CORESPONDENŢĂ DIN VARŞOVIA Există investitori în Turcia, după proteste

Reporter: Acţiunile turceşti ocupă prima poziţie între recomandările JP Morgan, în raportul pe Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Asia pentru 2013? Cum sunt afectate aceste recomandări de protestele recente din Istanbul?

David Aserkoff: Răspunsul evident este că nu sunt influenţate pozitiv, cel puţin în ultima săptămâ­nă. Însă, când lucrezi pe pieţe este vorba despre a privi înainte, nu înapoi. Am văzut o scurtă scădere a pieţei turceşti pe fondul unor temeri politice legitime asupra a ceea ce va urma. Dar, cred că, din perspectiva investitorilor, trebuie să ne amintim că partidul care este la putere (n.r. Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării AKP, al cărui lider este premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan) a câştigat trei alegeri parlamentare la rând, iar opoziţia rămâne relativ fragmentată. Aproape toţi demonstranţii sunt în favoarea democraţiei. Doresc mai multă democraţie, nu mai puţină. Cred că de aceea protestează. Pe măsură ce vom vedea mai multă democraţie, protestele se vor diminua şi investitorii vor reveni. O altă problemă care a afectat Turcia a fost vânzarea masivă care a avut loc pe pieţele emergente de acţiuni şi obligaţiuni. Calmarea acestui trend va fi un alt stimul pentru revenire şi în Turcia.

Reporter: Nu credeţi că lucrurile vor escalada?

David Aserkoff: Niciodată nu putem fi siguri 100%. Există acest risc şi, de aceea, trebuie să monitorizăm situaţia. Cu siguranţă sperăm şi avem o oarecare încredere că tensiunile politice se vor calma în următoarele luni.

Reporter: Care credeţi că sunt adevăratele motive ale protestelor?

David Aserkoff: Nu sunt un analist politic desăvârşit, însă se pare că este vorba despre democraţie, despre respectarea legii şi protestatarii nu vor ca piaţa Taksim şi parcul Gezi să devină un mall de cumpărături.

Reporter: Să mergem puţin la vecinii din Cipru. Care credeţi că vor fi efectele deciziei de taxare a depozitelor unor bănci din Cipru, în Europa?

David Aserkoff: Cipru a fost o problemă dificilă pentru factorii de decizie europeni. Cred că atunci când te confrunţi cu criza trebuie să găseşti cea mai potrivită alternativă, nu neapărat una bună. Cred că măsura anunţată iniţial, că vor fi taxate toate depozitele, ar fi fost extrem de punitivă şi nedreaptă, şi contraproductivă ca mişcare politică. În final, au ajuns la o alternativă mai bună, însă nu ştiu dacă pot fi convins să a fost una bună.

Reporter: Vă aşteptaţi să se repete această măsură şi în alte ţări?

David Aserkoff: Aş presupune că, decât să fie afectaţi deponenţii în bănci, Europa ar prefera să fie afectaţi deţinătorii de obligaţiuni suverane, dar nu se ştie niciodată.

Reporter: Cum vedeţi restructurarea sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est, după ce Troika a cerut băncilor greceşti să renunţe la operaţiunile din străinătate?

David Aserkoff: Dacă ne întoarcem la începuturile crizei, înţelegerea de la Viena, ca băncile mamă din Europa de Vest să continue să finanţeze filialele din Europa de Est, a fost extrem de reuşită. A fost unul dintre cele mai puţin cunoscute, dar de succes răspunsuri la criză, atât din partea Guvernelor, cât şi a sectorului financiar.

Guvernul grec deţine acum băncile greceşti, iar dacă vor să îşi vândă activele, să le vândă.

Europa are o responsabilitate colectivă să continue succesul iniţiativei de la Viena. Sperăm ca dacă sau când activele greceşti sunt vândute, să fie menţinut spiritul iniţiativei de la Viena.

Reporter: Dar vânzarea nu este exact opusul iniţiativei de la Viena?

David Aserkoff: La vânzare, ar trebui găsită o modalitate de garantare că nu va scădea creditarea în acele ţări. Nu trebuie schimbată structura activelor, ci doar proprietarul. De aceea, este dificil şi delicat.

Reporter: Credeţi că aceste bănci îşi vor găsi cumpărători?

David Aserkoff: Multe lucruri au un preţ. Pe măsură ce unele bănci greceşti încep să îşi revină şi criza de capital se diminuează, nevoia lor să vândă la orice preţ scade de asemenea. Ar putea deveni mai pretenţioşi ca vânzători.

Reporter: Urmăriţi şi România sau vreo companie din România?

David Aserkoff: Nu, nu acoperim.

Reporter: Ce ar trebui să se întâmple pentru a face acest lucru?

David Aserkoff: Dacă bursa ar fi mai lichidă, cu siguranţă am acoperi-o.

Reporter: Ce vedeţi în viitorul Uniunii Europene?

David Aserkoff: Cred că Europa a făcut progrese semnificative, după un start relativ slab. Sperăm că vom vedea mai mult progres în privinţa reformelor structurale în sud, dar, şi mai important, sperăm că va fi mai multă cerere din partea Europei de bază, care ar mai atenua presiunile puse pe sud. Reforma instituţioanlă progresează, aş vrea să aibă loc mai repede, să fie mai bună, mai cuprinzătoare, etc... Dar, asta e viaţa!

Per total, aş spune că lucrurile se îmbunătăţesc încet.

Reporter: Credeţi că va fi mai rău înainte să fie mai bine?

David Aserkoff: Nu cred că spreadurile bondurilor vor mai fi aşa de mari cum au fost, în fiecare lună se vor micşora. În piaţa de acţiuni, nu fiecare lună va fi de creştere, dar cred că am văzut ceea ce era mai rău.

Reporter: Care ar fi riscurile la care trebuie să fie atenţi investitorii, anul acesta?

David Aserkoff: În mod normal, pe pieţele financiare şi pe piaţa de capital, avem următoarea situaţie: când creşterea economică este înceată, ratele dobânzilor-cheie sunt reduse, creşterea se reia şi, apoi, ratele sunt din nou crescute.

Acum, suntem în această perioadă ciudată şi dificilă, în care Băncile Centrale încep să aibă politici monetare mai puţin relaxate, dar ciudăţenia este că nu am văzut revenirea creşterii economice încă. Aşadar, încercăm să trecem de la pieţe conduse de banii ieftini, la pieţe conduse de creşterea economică. Suntem cam în aer, iar riscul este să cădem şi nu să aterizăm pe o creştere mai rapidă. Acesta este cel mai mare risc.

Reporter: Şi oportunităţile?

David Aserkoff: Oportunitatea este să atingem o rată de creştere şi să o ţinem tot aşa.