNA că BNR este sub controlul Parlamentului, că avem respect pentru ce se întâmplă la BNR, dar că în acelaşi timp dorim să fim respectaţi şi nu suntem un grup infracţional".
(E.O.)
------
Actualizare 11:59 Deputatul Ninel Peia consideră că singurul amendament care ar trebui adoptat este eliminarea programului Prima Casă de sub efectul legii
Restul propunerilor venite din partea băncilor sunt "ameniţări" şi "perdea de fum", consideră domnia sa.
Acesta a declarat: "Dacă darea în plată se va aplica voluntar, atunci nu vom avea niciodată o dare în plată, pentru că banca nu va fi de acord cu acest lucru. Avem dreptul şi obligaţia să apărăm cetăţenii".
(E.O.)
------
Actualizare 11:27 Florin Georgescu: "Băncile au plătit suficient spiritul uneori neinspirat în care au dat credite"
Florin Georgescu a declarat: "Băncile au plătit suficient spiritul uneori neinspirat în care au dat credite, prin provizioane, programe de refinanţare, de scade rata, ducând la pierderi importante mai mulţi ani la rând".
Liviu Ciuca spune că nu se lasă impresionat de cifrele BNR, adăugând: "Vremurile s-au schimbat, filozofia s-a schimbat. Nu ne convine, plecăm!".
(E.O.)
------
Actualizare 11:17 Daniel Zamfir: "Legea dării în plată este una de echilibru social, o lege a consumatorului, nu este o lege socială"
Unul din iniţiatorii proiectului legislativ, Daniel Zamfir, susţine că legea dării în plată este "una de echilibru social, o lege a consumatorului, nu este o lege socială".
"Aceşti oameni nu sunt categorii defavorizate, ei au locuri de muncă dar nu mai pot plăti pentru că au clauze abuzive şi comisioane ilegale", a declarat Daniel Zamfir.
Parlamentar: "BNR nu este condusă de Mugur Isărescu şi viceguvernatorii săi, ci de băncile străine".
(E.O.)
----
Actualizare 11:11 Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea: "Legea determină scumpirea creditelor"
Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a declarat că forma legii dării în plată care a venit spre re-examinare are nevoie de îmbunătăţiri, pentru ca în această formă, legea creează risc sistemic. "Afectează grav accesul la credite pentru tineri pentru că determină creşterea avansului undeva la 35-40 la sută dar şi creşterea perioadei de economisire la 8 ani pentru a putea accesa un credit", a spus Liviu Voinea.
Acesta a precizat că "legea determină scumpirea creditelor".
Viceguvernatorul BNR a spus: "Programul Prima Casă ar trebui scos din lege, pentru ca el să poată continua", adăugând că: "Darea în plată ar trebui să fie opţională în viitor să existe două credite: cu sau fără darea in plată. Ambele opţiuni au costuri şi beneficii".
Banca nu poate împărţi riscul cu debitorii pentru că banca trebuie să ramburseze banii deponenţilor, este de părere viceguivernatorul BNR.
Acesta susţine că prin această lege se împarte riscul între debitorii de azi şi cei de mâine.
----
Actualizare 10:49 Deputatul PNL Ioan Cupşa: "Au fost date zeci de mii de credite în perioada de boom"
Ioan Cupşa, deputat PNL, a spus că, din cauză că sistemul bancar a fost insuficient reglementat şi că BNR nu a intervenit, au fost date zeci de mii de credite în perioada de boom. Domnia sa se întreabă dacă a fost rea credinţă sau lipsa de profesionalism a funcţionarilor bancari şi a bancherilor?
Cupşa a precizat: "În România băncile nu împart riscul cu consumatorii. Drept urmare, va trebui să intervenim legislativ. Şi o vom face!".
(E.O.)
-----
Actualizare 10:29 A preluat cuvântul prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu
Florin Georgescu susţine că Legea dării în plată trebuie aplicată doar creditelor pentru locuinţă, beneficiarii find cei care nu mai pot plăti, nu cei care nu vor să-şi plătească rata la bancă.
La masa discuţiilor s-au alăturat şi reprezentanţi din ministerele justiţiei şi finanţelor.
--
Actualizare 10:20 Au început discuţiile pe Legea dării în plată
Au sosit la şedinţă şi reprezentanţii băncilor şi ai clienţilor. Liviu Bogdan Ciucă a anunţat că se va intra astăzi pe textul legii, urmând ca marţi să se dezbată din nou pe marginea acestei iniţiative iar miercuri să poată fi formulat un punct de vedere care să fie trimis la plen.
Iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, îşi expune punctul de vedere privind proiectul legislativ.
(E.O.)
-----
Actualizare 10:00 Şedinţa Comisiei juridice a început
A început şedinţa Comisiei juridice în care se dezbate Legea dării în plată. La şedinţă participă iniţiatorii legii, politicieni, reprezentanţi ai CSM şi ÎCCJ, prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu şi viceguvernatorii BNR Bogdan Olteanu şi Liviu Voinea.
(I.D.)
----
Legea dării în plată se dezbate astăzi în Comisia Juridică. Ieri, iniţiatorii legii au discutat câteva ore cu reprezentanţii PSD şi PNL pe marginea proiectului legislativ.
Avocatul Gheorghe Piperea a participat la întâlnirea de ieri şi a scris pe pagina sa de Facebook: "Legea se va aplica şi celor cu credite de nevoi personale cu ipotecă (n.n. - nr acestora este, cf BNR, de peste 160 de mii), indiferent dacă au fost contractate cu destinaţia de locuinţă ori au fost garantate cu imobile care au fost sau sunt folosite că locuinţă".
Gheorghe Piperea a mai scris: "Legea se va aplica şi debitorului care a constituit ipoteca pe terenul pe care s-a construit/ar fi urmat să se construiască o casă, precum şi imobilele - teren sau construcţii puse în garanţie de terţi ori de membrii familiei debitorului principal. În genere, discuţia s-a concentrat pe ideea de locuinţă, dar a rezultat clar că legea are ca scop nu debarasarea debitorului de un imobil, ci liberarea sa şi a familiei sale de datorii", continuând: "În Comisia juridică vor fi decise şi celelalte 2 amendamente discutate săptămâna trecută, respectiv, plafonul de 250 de mii de euro şi excluderea creditelor Prima casă. Sper ca lucrurile să se tranşeze rapid, întrucât, cel puţin aparent, cele două forţe politice s-au pus de acord asupra amendamentelor la lege. Îmi menţin părerea că niciunul din aceste amendamente nu se justifică dar, în lipsa unui acord politic asupra formei iniţiale a legii, forma amendată este mai bună decât respingerea legii".
Avocatul Piperea a conchis: "Mi-a plăcut o afirmaţie a unui deputat PNL făcută la această întâlnire: băncile s-au manifestat atât de violent şi gregar contra acestei legi nu pentru că le-ar crea mari prejudicii, ci pentru că este prima lege care nu îi favorizează şi nu e conformă cu dictatul lor; mai precis, legea DIP îi deranjează pe bancheri pentru că parlamentarii, de data asta, au fost parlamentari, iar democraţia a funcţionat; de aceea legea a fost ridicată de bancheri la "rangul" de risc sistemic, a fost calificată drept hazard moral etc.".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Numai sociala nu e legea. Hotie.
(mesaj trimis de Mircea în data de 31.03.2016, 08:50)
La 250 000 euro, rata o fi 6000-8000 lei/luna.
Cine isi permite asa rata, in niciun ca un om obisnuit, ce are acum probleme.
Se baga la gramada toate creditele, care nu au de-a face cu problemele omului obisnuit legate de casa lui luata pe credit.
De ce ?
Clar ca pentru alte interese.
Pe banii cetatenilor corecti, tacuti, cu consecinta intrarii in probleme majore pentru Romania, inclusiv in procese.
PNL numai liberal nu este, intrece PSD la populism iresponsabil.
La anul sa nu se mai mire de ce se va duce praf in voturi, poate chiar dispare.
Asta e gandirea, atata pot.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:42)
Are venit legal in Romania ca cel pe minim pe economie.
Plateste taxe si impozite pt acel venit, ex fotballist, daca isi rupe piciorul, ce face ca la pian nu stie sa cante!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:51)
eu am luat 200 000 de chf ca nu ma incadram in euro sau lei care la acea data era 120 000 de euro si plateam aproape 1800 ron rata acum am ajuns sa platesc 6000 ron cum e posibil ca la banca nu mia dat chf mia dat lei la cursul chf deci excrocherie pe fata japca asta au facut bancile si bnr ia lasat dobanda sa dublat chf la fel si basca clauze abuzive pai atunci nu vreau eu sa platesc astea sunt banci de negociere nu mai vorbesc nici nu vor sa auda pireus bank cea mai nenorocita banca le dau cheile imediat
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:01)
Gata postacii bancilor?
