CORNELIU BODEA, PREŞEDINTELE CRE: "Neutralitatea climatică este un obiectiv care va necesita efortul şi contribuţia tuturor statelor membre"

Neutralitatea climatică este un obiectiv care va necesita efortul şi contribuţia tuturor statelor membre, a declarat, ieri, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Romanian Energy Day, eveniment organizat de CRE. Bodea a mai spus că oamenii trebuie să înţeleagă rolul şi valoarea energiei în viaţa noastră. Romanian Energy Day a fost organizat în jurul pachetului legislativ Fit for 55, propus de Comisia Europeană şi a întrunit specialişti din energetica românească şi europeană, dar şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

"De 10 ani organizăm acest eveniment şi în această perioadă lungă de timp am observat modul în care UE a reuşit să lupte cu schimbările climatice. Este un obiectiv dificil, să atingem neutralitatea climatică până în 2050, de aceea considerăm că este necesar tot efortul şi toată contribuţia tuturor statelor membre, iar la Romanian Energy Day oferim o platformă de comunicare şi interacţiune între statele membre ale UE, membri ai industriei, oficiali, astfel încât să contribuim la acest obiectiv. Sunt încrezător că România va continua să joace un rol important, la fel ca în precedentul deceniu, în atingerea obiectivelor pentru 2030 şi va juca un rol important în lupta cu schimbările climatice şi va reuşi să atingă ţinta pentru 2030 înainte de termen. Dar drumul nu va fi uşor, mai ales când ne apropiem de deadline-uri. Ce avem nevoie: o schimbare de mentalitate, de aceea consider că ar trebui să vorbim, în special politicienii, mai puţin despre tehnologii, oportunităţi de finanţare şi mai mult despre această schimbare de mentalitate. Cu toţii trebuie să înţelegem rolul energiei în viaţa noastră, valoarea energiei, de aceea trebuie să ne asumăm valori mai mari pentru acest produs important", a afirmat Bodea.

• Suzana Carp, specialist european independent pe politică climatică europeană: "România ar trebui să aibă mult mai mult simţ de proprietate pe strategia climatică a UE"

Sorin Alecu, director general adjunct pe strategie şi dezvoltare la Complexul Energetic Oltenia (CEO), a anunţat că BERD va oferi o finanţare de investiţii către CEO, împreună cu mai multe bănci comerciale din România.

"Când am notificat planul iniţial, în decembrie 2020, ipoteza planului de business avea inclusă o creştere a preţului certificatelor de CO2. În iunie 2021 am recalibrat planul de business şi l-am trimis Comisiei, luând ca referinţă un preţ al CO2-ului în 2030 de 75 de euro şi de asemenea am crescut preţul gazului cu 20-25%. Cred că preţul CO2 este de asemenea peste orice idee iniţială pe care am avut-o, dar şi preţul gazelor şi al electricităţii. Deci, dacă ne întoarcem la diferenţa dintre preţul electricităţii şi costul gazului din CO2, menţinem această marjă, această diferenţă. Deci credem că planul nostru de business este în continuare calibrat pentru ce se va întâmpla în anul următor. Dar nu ştim încă dacă acest preţ al energiei şi al gazelor naturale este bazat pe situaţia pandemică, pe situaţia geopolitică sau pe ţinta Fit for 55. Dar credem că preţul electricităţii trebuie să crească în anul următor şi vom avea în continuare un profit în planul nostru de profit şi în cifrele noastre", a afirmat Alecu.

Potrivit acestuia, CEO a început procesul de restructurare cu crearea SPV-urilor prin care vor fi realizate investiţiile de reconversie a capacităţilor de pe cărbune pe gaz. Conform reprezentantului producătorului de energie pe bază de cărbune, compania are în plan realizarea de peste 700 de MW în capacităţi solare şi peste 1300 de MW în capacităţi pe gaz.

