Corupţia, încă principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri

Camera de Comerţ şi Indus­trie Bucureşti (CCIB) va trimite Preşedintelui României, Traian Băsescu, şi primului ministru, Călin Popescu Tări­ceanu, o scrisoare de protest împotriva corupţiei la vârf şi a influenţei grupurilor de interese asupra evoluţiei activităţii economice.

Potrivit CCIB, corupţia reprezintă, în continuare, principala problemă cu care se confruntă oamenii de afaceri din ţara noastră, iar acest demers vizează cu precădere problemele din industria ali­mentară şi turism.

Reprezentanţii oamenilor de afaceri susţin că fenomenul corupţiei s-a generalizat în ultima perioadă şi se datorează, în mare parte, birocraţiei şi carenţelor tehnologice ale sis­temului administrativ.

Dragoş Şeuleanu, fostul pre­şe­dinte al CCIB, ne-a explicat: " În general, mediul de afaceri este afectat de factorul politic, dar există situaţii în care putem asista la situaţia inversă, în care mediul politic să fie corupt de oamenii de afaceri. La noi în ţară avem două tipuri de corupţie; primul tip îl reprezintă corupţia mică, cotidiană, care a devenit şi a intrat <în sângele> responsabililor din administraţie. Acest tip de corupţie macină mediul de afaceri şi afectează pe toţi cetăţenii acestei ţări. Al doilea tip de corupţie este corupţia mare, , care se datorează, potrivit studiilor internaţionale, puterii com­paniilor multinaţionale ca­re pot să şi să influenţeze de­ciziile unui Gu­vern".

În acest sens, principala noastră problemă o constituie faptul că ambele tipuri de corupţie s-au dezvoltat destul de mult la noi în ţară, ne-a mai spus Dragoş Şeuleanu.

De aceeaşi părere este şi Cris­tian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a precizat că fenomenul corupţiei apare la contactul dintre mediul politic şi cel economic şi se manifestă la nivelul administraţiei publice.

Domnia sa ne-a declarat: "În mod normal, factorul politic nu ar trebui afecteze mediul economic, deoarece are tot interesul ca acesta să prospere, pentru locuri de muncă, taxe, impozite şi bunăstare. Probleme avem în administraţie, unde avem o slabă informatizare şi o birocraţie înfloritoare, care în­seamnă pentru afacerişti cos­turi suplimentare. Statul ar trebui să aibă tot interesul să limiteze timpul pierdut la cozile de la diferite ghişee pentru plata facturilor şi ar trebui să adopte un sistem performant de colectare a dărilor. Nu avem aşa ceva!".

Cristian Pârvan a menţionat, referitor la grupurile de interese, că acestea există "peste tot, în fiecare unitate şi au ca scop îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse", dar reprezintă un real pericol pentru mediul de afaceri, în situaţia în care aceste sunt nelegitime.

Recent, studiile organizaţiilor de profil au semnalat că, anul trecut, fenomenul corupţiei s-a acutizat în ţara noas­tră, înregistrând o creştere cu 60%, faţă de perioada similară a anului 2006. De asemenea, ţara noastră poartă "eticheta" de cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană, conform evaluărilor internaţionale.

Victor Alistar, directorul executiv al Tranparecy International Romania (TI-R), ne-a declarat că demersul CCIB nu se adresează instituţiilor cu caracter decizional în com­baterea corupţiei.

Domnia sa ne-a explicat: "Conform Constituţiei, pre­şedintele ţării nu poate să facă absolut nimic în acest caz, cu excepţia unor consultări publice.

Preşedintele are rol de mediator între instituţiile statului, iar, în acest caz, demersul CCIB nu va avea efectul scontat. CCIB ar trebui să sesizeze instituţiile din cadrul Executivului, Guvernul şi Parlamentul, unde există putere şi iniţiativă legislativă. Avem instituţii specializate în lupta anti-corupţie care de asemenea ar putea fi sesizate în situaţia în cauză". Victor Alistar ne-a mai spus că instabilitatea de la nivelul Ministerului Jus­tiţiei a provocat slăbirea ca­pacităţii administrative în com­baterea corupţiei.