Ați renunțat. ?
Nu mai aveți noroi de aruncat?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:05)
daca ar negocia sa iti faca conversia si sa platesti 2500 ron pe luna ai accepta
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:06)
Alo, nu va mai certati ! Astazi se discuta legea, deci voi astia cu credite sunteti ca si scapati. Astia care vor sa isi cumpere case au scapat si ei pentru ca nu se va mai intra Prima Casa in lege. Deci, hai sa iasa toata lumea din povestea asta. Inclusiv primul comentator care daca va avea vreodata neplaceri din partea unora sau altora, pentru ca a spus niste adevaruri despre ei, nu trebuie decat sa lase un mesaj aici si primeste un pachet consistent de dovezi si de argumente impotriva oricarei acuzatii. Din nou, azi e o zi mare, pentru toti, hai sa fim multumiti ca in final nu vor avea nici unii, nici altii, niciun fel de pierdere. Ce ziceti, se poate?
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:55)
ai intrat sa provoci lele de la cisnadie
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 12:59)
Om obisnuit cu credit de 250.000 euro. Esti delusional baiete
1.8. la placinte inainte (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Florin în data de 31.03.2016, 13:00)
Pai daca tot ai luat lei...de ce nu te ai imprumutat direct in lei? Ti-a placut sa platesti dobanda la jumatate ani buni fatade oamenii cu cap care s-au imprumutat lei...acum problem! Eu care m am imprumutat in lei vreau si eu de la tine jumatate din castigul tau cat ai platit dobanda mica si CHF ul era jos- daca tot e sa 'impartim riscurile'
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:34)
E om de-al vostru cu care v-aţi certat. Nici dacă era cel mai tare agent secret nu ştia atât de multe lucruri despre voi. De asta îl şi ameninţaţi cu bătăi cu judecăţi, că ştiţi că dacă deschide goarna la maxim e prăpăd. Numai un fost om de-al vostru din cerc apropiat putea să ştie câte şi ce fel de case are fiecare sau în ce zone, plus ce vorbeaţi voi între voi. Dar e mai uşor asta cu postacii să pozaţi în geimzbonzi filaţi de bancheri decât să recunoaşteţi că aţi zbârcit-o faţă de unul de-al vostru.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 14:24)
Corect. Un asemenea credit era pt directori foarte inalti
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 15:02)
Cum nimic?!Încă o săptămână cu chf-ul ăstora pe cap???
1.12. chf vs lei (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de alex în data de 31.03.2016, 15:32)
Pai daca iti dadea banca direct lei pe langa faptul ca nu te incadrai (si probabil blestemai banca) aveai de atunci o rata de 4.000-5.000 lei - intrebarea mea este era mai bine atunci? banca ti-a facut automat schimb valutar cand ti-a dat banii aici a fost smecheria ei si scuze ca zic prostia si lacomia ta.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 15:37)
bai frate ce nu intelegi banca la vremea respectiva ca sa te agate zicea ca nu te incadrezi la lei euro dolar
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 15:44)
pai nu luam dar problema e pentru ce mai e BNR CE PAZESTE noi suntem oameni simpli si stim ca ar trbui sa fim protejati de BNR ia spune crezi ca mai intru vreodata in vreo banca toata viata mea si le spun acelasi lucru si la copii .astea nu sunt banci
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de alex în data de 31.03.2016, 16:10)
BNR-ul si nu le tin partea nu e responsabil pentru deciziile tale - nici ei nu cred ca se asteptau vreodata sa ajunga CHF-ul atat - decizia de a lua o suma asa mare a fost a ta pana la urma - daca iti iei o masina si producatorul zice ca ia 5% dar la tine nu consuma al dracu deloc sub 10% e vina producatorului ca tu nu ai citit ca consuma ala e dat in anumite conditii care in viata de zi cu zi nu o sa fie niciodata. Tot asa nici BNR-ul nu iti poate garanta ca CHF-ul nu va creste sau ca dobanzile variabile nu vor varia.
1.16. complet gresit (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de Florin în data de 31.03.2016, 16:12)
De fapt tu te-ai calicit si te ai bagat la o suma mult peste puterile tale financiare, din aceasta cauza nu te-ai incadrat (gradul de indatorare tot 40% era si pentru lei si pentru CHF dar dobanda fiind mai mica la CHF normal ca te ai incadrat la mai mult).Eu care m-am imprumutat in lei acum nu mai tip ca tu 5 ani ai platit rata jumatate cat mine..si nici nu tip ca poate eu am pierdut casa pe care o vroiam pentru ca a venit un destept de-asta ce s-a imprumutat in CHF si a oferit cu 15% mai mult. Acum cand s-a schimbat roata tipam ca am fost inselati.
1.17. de acord, nu va mai certati=inutil (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 17:08)
are dreptate, va consumati energiile gratuity! lasa tata, ca legea darii in plata sa fie optionala, asa cum este optionala si punerea in aplicare a unei sentinte definitive (ex OTP), asa cum este optionala si solutionarea de catre SAL a diferendelor, optionala si subordonarea BNR Parlamentului. Concluzie: daca vor bancile sa se pipi in capul oricui (parlament, govern, presedentie, anpc, consummator) e optiunea lor si sunt liberi s-o faca
1.18. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:31)
Dumnezeule!
1.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:48)
Esti fumigena bancara ?
1.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:50)
Iuda e tot un Iuda.
De cand astept un proces si nimic doar gargara.
1.21. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:52)
Corect
1.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:55)
Iti creste inflatia, euro se face 10 ron si tu esti ca el.
Nu avem conomie stabila ca in Germania, Sua.
1.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:56)
Hehe da
1.24. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.17)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 19:53)
unde ai citit tu asa?
1.25. adevarul doare (răspuns la opinia nr. 1.20)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 20:14)
asta arata cat de [...] sunteti. cica ii aparati pe unii sa nu fie executati silit dar nu v-ati da in laturi sa luati niste bani de la unul pentru ca v-a demascat sefii.din asta se vede ca are dreptate 100%.
1.26. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.25)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 20:25)
plus ca si io l as da in judecata.poate asa daca nu mai are nimic de pierdut iese dracu' in presa si spune tot ce stie despre astia sa citeasca toata tara de la mic la mare. presari impotriva voastra gasesti cu duiumul, ii mai dau si bani pentru informatii. pe urma canci ldp, canci conversie ca nu se mai uita nimeni la ce spun ai vostri.
1.27. daca se facea francul un leu? (răspuns la opinia nr. 1.16)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 20:37)
asa e.daca ii scadea francul venea sa isi imparta cu mine castigul?
1.28. cu flux24 si cu hotnews de ce nu va judecati? (răspuns la opinia nr. 1.20)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 21:51)
si ieri si azi au scris rau de voi.cu aia nu aveti nu aveti curaj sa mergeti cu amenintari ca va spulbera imediat ca sunt ziaristi.l ati luat pe asta pe fraier si incercati sa il speriati
2. Amnezicul Olteanu a iesit la predica!
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:17)
9.13. Digi 24
Nu a spus nimic nou.
Isi face reclama gratis, vrea sa revina in politica?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:20)
""DE CE NU SE APLICA SI IN ROMANIA,CUM ESTE IN U.E.DACA NU MAI POTI PLATII CREDITUL ITI EXECUTA CASA SILIT SI NU ITI MAI FACE POPRIRE PE SALARIU.
3.1. pt ca lobby-ul bancar (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:44)
a spus ca suntem din lumea a III-a, ca se poate si asa?
4. deputat PNL corct ce ati spus
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 09:46)
Votati-o o data!
Sunt executari, executari pe diferenta pana la indestulare zilnic(pe viata).
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 11:38)
toti penelistii care au vorbit sunt niste prosti si incompetenti penibili[...]
5. Aroganta banchereasca
(mesaj trimis de Cititor în data de 31.03.2016, 10:28)
Este evident ca bancile, implicit bancherii, vor avea de castigat din aceasta lege (e mult mai rentabil sa vinzi ipoteca decat sa vinzi creditul cu 2%). Problema este ca ii loveste in orgoliul lor nemarginit: "Cum adica sa se faca cum vor ei, nu cum vrem noi?"