Totodată, Niculae Havrileţ, vicepreşedinte CRE, a spus că măsurile pe care doreşte să le implementeze Parlamentul României nu trebuie să afecteze investiţiile şi nici să pună un plafon pe activitatea investitorilor: "Suntem conştienţi că preţul certificatelor de CO2 va creşte şi asta va duce la preţuri mai mari (la energie). Va trebui să ne luptăm cu această provocare. (...) Este foarte important să menţinem investiţiile în România, să creştem interesul investitorilor în centrale noi. Avem unelte foarte importante precum fondul de modernizare şi PNRR-ul. În acest moment în Parlamentul României este o dezbatere pe anumite măsuri şi este important ca acele măsuri să fie şi în interesul investitorilor, nu împotriva lor. Considerăm că va fi un regim de compensare pentru a compensa creşterea preţurilor, dar nu pentru a pune un plafon pe activitatea investitorilor. Este aşteptarea noastră".

Ministrul demis al Energiei, Virgil Popescu, a declarat ieri, la Parlament, că a propus exceptarea de la supraimpozitare a producătorilor de energie care au ca sursă gazul sau cărbunele, în condiţiile în care aceştia au un cost de producţie mult mai mare de 450 de lei/MWh şi este normal ca veniturile suplimentare să nu fie impozitate cu 80%.

La rândul său, Frank Hajdinjak, vicepreşedinte al Centrului Român al Energiei, a spus că industria energetică din România produce circa 50% din emisiile locale de CO2, industria circa 14% iar agricultura 8%.

Acesta a menţionat: "Industria este unul dintre producătorii mari de emisii de CO2 din cauza consumului de energie. Fit for 55 este imediat după colţ, în 2030 trebuie reduse emisiile cu 55%, ceea ce este o ţintă dificilă nu doar pentru România, ci la nivel european. Dacă te uiţi la România vorbim de o reducere a emisiilor de peste 40% comparativ cu 2005. Deci avem o foarte mare provocare înainte şi trebuie spus de asemenea că trebuie să menţinem industria noastră competitivă pentru a salva locurile de muncă şi pentru a ne dezvolta ţările. Este adevărat nu numai pentru România ci pentru întreaga Europă. Este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte pe care le-am văzut la nivel european până acum, iar având în vedere obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 este o foarte-foarte mare provocare pentru industrie şi pentru sectorul public. Este nevoie de o acţiune concertată din partea industriei şi a factorilor de decizie, dar şi a instituţiilor de finanţare. Dacă comparăm consumul de energie la nivel UE discutăm despre 25% din consumul de energie. În România avem 40% din emisiile totale produse de industrie şi marele contributor este sectorul energetic în sine, cu aproape 50%".

• Radu Căprău, OMV Petrom: "Maşinile electrice şi hibride vor avea o pondere de 20% în parcul auto al României, în 2030"

Rik Nuyttens, preşedintele Federaţiei Europene a Transportatorilor, a afirmat că transporturile rutiere reprezintă 22% din toate emisiile de dioxid de carbon din Uniunea Europeană, din care autovehiculele reprezintă 50%. "Sunt foarte multe voci din zona ONG-urilor care cer ca autovehiculele cu combustie internă să nu se mai vândă din 2035", a spus Nuyttens.

Reprezentanţii companiilor ce produc carburanţi pentru maşini au afirmat că piaţa autovehiculelor electrice este încă mică în România. Radu Căprău, executive board member OMV Petrom pe Downstream Oil, a arătat că autovehiculele electrice şi hibride ar putea ajunge la o pondere de doar 20% din parcul auto al României în 2030, ceea ce înseamnă că necesarul de combustibil va rămâne ridicat dincolo de anul respectiv.

Iskander Abdibaitov, chief officer corporate development la KazMunayGas International, a spus că ultimul autovehicul cu combustie internă va fi vândut în UE în jurul anului 2035. KazMunayGas este compania care deţine Rompetrol.

"Green Deal-ul european şi acordul de la Paris limitează practic durata de viaţă a rafinăriilor din punctul de vedere al produselor tradiţionale. Aşteptarea curentă este ca ultimul autovehicul cu combustie internă care să fie vândut în UE va fi vândut în 2035. Asta pune un deadline pentru durata de viaţă potenţială a industriei noastre. Desigur că există o oportunitate să dezvoltăm petrochimie şi să continuăm să producem combustibil pentru avioane care este aşteptat să dureze ceva mai mult în termeni de tranziţie", a spus Abdibaitov.

