Coronavirus tremens sau operaţiune de compromitere?

Declaraţia de marţi a dlui Iohannis a lămurit subiectul carantinării forţate a celor de peste 65 de ani. Nu savurez întotdeauna teoriile conspiraţiei, dar de data asta sunt înclinat să cred că această idee, lansată joia trecută de ministrul Sănătăţii - ca primă şi singură sursă oficială - a fost ticluită special pentru a-i da posibilitate lui Iohannis s-o nege. Marţi, el a luat poza marelui salvator, căruia septuagenarii ar trebui, nu-i aşa, să-i fie veşnic recunoscători; mai ales la votul din toamnă.

După cum s-au desfăşurat lucrurile, planul pare să fi fost a punerii focului pe mirişte, special pentru a-i da lui Iohannis ocazia să-l stingă. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Dar asta n-a fost destul. Trebuia inventat şi piromanul. Şi acesta a fost găsit în persoana prof. Streinu-Cercel, nu a ministrului Sănătăţii, care anunţase planul şi declanşase spaima oamenilor. Din nou, nu zic vorbă mare, dar Streinu-Cercel era cel care urma să înceapă în aceste zile testarea eşantionată a populaţiei din Bucureşti, proiect pe care talibanii din PNL îl vor distrus cu orice risc. Pentru ei, este mai importantă sabotarea Primăriei conduse de Firea decât să accepte o cercetare medicală care ar putea indica starea epidemiologică reală în Bucureşti. După ce toate tertipurile de împiedicare a proiectului testării au eşuat, soluţia compromiterii lui Streinu-Cercel era "glonţul de aur". Liberalii nu pot gândi o asemenea operaţiune, dar au "grupul suport" din pădure.

Carantinarea fusese anunţată de ministru, dar, imediat după declaraţia lui Iohannis, propaganda iohannisto-securistă, frăgezită în prealabil, a şi plasat această idee catastrofală în cârca lui Streinu-Cercel, nu a lui Tătaru! În acest fel, se atingeau două ţinte dintr-o lovitură: Iohannis devine marele salvator, iar Streinu-Cercel, "criminalul" care vroia să ne bantustanizeze, nu mai are ce căuta în nici un proiect de testare organizat în Bucureşti. "Si non e vero e ben trovato"...

Fără nicio speculaţie, faptul istoric care va rămâne din această tărăşenie este că singurul anunţ oficial care a descris, cu subiect şi predicat, posibilitatea deportării celor peste 65 de ani din casele lor a fost al ministrului Sănătăţii, membru în Guvernul Orban-Iohannis. Iată ce anunţa acest ministru în data de 14 aprilie, la Realitatea Plus: "Ne-am gândit efectiv şi la nişte metode, să îi ducem într-un hotel, să rămână într-o cameră cu tot confortul în care să vină cineva şi să stea să aibă grijă de ei. Ne-am gândit şi la asta, dar rămâne în funcţie de evoluţie. Sunt într-adevăr puţine spaţii, dar când este stare de urgenţă şi cazurile continuă şi ei trebuie protejaţi şi nu-şi mai găsesc liniştea în niciun caz la ei, atunci spaţiile le vom găsi, în hoteluri, rechiziţionate sau nu, contra cost sau nu", spunea ministrul Nelu Tătaru, joia trecută, la tv Realitatea Plus.

Acest anunţ, pe lângă inepţia dramatică a unei decizii de tip nazist, mai cuprindea şi unele prevederi absurde, dacă n-ar fi de-a dreptul comice. Mai întâi, cei peste 65 de ani care "nu-şi mai găsesc liniştea în niciun caz la ei (acasă)" (să traducem - care au devenit recalcitranţi?) vor fi luaţi din case şi duşi "într-un hotel, să rămână într-o cameră cu tot confortul" (care hotel? care confort?). Asta înseamnă deportare sau recluziune forţată.