6. fără titlu
(mesaj trimis de Imprumutat CHF în data de 31.03.2016, 10:42)
Logica de politician: daca nu mai putem fura in voie ca e DNA cu ochii pe noi, hai macar sa nu mai dam inapoi imprumuturile. Legea asta e ultima lor sansa - sistemul incepe sa se curete si daca nu trece vor trebui sa plateasca ratele din munca corecta...multi o sa aleaga un ultim tun si parnaia. 10 ani la bulau sunt mai usori decat 20 de platit rate:)
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:45)
de aceea e nevoie de confiscarea extinsa
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 10:54)
cati chf ai imprumutat?
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 11:33)
260000
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 12:58)
10 ani????? Ce politician cu 10 ani de bulau executati cunosti??? 10 ani :)))))))
6.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:00)
Dan Voiculescu
6.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 17:52)
Executaţi? Voiculescu 10 ani? iese peste 6 luni si domn Profesor.
6.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:44)
Exact, trebuia sa stea pe viata si luat a toata agoniseala.
6.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 20:31)
nu cred ca peste 6 luni nu are cum legal
7. Platesc de 8 ani
(mesaj trimis de Client nerabdator în data de 31.03.2016, 10:58)
Cum adica "...miercuri să poată fi formulat un punct de vedere care să fie trimis la plen"? Era vorba ca miercuri se voteaza in plen, deci raportul trebuie trimis mai repede? Iar au obtinut bancerii o amanare?
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:58)
Cred ca da
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 12:53)
dintr-un articol din 200
Viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mihai Bogza, este acuzat de fals in declaratii de catre presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Valerian Stan. In plus, sotia si fiul lui Bogza sunt asociati, in firma Invest Corp, cu Nicolae Mihalache, care a fost cercetat penal pentru fraudarea Bancii Turco-Romane.
Pare imposibil ca imaginea onorabila a unui reprezentant BNR, cum este viceguvernatorul Mihai Bogza, sa fie asociata cu cea a lui Nicolae Mihalache, un personaj a carui onorabilitate in mediul bancar ridica semne de intrebare.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:07)
domnule Bogdan Olteanu, bancile se comporta, de fapt, ca niste teroristi, cand te suna si te ameninta in fel si chip, daca nu iti platesti rata. nu va mai jucati aiurea cu vorbele, alaturand impartirea riscului cu religia islamica,cu scopul de a crea in mintea oamenilor respingere. daca eu va spun ca in astfel de manipulari erau experti comunistii din randul carora ati aparut, va face sa va autorespingeti originile? de fapt, va faceti de rusine nu doar pe dumneavoastra, ci si pe inaintasii dvs
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:28)
ce treaba are frate islamul cu DIP... Olteanu asta e retard
10.1. Cuvintele cheie (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.03.2016, 14:01)
Te inseli.
Bogdan Olteanu este singurul din BNR care a rostit cuvintele cheie, dar este adevarat ca fara sa le inteleaga rostul (si abia aici ai dreptate).
Bogdan Olteanu a declarat: "Ce se doreşte acum, ca banca să împartă riscul cu clienţii, este caracteristica sistemului islamic, unde se dau credite fără dobândă şi băncile vin cu bani în anumite cazuri. În sistemul financiar iudeo-creştin se participă altfel la risc - prin fondurile de risc, fondurile de investiţii etc., nu din banii deponenţilor".
Ceea ce trebuie precizat, este ca "sistemul financiar iudeo-creştin" este sistemul practicat in "crestinatate", dar, in nici un caz nu este "iudeu", ci cel mult este al evreilor situati in afara "iudaismului" (din care sistemul islamic este derivat si cu care se afla in concordanta).
Repet, succesoarele trunchiului comun iudaic - crestinismul si islasmismul - dezvolta sisteme financiar-bancare pe modele diferite.
Dar criza financiara este a finantelor crestine, iar nu si a celor islamice.
Este motivul pentru care, in articolul "Cu sau fara adoptarea legii darii in plata", din 21.03.2016, am scris:
"Înţeleg că funcţionăm într-un anumit sistem bancar, bazat pe o anumită concepţie, dar un ochi aţintit asupra altor tipuri de sisteme, bazate pe altfel de concepţii, unde este practicat, de pildă, creditul fără dobândă, nu ar fi inutil.
Poate că sistemul alternativ, contemporan, de împărţire a riscurilor creditării (iar nu doar a poverii, în cazurile nefericite), dispune de sugestii pentru recuperarea încrederii în sistemul bancar.
Poate că parteneriatul explicit din sistemele alternative sugerează idei bune.
Situaţia ceţoasă internaţională în privinţa viabilităţii acestui model de sistem bancar pe care şi noi îl aplicăm şi caracterul discutabil al modelului dezvoltării economice pe credit cu dobândă, mă fac să nu resping ideile alternative.
Este oportună o astfel de evaluare acum, cu sau fără adoptarea legii dării în plată.
În orice caz."
Este un indemn de buna intentie pentru sistemul nostru bancar.
10.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 14:32)
Olteanu a adus in discutie sistemul islamic ca sa creeze respingere pentru ca astazi, dupa atentatele de la Paris, Bruxelles, Lahore, "islamic" te duce involuntar cu gandul la teroare. de aceea, eu consider ca intentia lui Olteanu a fost una neonesta, de manipulare
10.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.2)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.03.2016, 14:40)
Posibil.
Pe mine, insa, ma intereseaza ca a adus in discutie un subiect pe care il consider strategic, chiar daca asta s-a intimplat, eventual, ca urmare a unei intentii manipulative.
Subiectul este atit de necunoscut in piata bancara, incit consider valoroasa mentionarea sa, in orice context.
De altfel, cred ca discursul lui Olteanu este un ecou al celor publicate de BURSA, indiferent ca el va fi avut alt scop.
10.4. S-a dus naiba și banca islamică (răspuns la opinia nr. 10.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.03.2016, 16:13)
Iată ce spune "Banca Islamică a Dubaiului"
"The Al Islami Savings Account is a unique, profit bearing, Sharia- compliant account which offers you the flexibility of unlimited transactions plus the potential to earn competitive profit rates."
Trad: Contul de economii este un produs unic, purtător de profit, compatibil cu Sharia care oferă flexibilitatea unor tranzacții nelimitate și în plus posibilitatea de a câștiga rate de profit competitive.
S-a dus naiba și contul fără profit pe care teoria băncilor islamice îl lăuda. Realitatea este că probabil și islamicii au ajuns la concluzia că nici oamenii lor nu mai doresc depozite fără dobândă care sunt mâncate de inflație. Iar inflația este generată de cheltuielile publice. Așa că "sistemul bancar islamic" a ajuns o farsă. Se prefac că acel depozit "compatibil-Sharia" (vă aduceți aminte de televizoarele compatibile-HD, HD-ready sau full-HD?) încă mai respectă tradiția islamică. De unde dobânda? Ba chiar una competitivă (după cum se laudă)? Păi simplu, împrumută cu dobândă statul (prin achiziția de titluri de stat). Mare rahat... acesta este sistemul occidental. Iar bancherii islamici sunt niște mincinoși.
10.5. PS: lista completă a dobânzilor (răspuns la opinia nr. 10.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 16:15)
De la această bancă islamică:
Profit rates announced by the bank:
Fourth Quarter of 2015:
Savings Accounts (AED) : 0.50% (p.a.)
E-Savings Accounts (AED) : 0.60% (p.a.)
2-in-1 Accounts (AED) : 0.30% (p.a.)
Shaatir Saving (AED) : 0.70% (p.a.)
Investment Deposits (AED) :
1 month: 1.00% (p.a.)
3 months: 1.30% (p.a.)
6 months: 1.40% (p.a.)
9 months: 1.50% (p.a.)
1 year: 1.70% (p.a.)
10.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:18)
Cifrele sunt compatibile cu cele ale bancilor elvetiene.
10.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.4)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.03.2016, 18:33)
Contraargumentul este (preponderent) factual, echivalent cu a trage concluzii asupra crestinismului pe baza comportamentului crestinilor secolului al IV-lea, cind au distrus Biblioteca din Alexandria, sau sa-ti formezi convingeri asupra mahomedanismului, pe baza comportamentului ISIS.
Ca sa te pronunti asupra conceptului islamic de banca, nu este hotaritoare coruptia care astazi le este specifica, ci principiile in contextul mentalitatii care il genereaza.
