CORNELIU BODEA, CRE: "Nu avem clar cine este consumatorul vulnerabil şi ce să facem cu el"

Actualizare - Doina Vornicu, CEZ România - "Digitalizarea este poarta care poate duce la scăderea facturii de energie electrică"

Uniunea Europeană promovează decarbonizarea, digitalizarea, electrificarea şi acolo trebuie să ajungem şi noi, a declarat Doina Vornicu, Chief Operating Ofiicer al CEZ România.

Domnia sa consideră că digitalizarea este poarta prin care putem să ajungem la nişte procese eficiente, la un model operaţional care să răspundă nevoilor clienţilor din ziua de astăzi şi poate să ducă şi la scăderea facturii de energie electrică.

Doina Vornicu a adăugat că pentru a ajunge la acest rezultat este nevoie să pregătim reţeaua pentru a putea să absorbim generare distribuită, pentru a putea să primim prosumerii în procesul de distribuţie a energiei electrice, să aducem reţeaua în măsura posibilităţilor la nivelul de eficienţă, să reducem pierderile.

Începând cu acest an CEZ a montat primele 10.000 de contuare inteligente finanţate prin fonduri europene, a mai completat reprezentanta CEZ.

"Pentru noi, utilizarea surselor proprii ca fond de investiţii este insuficientă. Nu putem să ne permitem să investim doar la nivelul amortizării. Nevoia noastră de investiţii este mai mare şi atunci echipa de la Distribuţia Oltenia lucreză şi pregăteşte proiecte, de câţiva ani, pentru a absorbi fonduri europene. 40 de milioane de euro sunt proiecte aprobate deja pentru Distribuţie Oltenia. Aceste proiecte sunt cu precădere pentru digitalizare", a explicat Doina Vornicu.

A.T.

----

Actualizare - Septimiu Stoica, BRM - "OUG 114, un eveniment cu repercusiuni dramatice pentru piaţa gazelor"

OUG 114/2018, prin modificările legislative privind sectorul energiei, a constituit un eveniment cu repercusiuni dramatice, potrivit domnului Septimiu Stoica, preşedintele Adunării Generale a Acţionarilor din cadrul Bursei Române de Mărfuri (BRM).

Domnia sa spune: "Suntem un operator al pieţei de profil şi cred ca am simţit cel mai dramatic această schimbare. Dacă în ultimii doi ani, 2017-2018, am avut o vivacitate, o dinamică de-a dreptul extraordinară, devenind o piaţă de referinţă în ţară şi în regiune, situaţia s-a schimbat în 2019. Noi am realizat 70% din tranzacţiile de pe piaţa întreagă a gazelor naturale, ceea ce este formidabil în condiţiile în care operatorii economici care au folosit BRM nu au avut o obligaţie legală să o folosească la procentul acesta. Au făcut-o pentru că au descoperit o valoare, iar valoarea aceasta nu s-a construit uşor.

De la cei 70 de terawaţi pe care i-am tranzacţionat anual în 2017-2018, am ajuns în primele şapte luni ale anului 2019 la mai puţin de un terawatt pe lună. Este bsolut dramatic".

Domnia sa menţionează, însă, că în luna august BRM a început să recupereze, având deja mai mult de 10 terawaţi tranzacţionaţi, "ceea ce reprezintă un semn bun".

A.V.

----

Actualizare - Florin Stanciu, Transelectrica - "Urmează investiţii semnificative pe digitalizare şi monitorizarea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine"

Digitalizarea este un subiect important pentru Transelectrica, după cum a apreciat Florin Stanciu, Manager în cadrul Unităţii Economico-Financiare şi Administrative din CNTEE Transelectrica SA. Domnia sa a precizat: "Avem investiţii semnificative pe care le derulăm sau pe care urmează să le demarăm, atât pe partea de digitalizare, cât şi pe segmentul de monitorizare a capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. În ceea ce priveşte interconexiunea cu Republica Moldova, susţinem la nivel european eforturile părţii moldoveneşti, avem si un memorandum la nivel guvernamental. Există două direcţii, una dintre ele fiind interconectare sincronă în spaţiul european".

