CORNELIU BODEA, PREŞEDINTELE CRE: "Pe termen scurt este nevoie de măsuri de sprijin pentru populaţie şi economie"

Pe termen scurt este nevoie de măsuri de sprijin pentru populaţie şi economie în contextul majorărilor de preţuri la energie electrică şi gaze naturale, a afirmat, ieri, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), în cadrul unei întâlniri cu presa.

Bodea a afirmat: "Probabil că, pe termen scurt, ceea ce intenţionează să facă partidele, cu o largă majoritate, inclusiv Guvernul României, adică să protejeze populaţia vulnerabilă şi economia şi companiile de această creştere rapidă a preţurilor, într-un termen foarte scurt, este un lucru corect. (...) Noi nu avem de-a face acum cu preţuri de 100 de euro/MWh, avem de-a face cu preţuri de 300 de euro. (...) Se cumpără energie şi cu 1.600 de lei MWh şi se cumpără orice se scoate. Noi am plecat de la 250 de lei (pe MW/h). Trebuie măsuri de protejare pentru că dacă aceste facturi se duc mai departe în industrie închid 20-30% din industria României. Sunt producători care ar prefera să închidă o perioadă, mai ales că există incertitudini, nu se ştie ce se va întâmpla, este şi pandemia. (...) Cred că, aşa cum şi Uniunea Europeană a îndemnat ţările care se confruntă cu această creştere de preţuri la energie, trebuie luate măsuri pentru a limita efectul economic pe care această creştere îl va produce".

Oficialul CRE a arătat că majorarea preţurilor este datorată într-o oarecare măsură pandemiei şi revenirii rapide a economiei post-pandemie, apoi este legată de criza gazului natural, respectiv de livrările scăzute pe care Federaţia Rusă le are faţă de Europa, de faptul că iarna trecută a fost dificilă şi lungă şi stocurile de gaz sunt la un nivel scăzut în toată Europa.

"Deci este o componentă globală şi europeană şi mai există o componentă autohtonă, românească, care se bazează pe faptul că în ultimii 30 de ani nu am făcut suficient în ceea ce priveşte capacităţile de producţie de energie electrică şi de asemenea nu am exploatat zăcămintele de gaz de care dispunem", a explicat preşedintele Centrului Român al Energiei.

Acesta a avertizat că România ar putea să se confrunte cu o încetinire abruptă a creşterii economice în 2022 dacă Uniunea Europeană - principalul partener comercial al ţării noastre - intră şi ea în criză.

"Un stat ca al nostru, împrumutat pe consum, se poate afla în situaţii delicate dacă încetineşte creşterea economică. (...) Cred că 2022 va fi un an foarte dificil din punctul acesta de vedere şi guvernul va trebui să gestioneze lucrul acesta şi este nevoie de un guvern puternic", a spus Corneliu Bodea.

Acesta a mai precizat că tranziţia energetică nu va putea fi făcută cu preţuri de 50 de euro/MWh, nu doar în România, ci în toată Europa.

"Nu vom putea să aducem mii şi zeci de mii de GW în capacităţi de producţie în Europa dacă preţul este sub 100 (de euro). Ce înseamnă asta pentru german: nu mare lucru pentru că el avea 80-90 (de euro/MWh). Nici 100 nu e o problemă. Dar noi aveam 50 şi o să plătim 100. La asta se suprapune inclusiv faptul că tariful de distribuţie şi transport (din România) va creşte", a arătat Bodea.

În privinţa preţului la gaze naturale, Bodea a spus că există posibilitatea calmării tendinţei ascendente în apropierea verii anului următor, însă se poate de asemenea ca iarna 2022-2023 să nu fie nici ea prea bună cu preţul.

"Sigur că depinde foarte mult de ce se întâmplă în Rusia, care pune presiune în mod clar pe Nord Stream 2", a afirmat Bodea, adăugând că este posibil ca Federaţia Rusă nici să nu aibă atât de multe gaze în prezent şi să fi lăsat Europa pe locul doi în privinţa livrărilor de gaze în condiţiile revenirii mai rapide a Asiei din pandemie şi majorarea livrărilor către ţările asiatice.

"Este posibil ca nici iarna 2022-2023 să nu fie prea bună cu preţul. Cred că preţurile acestea vor trece peste iarna aceasta la valorile din prezent, poate chiar mai mari. În vară ar putea să fie o scădere, dar în vară vom fi iar cu depozitele goale şi o să cumpărăm masiv ca să nu păţim ce am păţit anul acesta. Nu văd motive în 2022 ca să scadă puternic preţul la gaze", a mai spus Bodea.

• CRE organizează în data de 26 octombrie a 10-a ediţie a conferinţei Romanian Energy Day

Centrul Român al Energiei organizează în data de 26 octombrie, marţi, o nouă ediţie a conferinţei Romanian Energy Day, eveniment care de 10 ani reprezintă sectoarele energetice româneşti şi regionale la Bruxelles.

"Pe măsură ce ne îndreptăm spre finalul anului 2021, o criză energetică trimite globală trimite valuri de şoc în economiile şi sectoarele industriale din întreaga lume. În plus faţă de lipsurile imediate şi creşterile preţurilor, această criză ar putea prefigure şi consecinţele unei tranziţii energetice prost gestionate. (...) La nivel global observăm ireversibilitatea schimbărilor climatice. În fiecare secundă umanitatea emite în atmosferă 1.300 Mt CO2, ajungând probabil în punctual fără întoarcere privind limitarea creşterii temperaturii globale. De la dezvoltarea de produse eficiente din punct de vedere energetic la dezvoltarea de sisteme de combustibili alternative, cum ar fi hidrogenul şi infrastructura care îl asociază, reconfigurarea sectorului energetic va necesita o cooperare la scară largă. La nivel regional Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile cu cel puţin 55% până în anul 2030, actualul deceniu fiind determinant pentru acţiunea climatică. Obiectivul final este neutralitatea climatică până în 2050", arată CRE.

Intitulat "Drept la ţintă. Climă Stabilă pentru vremuri incerte", evenimentul Romanian Energy Day 2021 este adaptat în jurul Pactului Verde European şi al programului "Fit for 55" şi va încerca să segmenteze Strategia Uniunii Europene pentru acţiune climatică în pilonii săi principali, anume energia, clădirile, transporturile, industria, precum şi perspectivele industriei energetice româneşti cu privire la tranziţia către emisii reduse de carbon. La eveniment vor participa, pe lângă oficiali ai autorităţilor române, decidenţi europeni, autorităţi europene, instituţii şi reprezentanţi ai industriei energetice europene şi româneşti.