Pe de alta parte, eu nu am sustinut, care cumva, trecerea la sistemul islamic, ci am recomandat o evaluare a acestuia, in ideea ca asta ar putea sugera idei valoroase pentru sistemul nostru.
Ceea ce nu se reduce, nicidecum la insiruirea de cifre, ci este un proces complex, cu variabile calitative, in primul rind.
10.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.03.2016, 19:51)
Credeam că exemplul islamic este REAL, nu utopic. Credeam că este folosit de vecinii noștri din Orient. Și doar ne uităm acolo și îl luăm.
Dacă însă ne spuneți că este, de fapt, o UTOPIE, pe care nici islamicii nu au reușit să o implementeze (din cauza naturii umane), păi, pentru mine, este subiect închis. Viața mea este finită și sunt prea multe utopii de încercat pe spatele societății.
Islamicii, cu biciuirea în stradă, nu au reușit să potolească fuga omului către profit mai mare (și să îl domolească spunându-i că nu este moral), Vaticanul nu reușește să își civilizeze personalul bancar, ce sens are să discute Isărescu despre asta?
10.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 20:01)
Hehe
10.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.8)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.03.2016, 21:52)
Cind vorbim despre principii si mentalitatea din care izvorasc, nu vorbim despre utopii, ci despre existenti in ordinea omeneasca, care, desi par mai inefabili, se constituie in determinanti.
10.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.10)
(mesaj trimis de MAKE în data de 31.03.2016, 22:05)
Inteleg ca te incomodeaza dialogul in astfel de "parametri", cum eu nu ma misc la fel de bine printre inregistrarile factuale si cunostintele de specialitate.
Poate ca asta si joaca un rol in faptul ca eu cred ca solutia crizei financiare nu este de natura financiara.
10.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 22:14)
Bineinteles ca nu e. Solutia crizei tine de moralitate.
10.13. Fabulos (răspuns la opinia nr. 10.10)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 31.03.2016, 22:37)
Dacă înțeleg bine modul în care cuvintele vă trădează modul de percepție a lumii, spuneți la 10.10
"existenți .... oameni ... par inefabili ... determinanți"
Spun că este fabulos pentru că un singur cuvânt "inefabili" schimbă aproape radical (și uneori chiar mă radicalizează) perspectiva.
În logica lui Adam Smith (din care voi relua niște fragmente pe care le-am mai dat - dar sunt scurte și elocvente pentru poziția mea), dacă teoriile și principiile derivă din filozofia experimentală newtoniană, POT ELE PĂREA INEFABILE? Întrebarea este ESENȚIALĂ. Eu, newtonian, nu pot înțelege acest paradox. Dacă plecăm de jos în sus (de la concret/real la abstract/teoretic), cum putem ajunge la un abstract ce pare inefabil? Un abstract ce pare inefabil este un model care nu mai are o relație bijectivă între el și implementarea lui (realitatea).
Am impresia (la bătrânețe, după multe observații experimentale, voi putea spune CERTITUDINEA) că teoreticienii care discută despre modele ce par inefabile, sunt teoreticienii cu o metodă de sus în jos (de la abstract - la care ajung probabil prin combinarea unor principii din alte universuri/domenii - se chinuie să îl transpună în lumea materială, nu reușesc și încearcă modificarea realului pentru a se potrivi modelului - NIȘTE TEHNOCRAȚI).
Dacă banca islamică este un astfel de model nebijectiv, conceput de un tehnocrat?
1) Adam Smith spune în History of Astronomy:
"In the manner of Sir Isaac Newton we may lay down certain principles known or proved in the beginning, from whence we count for the several Phenomena, connecting al together by the same Chain. This latter which we may call the Newtonian method is undoubtedly the most Philosophical, and in every science whether of Morals or Natural Philosophy, etc... is vastly more ingenious and for that reason more engaging than the other"
Trad: În maniera lui Sir Isaac Newton, vom evidenția câteva principii cunoscute, din care vom enumera câteva fenomene pe care le vom lega împreună. Aceasta este metoda Newtoniană de gândire care este mult mai ingenioasă și, pentru acest motiv, mai interesantă decât alte metode.
2) Perspectiva lui Adam Smith asupra lumii era una newtoniană, după cum spunea primul în The Theory of Moral Sentiments.
"Human society, when we contemplate it in a certain abstract and philosophical light, appears like a great, an immense machine, whose regular and harmonious movements produce a thousand agreeable effects."
Trad: Societatea umană, când o contemplăm într-o anume lumină filozofică abstractă (a se vedea sistemul de gândire newtonian de la pct 1), apare ca o imensă mașină, ale cărei mișcări regulate și armonioase produc mii de efecte observabile.
10.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.13)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.04.2016, 02:02)
Cuvintele nu imi "tradeaza" modul de perceptie, ci mi-l exprima, pentru ca am invatat sa fac asta si nu am altceva de ascuns.
Termenul de "ïnefabil" folosit de mine a reprezentat o concesie pe care ti-am facut-o, tolerant, in fata confuziei tale intre "utopie" si statutul "principiului", incercind sa-ti explic ca, desi mentalitatea (de exemplu) nu este palpabila, ea, totusi nu este mai putin existenta, chiar daca poate sa para inefabila.
Subliniez expresia "sa para", care, cu delicatete, se referea la ceea ce eu consider ca este confuzia ta.
Pe de alta parte, nu prea pricep de ce, in replica de la 10.13., invoci doua personalitati ale stiintei secolelor 17-18, intr-un subiect de epistemologie, cind insusi termenul de "epistemologie" pare sa fi fost introdus, pentru prima oara, prin secolul al 19-lea (desigur, preocupari de natura epistemologica au exista din antichitate).
Sa-l mentionezi pe Newton drept sursa metodologica pentru Adam Smith este indeajuns de derutant, caci astazi, faptul are doar relevanta istorica. Marele fizician a fost preocupat, doar, de investigarea matematizata a naturii, iar logica timpului sau era cea mostenita de la anii 300 i.e.n., elaborata de Aristotel in "Organon".
Astazi, nu ca doar s-au scurs 3-400 de ani de la Newton si peste 2300 de la Aristotel, ci ne gasim, pur si simplu, in alt complex de cunostinte si idei, cu o stiinta a epistemologiei uimitoare prin realizari , cu o explozie a matematicilor (iar nu a matematicii) la care Newton nici nu putea visa, cu o pluralitate de logici (neimaginabile cu doar un secol in urma), cu dezvoltarea teoriei metalogicii.
Urcarea de la concret spre abstract si miscarea inversa reprezinta o problema metodologica desueta, in conditiile structuralismului si ale teoriei sistemelor.
Oricum, in interventiile mele, la care ai reactionat, ma refeream la lucruri simple, echivalente judecatilor weberiene despre determinarea credintei protestante in edificarea capitalismului (adica, o credinta - ceva ce "pare inefabil" - este cu certitudine un "existent in ordine omeneasca", constituindu-se in "determinant" al organizarii in care traim).
La fel si in cazul mahomedanismului, vizavi de sistemul bancar islamic.
Simplu.
Nici o "utopie".
10.15. matematicii, da (răspuns la opinia nr. 10.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.04.2016, 07:52)
Imi plac aceste discuti:))
10.16. Newton (răspuns la opinia nr. 10.14)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.04.2016, 10:20)
Apropo de experimentalismul newtonian: pe ce baze experimentale stabileste rosicrucianismul lui Newton ca exista viata dupa moarte?!
10.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.14)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 01.04.2016, 20:08)
Recitind lanțul de mesaje constat că replicile s-au desincronizat. Așa că le voi sincroniza.
În 10.7 spuneți: "conceptului islamic de banca, nu este hotaritoare coruptia care astazi le este specifica, ci principiile in contextul mentalitatii care il genereaza."
Cam același lucru îl enunțați și în 10.10, dar cu o nuanță diferită care merită tratată separat. Mă refer la caracterul "inefabil".
Despre 10.7, eu spun puțin diferit. În 10.13, introducând elemente de teoria cunoașterii (exemplificate în economie unde Adam Smith a rămas una dintre referințe în domeniu ... așa mi s-a spus), spun că un cercetător care ajunge la principii pornind în analiza experimentală de jos în sus (deci, și de la mentalități despre care aflăm/știm/le putem observa doar prin efectul lor asupra acțiunii concrete a oamenilor), trebuie să aibă grijă pentru ca principiile să mai respecte o translație bijectivă după ce gânditorul a efectuat operațiuni logice asupra domeniului principiilor. Pentru că o tratare neglijentă a principiului duce la utopii, la principii care nu mai pot avea translații valide în lumea reală.