Acesta a adăugat că multe rafinării în Europa au fost închise în ultimii ani: "Este clar că industria rafinăriilor va trece printr-o perioadă cu turbulenţe ridicate şi trebuie să evoluăm şi să ne adaptăm realităţilor noi".

• Ondrej Safar, CEO CEZ România: "Sistemele energetice din viitor vor avea mai multe dezechilibre şi, la nivel de fiecare ţară, va fi nevoie de soluţii pentru acoperirea acestor dezechilibre"

Ondrej Safar, CEO-ul CEZ România, a spus că sistemele energetice din viitor vor avea mai multe dezechilibre din cauza intermitenţelor în producţie a capacităţilor regenerabile, capacităţi care vor creşte considerabil în următoarele decenii. Safar consideră că la nivel de fiecare ţară vor trebui găsite soluţii pentru acoperirea acestor dezechilibre.

Giles Dickson, CEO la WindEurope, a afirmat că este îngrijorat de planurile Parlamentului de supraimpozitare de 80% a producătorilor de energie peste orice MWh vândut peste preţul de 450 de lei şi eliminarea din factură a certificatelor verzi.

"România a fost foarte activă în instalarea de ferme eoliene în prima parte a deceniului trecut, pentru mult timp chiar a avut cea mai mare fermă onshore de eoliene la Fântânele, în Dobrogea. Dar nu au mai fost investiţii în ferme noi eoliene în România de circa 5 ani, nu e nicio formă de sprijin de finanţare pentru noi investiţii şi nici nu există un cadru de reglementare pentru dezvoltarea de capacităţi eoliene offshore în Marea Neagră, unde există un potenţial semnificativ. Dar planul naţional al guvernului pentru energie şi climă pentru 2030 preconizează o expansiune a capacităţilor eoliene de la 3 GW la 5,3 GW şi este încurajator faptul că forma finală a PNRR a inclus investiţii noi în reţeaua Transelectrica pentru a sprijini realizarea reţelei de transmisie a energiei care să sprijine la rândul ei investiţiile în energie eoliană. Discuţiile continuă între guvern şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu privire la o nouă schemă de finanţare publică şi o schemă de licitaţie pentru construcţiile de capacităţi eoliene folosind modelul contractului de diferenţă care este modelul standard în Europa de sprijin al dezvoltării capacităţilor eoliene şi în multe cazuri şi al capacităţilor solare", a menţionat Dickson.

• Tudor Constantinescu, consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană: "Mai multe ţări au preluat şi împărtăşesc acum obiectivele climatice anunţate de UE"

Tudor Constantinescu, consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană, a afirmat că mai multe ţări au preluat şi împărtăşesc acum obiectivele climatice anunţate de Uniunea Europeană: "Acest obiectiv climatic anunţat mai întâi de preşedinta (Comisiei Europene) von der Leyen este împărtăşit acum de tot mai multe ţări. Japonia intenţionează decarbonarea până în 2050, chiar şi China până în 2060 şi suntem acum la câteva săptămâni distanţă de COP 26 care este aşteptat să ofere o nouă energie discuţiilor despre schimbările climatice. Dar în acest context vedem acum că este important să avem siguranţa ofertei (a aprovizionării - n.r.), este de asemenea foarte important să avem preţuri care sunt accesibile pentru oameni şi cetăţeni şi să facem tranziţia energetică într-un mod care să aducă beneficii societăţii şi să pună în relaţie toţi consumatorii". Constantinescu a precizat că UE oferă trilioane de euro ca fonduri pentru investiţii pentru tranziţia energetică.

Luminiţa Odobescu, ambasadorul României la UE, a spus că securitatea energetică rămâne un subiect pe agenda europeană a României. Ea a făcut trimitere la ce se întâmplă în Republica Moldova, unde Gazprom ameninţă cu încetarea livrărilor de gaze.