Coruptia fara de sfarsit

Povestea fără sfârşit (previzibil) a corupţiei din România a trecut graniţele. Temă de campanie politică recurentă în plan intern, corupţia noastră cea de toate zilele şi de la toate nivelurile a ajuns să fie ciclic prezentă şi în presa occidentală. Interesul vestic pentru corupţia românească să fie duplicitar şi iezuit, ori un avertis­ment aproape prietenesc?

Un bun exemplu, mai ales pentru că este citit şi influenţează mediile de afaceri occidentale, e The Economist care, în ediţia sa electronică din 7 august, pledează argumentat în favoarea reconfirmării mandatului celui pe care într-un alt articol publicat în ediţia sa tipărită din 31 iulie îl numea nici mai mult nici mai puţin decât Mr. Too Clean, Daniel Morar. De ce preocupă soarta şefului DNA presa, cât şi mediile politice occidentale? Probabil pentru că partide şi politicieni laolaltă şi-au exhibat fără rezerve repulsia faţă de Morar şi "politizarea justiţiei" . Transformat în discursul multor politicieni români, unii dintre ei aflaţi chiar în atenţia DNA, în instrumentul politizării şi prin consecinţă al manipulării justiţiei Daniel Morar a devenit un personaj interesat, ba chiar simpatic.

Pe acest fundal, marţi, 12 august, data la care expiră mandatul şefului DNA şi doar cu o zi înaintea sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor în care se va lua o decizie privind avizul cerut tot de DNA pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea, preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele parlamentare la consultări privind Raportul de ţară. Deşi raportul a fost publicat încă de pe 23 iulie, Traian Băsescu a folosit o conferinţă de presă despre inundaţiile din nordul ţării pentru a relansa subiectul şi a pune readuce în atenţia publicului problema corupţiei. Propunând ca temă de consultare cu partidele încetarea monitorizării României în privinţa stării justiţiei din vara anului viitor, Traian Băsescu şi-a creat un avantaj competitiv în raport cu partidele antiprezidenţiale care vor fi obligate să caute un mijloc de contrabalansare a evenimentului.

Articolele din The Economist, dar şi luări de poziţie a unor oficiali sau politicieni europeni demonstrează, însă că, pentru europeni cazul Daniel Morar a devenit o probă a maturităţii instituţionale şi politice româneşti. Şi asta pentru că, precum spune autorul articolului din 7 august "Româ­nia, fiind cea mai săracă ţară (din UE n.n.) nu-şi poate permite o guvernare proastă". Pe de altă parte, chiar şi Comisia europeană avertiza prin vocea purtătorului său de cuvânt Mark Gray - reacţionând, de altfel, la zvonurile din presa românească cum că la Bruxelles nu vor fi reacţii critice la schimbarea şefului DNA - că reconfirmarea lui Daniel Morar este un caz-test. În fond, dacă o moţiune de cenzură, aşa cum au sugerat unii pesedişti, va fi depusă în cazul în care Morar va fi menţinut, ar asigura un minim avantaj pentru PNL care s-ar transforma astfel din călău victimă. Şi nu partidele, nici politicienii virulent anti-Morar vor fi găsiţi oficial şi neoficial res­ponsabili pentru o eventuală degradare a imaginii României, ci Călin Popescu Tăriceanu ca şef al guvernului şi Cătălin Predoiu ca ministru al justiţiei. Este ceea ce vrea să sublinieze Traian Băsescu prin convocarea simbolică a partidelor la Cotroceni exact în ziua expirării mandatului şefului DNA.