Mai în termeni matematici (poate mai puri). Dacă A și B sunt oameni iar între ei relațiile pe care le putem observa sunt date de funcția +, atunci lumea experimentală observată este A+B. Trecând în domeniul principiilor, abstractizând, nu înseamnă decât să aplicăm o transformare f(A+B) = X asupra lumii reale. Gata, iată principiul X. Filozofii, gânditorii, figurile religioase, vor face operații logice asupra acestui spațiu abstract, asupra lui X. Unii au aplicat Y=(X exclus dobândă), eliminând-o din X. Iată, printr-un dictat, Y, principiul băncii islamice. Totul este un efort mental, la nivel principial. Urmează transpunerea lui Y în lumea lui A și B. Și se aplică operația de transpunere a principiilor în realitate (adică implementarea lor) printr-o funcție inversă g (inversa lui f). Atunci g(Y), adică g(X exclus dobânda), adică implementarea băncii islamice, duce la altceva decât punctul de plecare A+B.
f(A+B) = X, iar g este inversa lui f,
Y = X exclus dobânda (pentru că așa a decis un lider religios sau gânditor spiritual)
rezultă g(Y) = A # B
A se observa că relațiile umane A + B nu mai sunt aceleași după alterarea în domeniul principiilor. Noile relații sunt A # B. Sau așa ar trebui să fie dacă oamenii A și B renunță la mecanismele "inefabile" și se conformează noii reguli interumane numită #. Pentru a exemplifica: + este dorința omului de profit și de a căuta dobânda, # este căutarea armoniei universale într-o lume cu indivizi care merită și o atenție din partea semenilor neorientată spre profit, deci fără dobândă. Trebuie convinși oamenii că + este rău iar # este bine iar astfel societate va adopta conduita # în locul celei vechi +.
Ușor, m-am legat de "inefabil" și "utopie". Principiul Y, nou obținut de un gânditor doar în spațiul abstract, în laboratorul propriei minți și neobservat în lumea reală umană (sau animală), devine o utopie dacă este irealizabil, respins de sistemul de relații. Adică, funcția inversă g care ar trebui să implementeze principiul printre semenii noștri A și B, nu poate găsi membri aparținând rasei umane care să se poată combina folosind relația nouă #. În practică, oricare A și B umani, ei nu pot relaționa decât prin + și nu prin #. Aceasta este explicația unei utopii. Iar exemplele mele factuale despre bănci islamice cu dobândă arată această regresiune a indivizilor A și B către legea +, deși au încercat, mai forțat, mai cu frică, și legea #. Realitatea observabilă că sistemul are o atracție (poate mișcare de revoluție) către legea + indică faptul că ceva a scăpat observatorului care a generat principiul Y din X.
Unde este "inefabilul" aici? Păi, observatorul care a abstractizat inițial X = f(A+B), nu a observat, nu a putut exprima în cuvinte, un alt mecanism - poate inobservabil (am folosit mecanism ca să mă leg și de viziunea Adam Smith despre relații sociale din 10.13). Poate că în realitate X1 = f(A+B+e(t)), unde e este un epsilon, fie un element rezidual, fie un factor motivațional "determinant" (cum spuneți). L-am pus și variabil în timp ... e(t). Vârstele indivizilor A și B pot determina intensitatea lui e(t). Pot exista mulți alți factori.
Deci X este diferit de X1 din cauza unor chestiuni "inefabile" dar rezultatul concret este apariția unor principii abstractizate incomplete (poate incorecte) asupra cărora se fac procesări ulterioare care duc la utopii. Y este o utopie. Ar putea oare exista un Y1, care să nu fie utopic, dar care să rezulte din X1? Nu vom ști (sau o vom face foarte greu, experimental, metode pe ghicite, precum cele folosite la găurile negre) pentru că provine din chestiuni "inefabile", deci inexprimabile, dar determinante în spațiul realității lui A și B.
Dacă sistemul real refuză legea #, înseamnă că principiul Y, al băncii islamice, este o utopie.
PS: Nu sunt filozof pentru a dezvolta o pasiune pentru operațiile logice în domeniul principiilor de care menționați în 10.13 (s-ar putea pentru că multe dintre ele au ca rezultat utopii, urmare a unor funcții f imperfecte). Îmi pare mie că sunt mai interesat de operațiunile de abstractizare și implementare (f și g, în exemplu), așa desuete cum spuneți că sunt ele.
PPS: Judecata weberiană este un care a reușit ceea ce gânditorii băncii islamice nu. Weber a reușit să găsească acel e(t), ca factor motivator. Practic, Weber a reușit să creeze principiul Z = X maximizare dobândă. Pentru acest principiu, există o funcție de transpunere/implementare h(Z) = Aa + b, care a reușit să mențină relațiile sociale dintre indivizi date de funcția +, dar a dus și la progresul lui A și B în doi noi indivizi diferiți. Aa este unul mai bogat iar B a devenit mai sărac, b. Dar, în lumea reală, B acceptă acest risc de a deveni b, urmărind să devine Bb. Weber a sesizat că e(t) reprezintă aspirația lui B sau A către devenirea Bb sau Aa, chiar dacă riscul pe care fiecare și-l asumă este de a deveni b sau a. Poate acest e(t) inefabil este scris în genele progresului ADN-ului.... cine știe, Darwin doar a observat o manifestare a lui???
Islam: Y = X excluzând dobânda
Weber: Z = X maximizând dobânda
10.18. Fabulos! (răspuns la opinia nr. 10.17)
(mesaj trimis de MAKE în data de 01.04.2016, 23:34)
Cuvintul "fabulos" nu-mi este propriu, dar, dupa ce ti-am citit mesajul, sint tentat sa exclam cum ai facut-o si tu: fabulos!
Frate Cristi C., constructia acestor rationamente conduce, efectiv, la ceea ce credeai ca este pacatul meu, la utopie!
In virtutea acestei demonstratii, ai intors istoria factuala pe dos, ba chiar ai eliminat din istorie fapte certe, atestate documentar.
M-am tot straduit sa informez publicul (si am facut asta, uneori, in replici care iti erau adresate) ca dobinda la credit este subsumata unei chichite avocatesti iudaice, adaugata unui regim care o excludea prin lege (si era nu doar o lege omeneasca, ci, mai ales o lege considerata divina, intarita printr-un Legamint al oamenilor cu Dumnezeu, care incarca de responsabilitati ambele parti ale Legamintului / contractului).
Mahomedanismul este doar un mostenitor mai conservator al acestei Legi iudaice, care a fost respectata timp de milenii (Legea nu este inventia iudaismului, ci, la rindul lor, o mostenesc pe filiera babiloniana, de la sumerieni - este vorba despre un exercitiu factual de circa 4500 de ani).
Ultima oara cind a mai fost respectata Legea Shmitei (Legea iertarii ciclice a tuturor datoriilor, o data la sapte ani), a fost in secolul al XIII-lea e.n., in comunitatea sepharda, din Spania.
Iti dai seama cum privesc mesajul tau, care intentioneaza sa demonstreze ca aceasta istorie factuala este o "utopie"?!
Cum sa nu exclam "fabulos"?!
Esti foarte bun in materie de documentare, prin urmare, te rog, verifica-mi spusele!
Foloseste cuvinte cheie precum "Shmita", "Sabathical Year", "The release year", "Beit Hillel", "Beit Shamai" si in special "Prosbul".
N-as vrea sa par arogant, dar poate ca n-ar fi rau sa-mi citesti cartea lansata anul trecut de editura RAO, intitulata "Solutia crizei / Terminus a quo", care "imi tradeaza" modul de perceptie si gindire (pentru unii, ea este o carte savuroasa).
Desi sint ateu, afirm ca niste mistica de buna calitate nu face rau nimanui, pentru ca poate constitui un transfer cultural extraordinar (depinde de receptor) de la stramosi generosi, animati de cele mai bune intentii.
Ai grija: teoriile stiintifice au limite de neevitat, demonstrate logico-matematic.
De altfel, Newton insusi a resimtit nevoia misticii - te-ai intrebat de ce?
10.19. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.18)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 02.04.2016, 00:24)
Nu vreți să menționați faptul că dobânda la credite era "interzisă" doar în relațiile evreu-evreu? Și că Shmita se aplica doar datoriilor evreilor? Nu vreți să remarcați că acest lucru face mai degrabă excepții decât reguli, aceste comportamente?