Mai departe: acolo "vine cineva" (cine? de unde vine?) "să stea să aibă grijă de ei" (unde să stea? în camera alăturată? şi pe ce bani să-i îngrijească?). "Spaţiile le vom găsi, în hoteluri, rechiziţionate sau nu, contra cost sau nu", rezolva Neluţu Apendicită şi acest amănunt.

Dacă ţineam seamă că numai în Bucureşti trăiesc cu acte peste 483.000 de persoane cu vârste peste 65 de ani, putem realiza ridicolul dramatic al întregii "construcţii" relatate la detaliu - repet - de ministrul Sănătăţii.

Admitem că cei de la Institutul "Balş" au produs o enormitate cu iz nazist. Întrebarea este de ce a acceptat-o întocmai ministrul Sănătăţii, popularizând-o la ore de vârf? Sunt două variante de răspuns: fie pentru că aşa era jocul, conform ordinului pe unitate, fie pentru că nu l-a dus mintea să înţeleagă aberaţiile pe care le scoate pe gură. Concluziile le trageţi singuri.

Mai trebuie spus că, deocamdată, în afara declaraţiilor fără echivoc ale ministrului Sănătăţii, nu sunt cunoscute alte versiuni oficiale ale acestei idei.

Documentul publicat de Mediafax are antetul şi coordonatele Institutului "Balş", dar nu este semnat de nimeni şi nici nu are menţionat un colectiv de autori, aş cum este regula oricărui elaborat ştiinţific. Poate că proiectul acesta - denumit "Vacanţa mare", precum o operaţiune securistă - a fost elaborat, într-adevăr, în Institutul "Matei Balş" , prin luna februarie.

În acest caz, sunt două variante:

a)dacă cele 9 pagini sunt opera unui colectiv, este imposibil ca toţi membrii echipei să tacă, iar autorii să n-aibă chip şi nume, încât să nu se afle cine sunt;

b)iar dacă a fost opera unui singur om, din nou sunt două variante: fie că respectivul a fost beat sau în transă, fie că, dimpotrivă, personajul a fost foarte lucid, pentru că a avea o misiune specială pe care şi-a îndeplinit-o impecabil, reuşind o colosală operaţiune de compromitere nu numai a unui profesor cu prestigiu neştirbit până mai ieri, ci şi a unui întreg institut, cu un palmares ştiinţific greu de egalat, care duce greul în această pandemie.

Această a doua variantă mi se pare mai plauzibilă. Ştim că toate unităţile medicale colcăie de aşa-zişii "avertizori de integritate", denumirea euro-atlantică" (!) a foştilor CI-işti "de obiectiv" din vremea securităţii ceauşiste. Sistemul medical - la fel ca şi cel de învăţământ, la fel ca şi cel administraţiei - a devenit tot un "câmp tactic", aşa cum este sistemul judiciar. Prin spitale şi policlinici bântuie aceşti informatori cu acte, persoane jalnice care umblă prin birouri cu microfoane pe la sutien sau la ceasul de mână ca să provoace şi să tragă de limbă pe unii şi pe alţii şi care îndeplinesc la ordinul "brancardierului" (funcţia doboară gradul...) diferite operaţiuni de compromitere. Cea mai recentă victimă a fost Prof. Beuran, care trebuia compromis şi dat afară ca să facă loc soţului unei consiliere de la Cotroceni.

Deocamdată, prof. Streinu - Cercel tace. La fel, şi conducerea Institutului. Sunt atâţia medici de acolo, foarte prezenţi în spaţiul media cu tot felul de declaraţii şi interviuri, care ar trebui să spună urgent ce ştiu ei despre acest document. A fost scris în Institut? De cine anume? Care este echipa care l-a conceput? A fost discutat şi asumat de conducerea ştiinţifică a Institutului sau este un samizdat apărut prin nişte redaţii de nu se ştie unde?

Coronavirus tremens sau o antologică operaţiune de compromitere?