Domnul Stanciu a mai spus că Transelectrica derulează mai multe proiecte de investiţii majore, pe mai multe direcţii: retehnologizarea instalaţiilor, creşterea capacităţii de interconexiune, siguranţă în alimentare, precum şi integrarea energiei regenerabile.

"Transelectrica este parte a unor proiecte esenţiale la nivel european: Black Sea Corridor si Mid Continental East Corridor. Avem investiţii în derulare în aceste două mari proiecte, iar aici vorbim despre LEA Cernavodă - Stâlpu, LEA Gutinaş - Smârdan, ambele investiţii având o contribuţie serioasă la creşterea capacităţii de integrare a energiei regenerabile produse în zona Dobrogei, dar vorbim si despre LEA Porţile de Fier - Anina - Reşiţa, parte a Mid Continental East Corridor, linie care contribuie la închiderea inelului de 400 kV al României. Toate aceste proiecte contribuie la creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine", a mai spus Florin Stanciu.

Conform reprezentantului Transelectrica, fiecare proiect de interconexiune este cuprins între 50 şi 100 de milioane de euro. "În planul de dezvoltare a RET pe următorii 10 ani ne-am propus investiţii de circa 1 milion de euro, concentrate pe cele 4 direcţii investiţionale prioritare menţionate anterior.

E.O.

----

Actualizare - Gheorghe Piperea, RADET - "Plafonarea preţului gazelor naturale, impusă prin OUG 114, nu se regăseşte în tariful gigacaloriei"

OUG 114/2018 a plafonat preţul gazelor naturale la 68 de lei, însă această plafonare, care era menită să ajute consumatorii de energie termică, în Bucureşti, s-a oprit la nivelul ELCEN, susţine Gheorghe Piperea, Partener RomInsolv SPRL, administratorul judiciar al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

Conform domniei sale, Electrocentrale Bucureşti a beneficiat pe seama Romgaz de această plafonare a preţului la gaze, dar aceasta nu se regăseşte, sub nicio formă, în preţul gigacaloriei, care nu a scăzut, "ci dimpotrivă, a crescut puţin".

Reprezentantul RADET afirmă: "Am ajuns să ne întrebăm dacă putem avea vreo garanţie de la ELCEN şi de la Ministerul Energiei că această companie va mai funcţiona şi ne va asigura energia termică la iarnă. (...) Cred că, atunci când vorbim de confortul termic al 1,2 milioane de cetăţeni, cu toţii ar trebui să fim responsabili".

R.R.

----

Actualizare - Deputatul Virgil Popescu, Vicepreşedinte al Comisiei pentru Industrii şi Servicii - "Abrogarea OUG 114 are nevoie de o perioadă de tranziţie de până în aprilie 2020"

Trebuie să ne întoarcem acolo unde am fost, adică la piaţa liberalizată, a declarant Virgil Popescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Industrii şi Servicii din cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnia sa precizat: "Am reuşit abrogarea , în mare parte, a tuturor articolelor din Ordonanţa 114, în special la energie electrică. Taxa de 2% a fost înlăturată, practic s-a revenit la 0,1% şi am reuşit abrogarea articolului care plafona preţurile la energie electrică şi gaze natural, propunând o perioadă de tranziţie de 90 de zile în Comisie. În discuţiile care au avut loc ulterior între furnizorii de energie şi grupurile politice am înţeles că se doreşte o perioadă de tranziţie mai mare. Pentru mine tranziţie înseamă o perioadă relativ scurtă de timp. Am fi de acord cu o perioadă până în aprilie 2020, dar cred că totuşi 2021, cum înţeleg că se discută acum nu mai este tranziţie. Mi se pare că ne întoarcem uşor uşor la preţurile reglementate".

Virgil Popescu a subliniat faptul că OUG 114 a creat mari tulburări în piaţă, timp în care unii au avut de câştigat, alţii de pierdut.