Un sociolog, Benjamin Nelson, diferenția în "The Idea of Usury: From Tribal Brotherhood to Universal Otherhood " faptul că prezența dobânzii identifica o relație generică între indivizi ("otherhood", din engleză "străinătate"), în timp ce împrumuturile preferențiale ale căror dobânzi erau interzise de diverse legi, identificau o relație de apropiere, "brotherhood", "frăție".
În stabilirea relațiilor +, #, conceptul de frăție între A și B nu exista. Poate fi introdus și complica astfel modelul, principiul. Dar logica pe care am urmat-o rămâne foarte valabilă.
f(A + B + apartenența_antropologică (A,B) + e(t))
Dobânda la împrumuturi a fost studiată antropologic, cu dovezi de multe mii de ani, fiind statistic semnificativ mai răspândită decât excepțiile libere de dobândă.
10.20. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.19)
(mesaj trimis de MAKE în data de 02.04.2016, 01:28)
Nu poti interzice decit ceea ce este manifest sau potential, astfel ca precizarile de care ma acuzi ca nu le fac, nu sint necesare.
Dar daca tot vrei sa precizam aspectul de "fratie", in deosebire de "alogenetic", atunci trebuie spus ca Porunca iudaica (mentinuta in modul cel mai ciudat si in Biblie) in privinta datornicilor, este ca "pe strain sa-l fringi".
Explicatia Poruncii iudaice este ca in Legamint, Dumnezeu s-a angajat ca, daca "poporul ales" respecta Legea, atunci sa ii asigure suprematia in lume (ceea ce nu mai are nici un sens, in crestinism).
Dupa cum observi, dobinda nu este doar diferenta comportamentala fata de straini, ci expresie a dusmaniei.
Ceea ce este foarte interesant de asociat sistemului bancar crestin, pentru ca generalizeaza calitatea de "alogen", asupra oricarui client, indiferent ca ar fi conational, coreligionar sau in general "frate".
Nu se spune "Frate, frate, dar brinza-i pe bani?"
Pe scurt, din perspectiva asta, sistemul bancar crestin, in modul cel mai paradoxal cu putinta, isi dusmaneste clientii.
Desigur, este o interpretare relativ speculativa.
10.21. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.20)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 02.04.2016, 02:12)
... Nu doar speculativă ci fundamental greșită. Creditarea presupune o relație de oarecare încredere, oricum nu dușmănie. Măcar încrederea creditorului că poate recupera ceva de la datornic.
O interpretare antropologică a dobânzii ce face mult mai mult sens și este răspândită de la triburi la societăți mari de mult timp apuse, a fost aceea de "dar".
10.22. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.21)
(mesaj trimis de MAKE în data de 02.04.2016, 02:48)
Interpretarea de la 10.20. este rezultatul unui silogism.
Pe de alta parte, increderea nu exclude dusmania, iar increderea creditorului ca-si va recuoera creditul se poate datora increderii in sistem, lege si aparat coercitiv, iar nu neaparat in caracterul celui imprumutat, ceea ce trebuie recunoscut ca este efectiv in cele mai multe cazuri.
Conotatia de dusmanie a dobinzii este verosimila.
10.23. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.22)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 02.04.2016, 12:21)
Un silogism poate fi contrat prin reducere la absurd.
Esenta dobânzii este de "dar", de "mulțumire" pentru actul a de îmi pune la dispoziție un bun, o marfă, o sumă de bani, toate aceste lucruri sunt echivalente.
Un om împrumută o carte cuiva așteptând două lucruri:
- primul este că acel lucru îi va reveni (pentru că l-am numit împrumut, nu donație)
- al doilea lucru, inerent și implicit, este că relația interumană dintre creditor și debitor se va îmbunătăți iar fructele acestei stări s-ar putea vedea în timp, chiar dacă obiectul va fi returnat în stare perfectă de către debitor
Returnarea unui bun împrumutat nu acoperă favoarea inițială făcută de creditor. Mulțumirea din partea debitorului are diferite forme: efectuarea unui serviciu similar în favoarea creditorului sau dobânda (documentată arheologic de pe vremea sumerienilor).
Ideea că debitorul, chiar și după returnarea obiectului împrumutat, simte o recunoștință față de creditor, neagă silogismul care asimilează dobânda cu dușmănia.
Aveți nevoie de un context mai îngust, mai specific, pentru a face silogismul dv adevărat. Forțarea debitorului în relația creditor-debitor, extorcarea promisiunii unui favor dincolo de ceea ce debitorul consideră potrivit ca "dar" de mulțumire. Adică "predatory lending".
10.24. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.23)
(mesaj trimis de MAKE în data de 02.04.2016, 14:22)
Nu tin mortis sa dovedesc adevarul silogismului (am spus, deja, ca interpretarea este "oarecum speculativa" si "verosimila" - acestea sint cuvintele).
Dar, ai largit discutia dincolo de referinta la islamism, crestinism si iudaism, sau, cel putin, asa mi se pare.
Daca revenim, atunci vom constata ca Legea iudaica reglementeaza inclusiv sentimentul de recunostinta al imprumutatului fata de creditor.
Iar reglementarea nu se refera la recunostinta imprumutatului care si-a platit datoria, ci chiar la a aceluia caruia creditorul i-a iertat datoria: Legea spune ca datornicul iertat nu are de ce sa manifeste recunostinta fata de creditor, pentru ca iertarea este de la Dumnezeu.
Observa, te rog, rolul jucat de Dumnezeu ca tert (de fapt, Intiiul Guvernator) al tuturor raporturilor dintre oameni, astfel ca relatia de creditare nu este doar bilaterala, ci permanent arbitrata de numele Lui.
Contextul, deci, este mai larg, nu mai ingust (imbogatit cu un "inefabil") si de abia atunci silogismul capata o corespondenta cu realitatea.
Ca sa fie folositoare astfel de incursiune si pentru cei ca tine si ca mine, am cutezat sa formulez o definitie chiar si pentru "inefabilul" Dumnezeu (ca notiune folosita in comunicarea dintre oamneni), in asa fel incit sa fie acceptabila pentru credinciosi, dar si pentru atei: "Expresie simbolica a trairii mai inalte", unde expresia "traire mai inalta" se refera la imbogatirea vietii cu sens.
Baga in ecuatie definitia si aceste precizari si ai sa vezi cum iti rezulta ca dobinda este un act de vrajmasie.
10.25. P.S. (răspuns la opinia nr. 10.24)
(mesaj trimis de MAKE în data de 02.04.2016, 14:41)
Cind spun ca " Nu tin mortis sa dovedesc adevarul silogismului", nu o fac din vreo nepasare, ci pentru ca, din punctul meu de vedere, discutia este de natura hermeneuticii, al carei adevar este definit altfel decit se defineste adevarul propozitiilor stiintei ori logicii.
Prin urmare este nu doar foarte greu sa opui hermeneuticii adevarurile stiintelor, ci, mai ales, impropriu.
Si de aceea, nu tin mortis.
10.26. P.P.S. (răspuns la opinia nr. 10.25)
(mesaj trimis de MAKE în data de 02.04.2016, 14:48)
Singurul mod sa iesi "victorios" intr-o astfel de discutie, este sa propui o interpretare mai stralucitoare.
Bineinteles ca mi-as dori sa o faci.
10.27. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.24)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 02.04.2016, 23:48)
Aș fi băgat jubileul în ecuație dacă nu ar fost un caz atât de îngust încât să fie inaplicabil.
Jubileul datoriei este un caz particular, nu unul generic. Se aplică prea puținor tipuri de datorii ca să aibă o semnificație generală. În principiu, doar celor negarantate. "Ia și tu 1000 de lei împrumut și îi returnezi când poți". Nu se aplica pentru împrumuturi cu garanții, nu se aplica pentru împrumuturi între agenți comerciali sau cu scop comercial, nu se aplica dobânzilor, nu se aplica datoriilor recunoscute de către un judecător (chiar dacă creditorul nu făcea decât să se prezinte în fața acestuia iar sentința era: Ionescu are de plata 10 lei - acei 10 lei nu mai putea fi iertați de jubileu), nu se aplica acelor împrumuturi care au fost înregistrate la curțile rabinice pentru colectare.
* din "A Jewish Law Perspective on the Propriety of Discharging Personal Debts" de Steven H. Resnicoff
Referitor la dobândă și dușmănie, este adevărată relația și dacă dobânda este negativă, deoarece este adaptată la indexul inflației? În condiții de inflație negativă (precum au fost cele din anii 30), a cere debitorului să restituie suma întreagă nu este o barbarie mai mare decât a-i adapta soldul la inflație?
