CORINA CREŢU, COMISARUL EUROPEAN PENTRU POLITICA REGIONALĂ, DESPRE CELE CINCI SCENARII ALE UE: "Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul campaniilor electorale"

Actualizare 14:54 Franţa şi Germania susţin o Europă cu mai multe viteze

Miniştrii de Externe din Franţa şi Germania au semnalat într-o declaraţie comună că susţin ideea unei Europe cu mai multe viteze, o Uniune Europeană (UE) care să ia în calcul "diferitele niveluri de ambiţie" ale statelor membre.

Reprezentanţii motorului franco-german al UE atrag atenţia în scrisoarea lor comună că UE e fondată pe valori comune şi pe statul de drept, scrie Hotnews.ro.

Jean-Marc Ayrault şi Sigmar Gabriel vin astfel în susţinerea unuia dintre cele cinci scenarii de lucru privind viitorul UE prezentate ieri de Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

O Europă cu mai multe viteze este un scenariu care circula în cancelariile europene de mai mulţi ani, dar a prins contur odată cu votul pentru Brexit al cetăţenilor din Marea Britanie. Astfel, în încercarea de a defini liniile de dezvoltare pentru UE fără Marea Britanie, liderii europeni sondează terenul şi pentru aplicarea scenariului pentru Europa cu mai multe viteze.

Principala linie de demarcaţie într-o Europă cu două viteze ar fi între Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) şi restul statelor membre, cu statele est-europene opuse unei integrări mai profunde, adepte ale unei recâştigări a suveranităţii cedate parţial către Bruxelles. Anul trecut, statul român şi-a anunţat intenţia de a rămâne alături de nucleul dur al UE prin vocea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului de atunci, Dacian Cioloş. Actualul premier, Sorin Grindeanu, a anunţat în întâlniri cu oficiali europeni (Donald Tusk şi Jean Claude Juncker la Bruxelles, premierul maltez Joseph Muscat la Bucureşti) că România susţine acelaşi punct de vedere, al unei "Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate şi în spiritul valorilor fundamentale".

Primul test pentru coeziunea liderilor europeni va fi la Summit-ul de la Roma, din 25 martie, când va fi celebrat tratatul fondator al Comunităţii Europene, de la a cărui semnare au trecut 60 de ani. La finalul Consiliului European va fi semnată o declaraţie comună a celor 27 de şefi de stat şi de guvern (Marea Britanie nu e invitată), în care ar putea apărea primele indicii despre viitoarea orientare a Uniunii Europene.

(S.A.)

-----------

Cinci scenarii ale modului în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcţie de modul în care alege să răspundă, au fost expuse, ieri, de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, precizând că UE trebuie "să deschidă un nou capitol" după şocul Brexitului şi îndemnându-i pe liderii de la nivel naţional la "unitate şi leadership" pentru a scoate Europa din marasm, potrivit AFP.

Într-o "Carte albă", cele cinci scenarii merg de la o Europă care se mulţumeşte să fie o piaţă unică şi până la o Uniune Europeană şi mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă "cu mai multe viteze".

Şeful CE nu şi-a exprimat oficial vreo preferinţă în acest document de aproximativ 30 de pagini, însă a îndemnat statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii.

"Roma trebuie să marcheze începutul unui nou capitol", apreciază Juncker în această "Carte albă", adăugând: "O Europă unită, în 27, trebuie să-şi ia destinul în mâini şi să elaboreze o viziune pentru propriul viitor".

Corina Creţu, comisarul european pentru politica regională, a declarat despre Cartea albă privind viitorul Europei: "Ne dorim ca acest moment să fie şi un momentul al lansării UE27. Astfel, Cartea albă stabileşte principalele provocări şi oportunităţi pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcţie de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm.