"După părerea mea, prin OUG 114 au avut de pierdut românii în primul rând. Nu am văzut o scădere de preţ nici la current electric, nici la gaze naturale, din contră, s-a simţit o uşoară creştere. Producătorii de gaze natural au fost nevoiţi să vândă cu 68 de lei MW, producătorii de energie electrică au avut un adaos de 5% impus pentru energia electrică vândută către consmuatorii casnici la un preţ mai mic, deci practic producătorii au fost nevoiţi să scadă preţul. La consumatorii casnici preţul a rămas constant şi atunci ne întrebăm cine a avut de câştigat? Această diferenţă s-a dus către lanţul distribuţie-furnizare. Nu cred că acesta a fost scopul, să transferăm din eventualul profit al producătorilor către furnizori şi distributor. Cred că trebuie să punem ordine în piaţă şi ordonanţa 114 trebuie abrogată, cel puţin din punct de vedere al energiei electrice şi trebuie aprobată o perioadă de tranziţie rezonabilă ca aprilie 2020", a mai afirmat Virgil Popescu.

De asemenea, vicepreşedintele Comisiei de Industrie consider că există un interes din piaţa unor jucători din piaţă ca ordonanţa 114 să fie abrogate, în timp ce alţii doresc să tragă cât mai mult de ea, pentru că au observant că au beneficii.

"Nu cred că este normal ca dintr-o eroare legislativă să dăm şansa unora să câştige în continuare. Nu ştiu dacă sunt reale zvonurile din piaţă, ANRE-ul trebuie să ne lămurească cum că prin această ordonanţă anumiţi furnizori şi-au recuperat pierderile. Nu cred că acesta este scopul OUG 114, să facem anumite firme bune de vândut. Cred că trebuie să punem lucrurile în matcă şi piaţa liberalizată să funcţioneze aşa cum trebuie. Am avut o piaţă liberalizată şi foarte bună a energiei electrice, am pus bazele pieţei liberalizate la gaze naturale şi practic ne-am întors cu ceva ani în urmă prin această OUG 114", a subliniat Virgil Popescu.

Totodată, deputatul a ţinut să precizeze că Ministerul Energiei nu a reacţionat în urma informaţiilor apărute în presă legate de infringementul pe care îl riscăm. Comisia Europeană a trimis, recent, un aviz motivat suplimentar ţării noastre din cauza faptului că aceasta nu a eliminat restricţiile impuse comerţului cu gaze naturale dintre statele membre aşa cum se prevede în normele UE privind piaţa internă în sectorul gazelor naturale. În plus, Comisia Europeană ne-a cerut definirea cosumatorului vulnerabil.

"Există în jurul Bucureştiului vile cu piscine încălzite care beneficiază de subvenţie la gaze, ceea ce este strigător la cer. Este o risipă de resurse financiare care se dau în acest moment către toată lumea. În discuţii, Ministerul Energiei şi ANRE spun că Guvernul nu are capacitatea administrative ca până la 2 octombrie 2020 să reuşască să definească consumatorul vulnerabil. Nu înţeleg cum nu putem să ştim care sunt persoanele care au nevoie de subvenţii", a mai adăugat Virgil Popescu.

Domnia sa consideră că în acest moment există o luptă surdă atât între producători, cât şi între furnizori, dar şi între guvernanţi.

A.T.

----

Actualizare - Claudiu Creţu, ELCEN - "Dacă Romgaz va furniza gaze gratis, atunci o să livrăm şi noi gratis"

Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) va funcţiona, şi în această iarnă, la fel ca şi în ultimele două ierni, fără sincope, a subliniat Claudiu Creţu, administrator special al ELCEN.

Domnia sa susţine că reparaţiile se fac la timp şi că ELCEN va fi pregătită să livreze, şi în acest sezon, energie termică la presiunea pe care reţeua termică a Bucureştiului o susţine.

Domnul Creţu a explicat: "În 2016, livram la 5 bari, acum livrăm la 3 bari, iar dacă reţeaua RADET rezistă la 8 bari, vom furniza la 8 bari. ELCEN va funcţiona fără nicio sincopă. Nu ameninţăm cu nicio oprire, a fost un strigăt de alarmă: dacă nu încasăm ceea ce livrăm (aspect valabil pentru orice companie), nu putem susţine mai departe plăţile către furnizori, nu putem plăti Romgaz, care ne-a trimis mai multe înştiinţări că în situaţia în care nu facem plata la scadenţă, ne întrerupe gazul. Dacă Romgaz va furniza gaze gratis, atunci o să livrăm şi noi agent termic gratis, în continuare, dar din acest punct de vedere, ultimele semnale au arătat că autorităţile statului vor găsi soluţii şi facturile se vor plăti la timp".