10.28. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.27)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.04.2016, 01:27)
Este probabil vina mea ca nu inteleg tot ceea ce spui.
Pentru mine, "Jubileul" semnifica "Legea eliberarii" (o data la sapte cicluri de ani ai aplicarii "Legii iertarii" - o data la de 7x7=49 de ani).
Shmita cuprinde ambele Legi.
"Legea eliberarii" ("Jubileul") prevede reconstituirea avutiei initiale a fiecarei familii din neamul lui Israel, in conformitate cu drepturile distribuite/primite la momentul intrarii in Tara Fagaduita (Eretz Yisrael). "Legii eliberarii" stirneste mai putine controverse decit "Legea iertarii", deoarece este perceputa drept "utopica" (vorba ta), datorita faptului ca Eretz Yisrael (unde ar trebui aplicata) nu este un teritoriu cu hotare indiscutabile si pentru ca pare absurda in exil.
Caracterul aparent teritorial al aplicarii "Legii eliberarii" isi pune pecetea si pe "Legea iertarii", derivind un argument ca "Shmita" nu poate fi aplicata decit in Eretz Yisrael, astfel ca ea este conditionata, mai intii, de clarificarea conceptuala a teritorialitatii si apoi de reluarea controlului asupra acelui teritoriu.
De fapt, aceste argumente dezvaluie controverse similare celei care ne-a separat pe noi doi, in cursul acestei discutii, pentru ca Shmita este, in primul rind, un spirit, o idee, un sistem de principii, care nu pot fi combatute prin argumente de tipul "iata de ce nu poate fi aplicata".
Ratiunea Shmitei este sa mentina omogenitatea sociala, diminuind ciclic disparitatile de avutie si reintegrind in circuitul economic "reziduurile sociale" - paturile scapatate - pentru a obtine prosperitate generala mai ridicata, in conditii care sa permita raspindirea spiritualitatii.
In eventualitatea unei astfel de intelegeri, hotarele precise ale Eretz Yisrael nu mai au nici un fel de importanta in aplicarea Shmitei, prin ambele sale Legi, inclusiv in exil (cum, de altfel, sepharzii au facut-o).
Si nu mai are nici o importanta ca ambele Legi sint defectuase, primitive si criticabile, caci daca acceptam spiritul, ideea, sistemul, atunci nu avem decit sa il dezvoltam realist, adaptat detaliilor concrete.
10.29. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.28)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.04.2016, 02:29)
Nu cunosc scrierile lui, dar sint neincrezator ca autorul pe care il invoci - Steven H. Resnicoff - stie pe ce lume e, pentru ca, dupa cum relatezi, abordeaza problema datoriei si a raporturilor cu creditorul in maniera vulgara, ignorind complexul istoric si hermeneutic din care a rezultat situatia descrisa de el.
In realitate, genul asta de farisei este cel care a observat ca "Legea iertarii" este formulata, in Tora, cu aplicatie doar la indivizi ("Sa faci iertare", adica "tu", ca persoana) si ca, prin urmare, Legea nu priveste asociatiile, organismele colective, asa cum, de pilda este autoritatea religioasa - Sanhedrinul", alcatuita din rabini si farisei - investita cu competenta hermeneuticii oficiale.
Intrunind ambele aceste calitati (mai intii, de organism colectiv care, chipurile, nu ar fi subiect al Shmitei; si apoi, de interpret autorizat al Legii), Sanhedrinul Ierusalimului din timpul lui Hillel cel Batrin (contemporan lui Isus) a nascut traditia (intarita de nepotul sau Hillel Gamaliel, venit la conducerea Sanhedrinului in chiar anul crucuficarii lui Isus, cel care a decis uciderea lui), conform careia, in urma unei declaratii semnate in fata Sanhedrinului, de catre creditor si creditat ca sint de acord cu operatiunea, dreptul asupra datoriei era transferat Sanhedrinului, astfel ca dreptul nu se mai stingea prin efectul Shmitei, era exersat chiar si dupa Anul iertarii si odata datoria rambursata Sanhedrinului, ea era transferata creditorului initial (nu stiu, poate contra unui comision platit Sanhedrinului, imi inchipui).
Operatiunea a primit numele de Prosbul (o prescurtare a unei expresii din greaca koine, insemnind ceva de genul "in fata Consiliului").
Isus s-a opus interpretarii si practicii acesteia si ai auzit ce a patit (Evangheliile mentioneaza ce mari dificultati a avut intrega serie de autoritati, romane si iudee - de la cele regesti, la cele judecatoresti si religioase - sa adopte decizia crucificarii, pentru ca era greu sa ucizi pe cineva, numai si numai pentru ca dadea o alta interpretare, mai verosimila si mai de lunga traditie, decit cea a autoritatii).
De la o declaratie semnata in fata Sanhedrinului, Prosbulul a evoluat in timp, la o declaratie orala in fata Sanhedrinului, apoi la o intelegere directa intre parti (fara sa mai implice Sanhedrinul, probabil pentru economie de timp si bani), ca, in final, sa nu mai fie nevoie nici de atit, pentru ca devenise normal ca datoria sa fie rambursata si nimeni sa nu-si mai aminteasca de Legea Anului Sabatic (desi sta scrisa in Cartea comuna iudeilor, crestinilor si islamicilor), pentru ca a devenit o "utopie", prin practici.
Probabil ca Resnicoff ignora caror interese a servit cucernicul Hillel cel Batrin (considerat o figura uriasa in hermeneutica iudaica, fondator al Beit Hillel, casa de interpretare care a dainuit pina in secolul al V-lea - vezi ca, in zilele noastre, este o universitate evreiasca din SUA, care ii poarta numele - o figura luminoasa si pentru traditia crestina).
Probabil ca Resnicoff nu a rezervat timp sa constate ca Hillel cel Batrin a fost un colaborationist al ocupantului roman, un exponent al imbogatitilor, vehement contestat de shammaiti (casa adversa - Beit Shammai) si zeloti (ba, chiar, am impresia si de irodieni, cel putin la un moment dat).
10.30. P.S. (răspuns la opinia nr. 10.29)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.04.2016, 02:45)
Pentru Pilat, executarea lui Isus a fost o decizie imposibila, caci nu o putea justifica in fata imparatului, de vreme ce Isus reprezenta solutia ideala de colectare a tributului si era perceput drept Mesia (care, pentru iudei, insemna, pur si simplu "rege"), rezolvind, astfel, toate problemele carora le acorda importanta ocupatia romana, intr-o provincie considerata incontrolabila, cum nu mai exista in intreg Imperiul.
Prin urmare, crucificarea lui Isus a corespuns unor necesitati cu mult mai profunde decit profitul imperial de moment.
10.31. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.28)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 03.04.2016, 13:02)
Autorul menționa acest lucru:
"The one Torah law that is sometimes characterized as a bankruptcy discharge is the relief from indebtedness - known as "debt cancellation" - granted at the end of every seventh year"
Dintr-o nepricepere a mea, am asociat evenimentul de iertarea a unui tip de datorie, parte din protocolul mai larg al anului sabatic (shmita), cu Jubileul. Ceea ce este o greșeală, bine corectată de detaliile dv. În afară de greșeala de traducere, caracteristicile foarte limitate al iertării datoriilor rămân foarte exact redate de mine, după cum admiteți - dând vina pe farisei.
10.32. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10.31)
(mesaj trimis de MAKE în data de 03.04.2016, 14:55)
Anihilarea valorilor spirituale implicate in tranzactiile de credit (cu atit mai mult, cu dobinda) este datorata nu fariseilor in general, ci fractiei fariseice Beit Hillel, care a speculat ancrasarea ciclica a economiei, la apropierea Anului Sabatic, cind imprumuturile erau inhibate de creditorii tematori ca nu-si vor mai recupera banii.
Hillel cel Batrin si-a justificat Prosbulul, invocind "Tikkun olam" ("Repararea lumii"), astfel ca, deblocind creditarea, nevoiasii sa poata fi imprumutati in flux continuu.
In modul cel mai evident, justificarea este ipocrita, manipulind Legea iertarii prin scoatere din context, pentru ca Porunca de completare a sistemului prevede explicit "Sa nu ti se impietreasca sufletul si ochiul tau sa nu devina nemilostiv la apropierea anului iertarii..." (citez aproximativ, din Biblie) si "Fratelui tau celui nevoias da-i si da-i cit are nevoie..." (idem).
