Copiii vulnerabili, condamnaţi la excluziune educaţională

Accesul la educaţie a devenit o "misiune imposibilă" pentru copii din medii defavorizate. Sărăcia şi accesul inegal la educaţie îi expune pe copiii vulnerabili excluziunii educaţionale. Salvaţi Copiii România a anunţat că va merge în comunităţi, pentru a implementa un model integrat de stimulare a participării la educaţie şi prevenire a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. Din nefericire, România continuă să fie statul membru al Uniunii Europene cu cel mai mare nivel al riscului de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor, 41,5% dintre aceştia, adică 1,5 milioane de copii, mai mult decât adulţii (34,5%) (1), fiind afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supravieţuirea sau un trai decent, de izolarea socială şi educaţională, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice ale copilului şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate. În ianuarie 2021, peste 286.150 de copii cu vârsta învăţământului obligatoriu (7-17 ani) nu mergeau la şcoală, iar, pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar pentru anul 2019/2020 a fost de 1,3%, ceea ce înseamnă aproximativ 20.878 de elevi. Pentru a preveni şi corecta abandonul şcolar, Organizaţia Salvaţi Copiii România lucrează direct în comunităţile vulnerabile şi a dezvoltat un model integrat de stimulare a participării la educaţie şi prevenire a fenomenului de părăsire timpurie a şcolii, model ce va fi aplicat într-o primă etapă în cadrul proiectului dedicat elevilor din învăţământul primar şi gimnazial din oraşul Pantelimon şi comuna Glina, judeţul Ilfov. Proiectul îşi propune îmbunătăţirea competenţelor profesionale în domeniul educaţiei nonformale în sistem outdoor pentru 37 de cadre didactice angajate în unităţile de învăţământ partenere în proiect şi stimularea participării la educaţie şi reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii pentru 321 de elevi din ciclul primar şi gimnazial pe baza furnizării de programe de educaţie nonformală în sistem outdoor, cu accent pe elevii în situaţii vulnerabile.

România rămâne o ţară a şanselor inegale, în condiţiile în care acest risc al sărăciei variază de la 19,9% în marile oraşe la 30% în oraşele mici şi suburbii şi atinge un îngrijorător nivel de 50,5% în mediul rural.

Sărăcia educaţională se transmite între generaţii: transferul social este minim spre imposibil, adică un copil născut într-un mediu defavorizat va putea doar greu şi cu eforturi supraomeneşti să îşi îmbunătăţească viaţa. Datele oferite de organizaţie provoacă îngrijorare: "Fenomen extins al neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară - 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară; Abandonul şcolar neschimbat în ultimii 10 ani - 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal, au abandonat şcoala în 2019/2020; Inegalităţile dintre copiii din urbanul mare şi rural se adâncesc; în ceea ce priveşte rezultatele la examenele naţionale - elevii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 faţă de cei de la şcolile din urban. România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020. La proba de citire a testării internaţionale PISA, 41% dintre elevii români din sistemul educaţional se plasează în aria analfabetismului funcţional, respectiv 46,6% la matematică şi 43,9% la cunoştinţele generale despre societate, oameni şi univers. De asemenea, conform PISA, dintre elevii români dezavantajaţi social şi economic, doar 0,1%, adică unul dintr-o mie (2,6% - media europeană), a ajuns la rezultate de top la citire (nivelurile superioare 6 sau 5, nivelul 1 fiind cel mai scăzut şi corespunzător analfabetismului funcţional). 41,5% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cea mai mare rată din UE". Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritara 6: Educaţie şi competenţe, Apel 988/6/26 - "Educaţie nonformală în sistem outdoor" şi se desfăşoară pe o perioadă de 16 luni.