R.R.

----

Actualizare - Adrian Dumitriu - CFO al Nuclearelectrica: "Avem nevoie de o soluţie cât mai rapidă legată de Ordonanţa 114"

Adrian Dumitriu a declarat: " Primul efect al Ordonanţei 114 a fost vizibil în evoluţia preţului la energie din acest an. O regulă simplă ne spune că în piaţa liberă preţul se formează prin raportul cerere/ofertă. Ordonanţa 114 a redus capacitatea de ofertare de pe OPCOM în mod semnificativ atâta vreme cât 65% din producţia Nuclearelectrica şi 65% din producţia Hidroelectrica au fost blocate de la tranzacţionare. Cu alte cuvinte a fost scoasă din piaţă o cantite foarte mare de energie în condiţiile în care din perspectiva cererii reducerea acesteia a fost mult mai mică faţă de reducerea ofertei".

V.D.

----

Actualizare - Bogdan Badea, Hidroelectrica - "Suntem foarte aproape să realizăm investiţii de 500 de milioane de lei"

Încă de la introducerea OUG 114/2018, Hidroelectrica a atras atenţia asupra efectelor pe care acest act normativ le va avea în piaţă, iar în urma aplicării prevederilor acestuia, consumatorul nu a avut nimic de câştigat, Hidroelectrica a fost forţată să vândă energia electrică cu 111 lei, susţine Bogdan Badea, Preşedinte al Directoratului Hidroelectrica.

Conform domniei sale, Hidroelectrica este, probabil, societatea cea mai prejudiciată de OUG 114, iar preţul cu care Hidroelectrica vinde, acum, către consumatorul final, în regim concurenţial, este sub cel reglementat, astfel că scopul declarat - grija pentru consumatorul final - a fost, de fapt, o falsă problem.

Domnul Badea a mai declarat: "Suntem foarte aproape să încheiem toate contractile de investiţii, vorbim de investiţii de 500 de milioane de lei, care vizează repornirea unor investiţii în zone care erau cu un pas către abandon. (...) Fac un apel public ca atunci când vrem să ajutăm un sector şi decidem să adoptăm o reglementare, trebuie să existe, totuşi, o dezbatere cu toţi actorii. S-a discutat despre dereglementare, producătorii nu au fost întrebaţi care este părerea lor, care este impactul, cum de altfel nu am fost întrebaţi nici când s-a făcut reglementarea".

R.R.

----

Actualizare - Sorin Boza, Complexul Energetic Oltenia:

"Cu banii daţi pe certificatele aferente energiei produse puteam construi centrale noi pe gaze"

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a plătit 1,45 miliarde de lei anul trecut pentru certificatele de CO2 aferente energiei produse, sumă care reprezintă 49,3% din cifra de afaceri a companiei, potrivit domnului Sorin Boza, preşedintele Directoratului CEO, care menţionează că societatea ar fi putut construi cu aceşti bani centrale electrice noi pe gaze, de 250 MW.

Pentru anul curent, CEO estimează că suma pe care o va plăti pentru certificatele amintite va fi de peste 1,6 miliarde de lei, adică mai bine de 51% din cifra afaceri.

Domnul Boza a mai spus că CEO va investi în perioada următoare în parcuri voltaice pentru ca societatea să poată fi competitivă pe piaţa producţiei energiei electrice.

Potrivit oficialului companiei, CEO lucrează la o schemă de spriijn. "Sper să găsim soluţia corectă şi legală să putem merge mai departe", declară domnia sa, menţionând: "Suntem răspunzători de viaţa a 13.000 de angajaţi, a 58.000 de subcontractanţi care luicrează pentru noi, de viaţa şi siguranţa sistemului energetic naţional".

A.V.

----

Actualizare - Corneliu Bodea, CRE - "Nu avem clar cine este consumatorul vulnerabil şi ce facem cu el"

Încă nu avem clar cine este consumatorul vulnerabil şi ce să facem cu el, este de părere Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE) şi CEO Adrem. Domnia sa a menţionat, în deschiderea conferinţei, că, de zeci de ani, problema consumatorului vulnerabil este rostogolirea lui între producători şi furnizori.