Probabil ca vei gindi cum ca o Porunca, oricit de "divina", nu are cum deveni operationala, cind se izbeste de porniri naturale.
Te sfatuiesc ca "Poruncilor" sa le asociezi intelesul de "locuri de intilnire cu Dumnezeu", unde definitia notiunii de "Dumnezeu" este cea furnizata de mine, mai sus, la 10.24., ca sa accedem la caracterul realist al Shmitei (in zona din care am citat cu aproximatie din Biblie, Dumnezeu promite/prevede ca respectarea indemnurilor la generozitate conduce la prosperitate generala - nu stiu sa citez asta, nici macar aproximativ, nu-mi mai amintesc).
Ceea ce vreau sa spun este ca Poruncile de completare a Legii Shmitei presupun o ratiune colectiva, iar nu individuala, astfel ca aplicarea lor devine realista, odata ce ajung sa salasluiasca in constiinta sociala (in "mentalitate") si sa fie ranforsate de credinta pastorita de rabini si carturari (farisei) cucernici.
Inca o data: Prosbulul a inlocuit Porunca Dumnezeiasca, ca si cind ea nu ar fi existat si Legea iertarii ar fi fost incompleta, o manipulare ordinara, purtata de vehicolul cucerniciei aparente a lui Hillel cel Batrin.
Largimea si/sau ingustimea aplicarii Shmitei nu prezinta relevanta pe acest etaj de gindire, unde se descopera caracterul absolut revolutionar al acestui bestseller care este Biblia.
In aceeasi ordine de idei, nu ma deranjeaza de fel ca sint, probabil, singurul, care o vede astfel.
Intre noi fie vorba, Tora este scrisa in aramaica, limba sacra, scrisa doar prin consoane, ca sa previna ancorarea intr-un singur inteles si sa-i permita infinitatea absorbind orice interpretare si oricare inteles, inregistrat in vointa divina (cel putin, aceasta este una dintre pretentiile Cabalei evreiesti).
Prin urmare, atit timp cit interpretarea mea este coerenta, ea izvoraste din vointa lui Dumnezeu (si inca o data, te trimit la definitia de la 10.24., ca sa nu-mi confunzi statutul de ateu - apropo, de curind, am aflat ca un curent cabalist extremist, rar, dar existent in istorie, il reprezinta "mistica atee", cu care ma confirm in teze comune, astfel ca eu nu am facut decit sa descopar apa calda).
11. Risc sistemic in creditarea mafiota a Elenei Udrea
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:49)
Florin Georgescu: "Băncile au plătit suficient spiritul uneori neinspirat în care au dat credite". Intreb: Cu ce au platit bancile, pentru creditul ucigator acordat de BRD Elenei Udrea? Vor bancile, ca BRD (si alte banci) sa-si acopere astfel de pierderi uriase, pe seama imprumutatilor in CHF, la achizitionarea unei locuinte? Asta este singura explicatie, avand in vedere pledoaria bancilor fata de legea darii in plata. Imprumuturile catre clientii de genul Elenei Udrea fac adevaratul risc sistemic in Romania!
12. Bursa dati f multe stiri !
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 13:56)
Trebuie sa fac o cerere de 48 de h o zi!
Dar va asigur ca nu scapa nimic necitit!
Am putina treaba :(((
12.1. "...CARACTERISTICA SISTEMULUI ISLAMIC..." Olteanu (răspuns la opinia nr. 12)
(mesaj trimis de cea mai buna idee! în data de 31.03.2016, 17:37)
Venita din recomandarea-constatarea unui bancher nu ma asteptam!
Da domnule Olteanu, sistemul islamic, e castigator post criza! Sistemul islamic a cumparat clubul Psg fotball, Real Madrid in timp ce cel European, American din 2008 nu da semne sa isi revina! Cunoasteti ajutoare de stat masive dupa caderea Lehman Brothers, tiparire de bani fara acoperire Fed, Bce, Bail in, Bail out, sisteme prima casa, banca pt locuinte , ...
Deci este un distem care merge in cap, in prapastie!
Cineva a amintit de incompetenta, asa ceva acopera sistemul bancar?
Cineva a amintit de "trimis la Comisia Europeana", acela nu recunoaste Parlamentul care face legi in Romania, il rog frumos sa isi dea demisia de onoare!
Cineva a spus "ldp sa fie optionala" (s-au altfel formulat, idee este aceasta), il rog frumos sa isi dea demisia de onoare!
Atunci se naste idea ca orice lege in Romania sa fie optionala? De ex. daca cineva care fura x ceva sa il intrebam daca vrea sa mearga la puscarie sau nu ?
Restul aproape ca palesc fata de aceste pareri, parerea mea.
Au avut idei care au mai fost rostite, nimic nou sub Soare.
Ma asteptam sa fie o concluzie.
Pc rebuie sa aiba ldp in vigoare! Nu discriminari in Romania. Plafonul iarasi ar trebui eliminat, s-a facut evaluare, diminuare, s-a incadrat in credit, unul lucreaza pe min pe economiealtul e fotballist care castiga bine, toti oameni pot sa aiba un necaz in viata de ex. i se amputa piciorul, ce face? E totusi un credit de 30 ani durata, fata de cest 8 ani.
Cel care a spus ca creste avansul, e directiva e, a spus Olteanu, comunicat.
E normal sa creasca avansul nu isi cumpara un tv, frigider. Avans mai mare, credit mai putin de platit!
AURSUF perfect de acord!
12.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 12.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 17:43)
stai calm ca nu mai exista sistem islamic
12.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 12.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:29)
Cum draqu?
12.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 12.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 18:42)
stai calm ca noaptea nu mai vine
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 14:02)
Bogdan Olteanu a declarat: "Ce se doreşte acum, ca banca să împartă riscul cu clienţii, este caracteristica sistemului islamic, unde se dau credite fără dobândă şi băncile vin cu bani în anumite cazuri. În sistemul financiar iudeo-creştin se participă altfel la risc - prin fondurile de risc, fondurile de investiţii etc., nu din banii deponenţilor".
Uite ceva nou. Mulțumim, E.O.
Din păcate cel care are rata de 8000 lei, venituri de 10000 lei, trei copii... ar putea trai decent într-o chirie de 1500 lei și si-ar tine copiii la școală frumos, iar soția ar putea avea un job scurt, sa aiba grija de copii.
Dar cine nu trăiește asta, judeca... și atât. Sa fie iertat pentru asta....
13.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 15:30)
Ca sa fim corecti pana la capat, cu 1500 lei nu iei tu in chirie casa la care ai acum rata 8000.
Daca tot sunt de vina alti, nu tu, poate ar trebui sa mai ceri niste bani inapoi si de la vanzator, ca ti-a vandut cam scump, ce parere ai?
Sunt de vina bancile ca nu au ghicit viitorul ca o sa scada preturile imobilelor, sunt de vina ca nu au ghicit ce va face banca Elvetiei in viitor, sunt de vina cei care vor si ei acum un credit mai ieftin ca nu strang din dinti etc.
Numai cine a luat cu manuta lui credit in CHF nu e de vina, acela trebuie salvat.
13.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 15:32)
Foarte tare ideea asta: pe cei care vor cedite acum ii trimiteti la munca, la facut economii, dar tie trebuie sa iti fie sterse datorile, ca sa poata nevasta ta sa isi ia un program mai scurt.
14. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 14:55)
Mai tiparim niste bani si rezolvam problema. Nu se mai supara nimeni.
14.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 14)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.03.2016, 19:09)
Haha
Da
Fara numar din 2008, pe tiparnite nu s-a depus praful.
15. o lege pentru cine?
(mesaj trimis de wlad în data de 31.03.2016, 22:38)
Zamfir "Legea dării în plată este una de echilibru social, nu este o lege socială" chiar mai credeti asta domnule deputat? eu cred ca de acum inainte, cu sau fara legea asta accesul consumatorului la credit va fi mai dificil si mai scump
16. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.04.2016, 00:01)
Este unul Piperea, cica avocat, asa se lauda, care spunea ca samburele darii in plata se gaseste in Noul Cod Civil...Am citit si eu. Este vorba de art. 1492. Nu e greu de retinut. Este anul in care Columb a descoperit America. Daca cititi articolul veti descoperi diferente fundamentale intre ceea ce prevede NCC si Legea darii in plata. Practic, este o pervertire a acestei institutii juridice, darea in plata (pentru profani: plata unei alte datorii cu altceva decat ceea ce s-a convenit initial)...
16.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 16)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.04.2016, 01:12)
propaganda pipereasca, ce sa fie altceva