Aşa cum spunea şi Preşedintele Juncker, astăzi Europa nu îşi poate permite să obosească. Trebuie să profităm pro-activ de oportunităţile care apar. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul campaniilor electorale. Trebuie să continuăm, dar şi să ascultăm vocea cetăţenilor noştri înainte de a ne pronunţa asupra viitorului UE27. Suntem obligaţi să facem acest lucru. Cele cinci scenarii prezentate ţin cont de provocările care afectează viaţa milioanelor de europeni: globalizarea, populismul, inegalităţile sociale, migraţia şi terorismul. Toate cele cinci scenarii trebuie discutate pentru a vedea împreună care este calea cea mai bună de urmat. Prioritatea noastră, a Comisiei Europene, este menţinerea unităţii familiei celor 27 de state membre, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile şi anii următori.

În ceea ce priveşte România, alături de celelalte state membre, ţara noastră are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să îşi stabilească acum viziunea în funcţie de aşteptările cetăţenilor, pe de o parte, şi de voinţa politică a statelor membre, pe de altă parte".

Cartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care UE se confruntă astăzi: fie se lasă în voia acestor tendinţe, fie dă dovadă de deschidere şi profită de noile oportunităţi pe care le aduc cu sine.

Un comunicat al Comisiei Europene precizează: "Populaţia şi ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părţi ale globului înregistrează creşteri. Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur nici măcar 1% din populaţia lumii - ceea ce reprezintă un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună pentru a avea rezultate mai bune. Ca forţă pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa şi de legăturile strânse cu partenerii săi".

Cele cinci scenarii acoperă o gamă de posibilităţi şi au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc şi nu sunt exhaustive.

• Scenariul 1

Continuând pe acelaşi drum - UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate "Un nou început pentru Europa" prezentate de Comisie în 2014 şi al Declaraţiei de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că europenii pot conduce automobile automatizate şi conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenţei în continuare a unor obstacole de natură juridică şi tehnică.

În general, europenii călătoresc peste graniţe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport şi la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.

• Scenariul 2

Accent exclusiv pe piaţa unică - UE-27 se reaxează treptat pe piaţa unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziţie comună este tot mai mare. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că trecerea frontierelor atunci când se călătoreşte în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă ţară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.

Europenii au reticenţe faţă de utilizarea automobilelor conectate, din cauza absenţei unor norme şi standarde tehnice valabile în întreaga UE.

• Scenariul 3

Cei care doresc mai mult realizează mai mult - UE-27 îşi desfăşoară activitatea ca şi acum, dar permite statelor membre care îşi doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe "coaliţii ale celor care doresc să realizeze mai mult". Până în 2025, aceasta ar putea însemna că un număr de 15 state înfiinţează o unitate de poliţie şi procuratură care se va ocupa de activităţile infracţionale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informaţii privind securitatea, dat fiind că bazele de date naţionale sunt complet interconectate.

Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit să îşi armonizeze normele în materie de răspundere şi standardele tehnice.

• Scenariul 4

Mai puţin, dar mai eficient - UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe şi mai rapide în anumite domenii de politică, acţionând în acelaşi timp mai puţin în cele în care nu există percepţia că ar avea o valoare adăugată. Atenţia şi resursele limitate sunt concentrate asupra câtorva domenii de politică. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că o autoritate europeană pentru telecomunicaţii are competenţa de a elibera frecvenţe pentru serviciile de comunicaţii transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă şi de internet, oriunde s-ar afla în UE.

O nouă Agenţie europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea şi prevenirea unor atacuri grave, urmărind şi identificând în mod sistematic suspecţii.

• Scenariul 5

Mult mai mult, împreună - Statele membre decid să pună în comun mai multe competenţe, resurse şi puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt puse în aplicare în timp scurt. Până în 2025, aceasta ar putea însemna că europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanţat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autorităţile europene competente.

Automobilele conectate pot fi conduse fără probleme în întreaga Europă, mulţumită existenţei unor norme clare la nivelul UE. Şoferii se pot baza pe o agenţie a UE care să asigure aplicarea legii.