Printre altele, domnul Bodea a subliniat că anul acesta este primul, după mulţi ani, în care ţara noastră a devenit importator net de energie, adăugând: "În ceea ce priveşte resursele din Marea Neagră, suntem în situaţia în care suntem, adică departe de a le utiliza. Este o singură companie care a avut curajul să înceapă exploatarea şi aceasta are o mică parte. În rest, nu suntem unde trebuie".

În schimb, Corneliu Bodea a scos în evidenţă faptul că BRUA este "un proiect mare care se întâmplă, deşi uşor întârziat": "BRUA este singurul proiect major de interconectare şi dezvoltare energetică pe care am fost capabili să îl dezvoltăm. Dar există un proiect competitor în sud, care dacă se mişcă mai repede va ameninţa BRUA".

În altă ordine de idei, domnul Bodea a menţionat că atât ţinta de 34% până în 2030 pentru resursele regenerabile de energie din totalul producţiei, cât şi prevederile OUG 114/2018, vor pune presiune pe infrastructura energetică, respectiv pe nivelul preţurilor din domeniul energetic.

Construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă reprezintă un subiect foarte delicat, fiind pilonul de rezistenţă al strategiei energetice româneşti, care se află într-o stare de incertitudine.

Nu în ultimul rând, digitalizarea sectorului energetic şi comunicaţiile sunt de o importanţă majoră pentru implementarea sistemului de comandă şi control, însă nici aici nu stăm deloc bine, potrivit domnului Bodea. Acesta a subliniat că investitorii din domeniu sunt lipsiţi de susţinere din partea statului. "Fără o infrastructură în care să ne putem conecta inteligent cu consumatorii nu vom putea vorbi de digitalizare. Avem cu ce, avem şi cu cine să reparăm situaţia. Există specialişti, sunt companii interesate să investească, avem resursele necesare pentru a ne repune pe agenda europeană ca subiect de rezistenţă în Europa de Sud Est, din punct de vedere energetic".

E.O.

----

Peste 200 de persoane au confirmat prezenţa la conferinţa "Energia în priză", organizată astăzi de Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), la hotelul Sheraton din Bucureşti.

Ajuns la a VII-a ediţie, evenimentul va aduce la aceeaşi masă autorităţile din domeniu şi reprezentanţii celor mai importante companii din piaţa de profil.

Printre subiectele care vor fi dezbătute se numară:

- Măsuri şi/sau programe pentru combaterea sărăciei energetice;

- Evaluarea şi optimizarea cadrului legal privind consumatorul vulnerabil;

- Posibile ameninţări la adresa securităţii energetice a ţării noastre, în iarna următoare;

- Infrastructura de interconectare cu Republica Moldova - perspective;

- Valorificarea resurselor energetice din Marea Neagră în arhitectura pieţei unice europene;

- BRUA - calendarul implementării, mizele şi actorii interesaţi;

- Schimbările aduse structurii mixului energetic al României prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030;

- Soluţiile pentru sectorul producţiei de energie pe bază de cărbuni în contextul scumpirii certificatelor de emisii;

- Evoluţia preţurilor energiei în perioada următoare, în contextul reglementărilor care vizează sectorul energetic;

- Măsuri necesare pentru deblocarea investiţiilor în energia regenerabilă; Scheme de sprijin sau reguli de piaţă?

- Locul tranziţiei energetice în paginile Strategiei Energetice 2019-2030 - beneficii, oportunităţi, provocări şi obligaţii;

- Investiţii şi reglementări urgente pentru buna funcţionare a sistemului energetic din România;

- Adoptarea mecanismului de Contracte pentru Diferenţă ca suport pentru continuarea investiţiilor la reactoarele 3 şi 4;

- Stadiul retehnologizării reactorului 1 - avize de mediu, opinia Comisiei Europene, surse de finanţare, importanţa pentru sistemul energetic naţional;

- Beneficiile lansării pieţei instrumentelor financiare derivate cu activ suport energie pentru Bursa de Valori Bucureşti;

- Listarea Hidroelectrica şi perspectivele trecerii pieţei noastre de capital în categoria celor emergente;

- Digitalizarea sectorului energetic, cel mai important pas în gestionarea provocărilor viitoare ale industriei.