CORINA CREŢU, UN NOU ATAC LA ADRESA GUVERNULUI "Graficul general pentru cele trei spitale regionale rămâne încă neclar, sub presiunea timpului"

Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, prin care îi solicită acesteia să comunice la Bruxelles poziţia oficială a Guvernului în privinţa celor 3 spitale regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova.

În scrisoarea adresată prim-ministrului român, comisarul european Corina Creţu arată: "Aşa cum am subliniat şi în scrisoarea pe care v-am transmis-o încă din data de 25 aprilie 2018, sprijinirea implementării cu succes şi la timp a celor trei spitale regionale rămâne prioritatea zero pentru mine şi Comisia Europeană. În acest sens, este esenţială accelerarea pregătirii proiectelor şi îmbunătăţirea orientării şi a coordonării în cadrul ministerelor de resort (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale). Chiar dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte pregătirea studiilor de fezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului şi consolidarea capacităţii administrative a Unităţii de im-plementare a proiectelor din cadrul Ministerului Sănătăţii, graficul general rămâne încă neclar, sub presiunea timpului."

Corina Creţu susţine că este necesar ca termenele limită să fie respectate şi cele trei faze de implementare a proiectelor - construirea, dezafectarea sau reconversia vechilor instalaţii, după caz, precum şi formarea personalului - să progreseze în paralel. Comisarul european pentru politică regională solicită autorităţilor de la Bucureşti să prezinte o planificare clară şi să valideze în cel mai scurt timp atât cadrul de intervenţie pentru întregul proiect, cât şi termenele de implementare, urmând ca apoi acestea să fie co-municate în cel mai scurt timp Comisiei.

În acelaşi timp, Corina Creţu precizează că sunt "trei aspecte critice care trebuie să fie abordate de către autorităţile române înainte ca solicitarea pentru proiectul major privind construcţia celor 3 spitale regionale să fie transmisă Comisiei Europene: deficitul de finanţare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, conform estimărilor Băncii Europene de Investiţii; revizuirea modelului prin care cele trei spitale regionale vor fi finanţate, odată ce vor fi date în exploatare, pentru a se asigura adaptările necesare cu privire la gestionarea şi mecanismele de finanţare, astfel încât noile investiţii să acopere costurile operaţionale preconizate; proiectul trebuie să îndeplinească obiectivele strategiei naţionale de sănătate la nivel naţional şi local, respectiv planurile regionale de asistenţă medicală şi master-planurile de sănătate ale celor trei regiuni".

Comisarul european pentru politică regională arată că serviciile Comisiei Europene oferă deja asistenţă tehnică Ministerului Sănătăţii şi vor sprijini realizarea celor trei spitale regionale în actualul exerciţiu financiar, inclusiv prin mobilizarea de asistenţă suplimentară acolo unde este cazul.

Acordul pentru cele trei spitale regionale la Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca a fost încheiat între guvernul ţării noastre şi Comisia de la Bruxelles în luna iunie a anului 2015. Conform comisarului pentru politică regională, în anul 2016 nu s-a efectuat nicio activitate şi niciun studiu legat de construcţia celor trei spitale, lucrurile fiind demarate abia în anul 2017. În acordul din anul 2015, oficialii europeni şi cei de la Bucureşti au stabilit că valoarea cheltuielilor care vor fi efectuate pentru ridicarea celor trei spitale regionale se ridică la 300 de milioane de euro. Din această sumă, 150 milioane urmau să fie plătite din fondurile europene, iar restul reprezenta contribuţia guvernului ţării noastre. Numai că în urma studiilor efectuate de către experţii din cadrul Băncii Europene de Investiţii reiese că valoarea de construcţie şi de dotare pentru fiecare spital în parte va fi de 450 milioane de euro, la aceasta adăugândus-se şi designul pentru cele trei spitale, în valoare totală de 120 milioane de euro.

Nu este prima dată când Corina Creţu este nemulţumită de modul în care funcţionează lucrurile la Bucureşti. Anul trecut, comisarul european pentru politică regională a declarat de mai multe ori că autorităţile române nu au trimis niciun proiect viabil pentru infrastructura mare, deşi Comisia Europeană are finanţările pregătite pentru autostrăzile Târgu Mureş-Iaşi, Sibiu-Piteşti, Braşov-Comarnic şi pentru metroul către aeroportul Henri Coandă. Creţu a atacat conducerile succesive ale Ministerului Transporturilor, deoarece nu au întocmit proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare pe tronsonul IV Pan-European. Din cauza acestor declaraţii, comisarul european pentru politică regională a fost aspru criticată de către liderii PSD, care au decis să se debaraseze de Corina Creţu, considerând-o prea incomodă pentru interesele puterii politice de la Bucureşti şi să nu îi mai ofere şansa de a candida pentru încă un mandat de deputat european la alegerile din 26 mai 2019. Prin prisma acestor mişcări social-democrate, Corina Creţu a ales să candideze din partea Pro România, formaţiune politică al cărei lider este fostul premier Victor Ponta.