COSTEL STANCIU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI PRO CONSUMATORI: "Şefii ANPC - oameni politici, fără viziune, vocaţie şi cunoştinţe în domeniu"

Reporter: Care sunt preocupările Asociaţiei în acest moment?

Costel Stanciu: În primul rând ne preocupă domeniul alimentar, mare parte dintre studiile APC România fiind realizate în acest sector, întrucât considerăm că alimentaţia joacă un rol important în menţinerea sănătăţii. Mulţi consumatori nu înţeleg eticheta, iar noi am trecut de faza în care le spuneam consumatorilor să citească eticheta; acum îi ajutăm să o înţeleagă, pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză.

Pe reţelele de socializare, mulţi se plâng că nu facem nimic pentru ei, însă noi suntem ONG, nu avem putere coercitivă. Noi doar oferim informaţia, iar consumatorul din România trebuie să depăşească statutul de asistat, să fie conştient şi să culeagă informaţia. Noi sesizăm autorităţile în legătură cu anumite cazuri, dar de cele mai multe ori ele rămân nepăsătoare la sesizările noastre.

Reporter: Ne puteţi da exemplu un caz despre care aţi sesizat autorităţile şi nu s-a făcut nimic pentru îndreptarea lui?

Costel Stanciu: La începutul lunii aprilie am informat consumatorii, mass-media şi instituţiile statului că pe piaţa din România se comercializează o apă despre care nu se ştie ce fel de apă este, pentru că pe etichetă apar două informaţii diferite: pe o parte scrie apă carbogazoasă, adică apă minerală cu dioxid de carbon de la sursă, şi pe partea cealaltă scrie apă carbogazificată, ceea ce înseamnă sifon sau apă minerală cu conţinut de dioxid de carbon artificial. Este vorba despre Aqua Carpatica.

Am sesizat ANPC şi abia după două luni am primit un răspuns evaziv. La ultima întâlnire, care a avut loc aproximativ acum două săptămâni, cu asociaţiile de consumatori am repus în discuţie această problemă şi reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) prezenţi la discuţii, respectiv domnul Paul Anghel (n.r. director general ANPC) şi domnul Bogdan Pandelică (n.r. preşedintele ANPC), au afirmat că s-au luat măsuri, însă în dimineaţa aceasta (n.r. joi, 1 septembrie 2016) am fost în cinci magazine şi această apă continuă să existe pe piaţă. Este o apă din categoria premium şi, pe lângă faptul că eticheta induce în eroare consumatorul, mai are şi alte menţiuni care încalcă legea privind practicile comerciale incorecte - respectiv "cea mai pură apă din lume" - fără să facă referire la niciun studiu.

Un alt subiect care ne-a lăsat un gust amar şi în legătură cu care nici ANPC şi nicio altă instituţie nu a făcut nimic este cel privind vopselurile pentru colorarea părului. Am identificat în componenţa acestor produse o substanţă - parafenildiamină - despre care se ştie că este deosebit de toxică. În 2006, a fost considerată în America alergenul anului. Am realizat un studiu pe subiect, în urma acţiunii ANPC de retragere de pe piaţă, în Constanţa, a cinci tone de vopsea pentru colorarea părului în care exista această substanţă. Am avut o surpriză neplăcută - 69% dintre produsele achiziţionate de noi în timpul studiului conţineau acea substanţă. Am făcut adresă către Ministerul Sănătăţii şi către ANPC, dar nu am primit niciun răspuns. Problema a fost îngropată, iar produsul se găseşte în continuare la raft.

Reporter: Observ o lupă pe masa dumneavoastră. La ce o folosiţi?

Costel Stanciu: Folosesc lupa pentru că etichetele au un scris mic şi puţin blurat, pe care uneori nici cu lupa nu reuşesc să-l descifrez. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple, pentru că există o legislaţie privind etichetarea, însă atâta vreme cât ANPC şi instituţiile statului nu iau măsuri de constrângere a operatorilor economici care încalcă legea, nu se schimbă nimic. Noi putem doar să atragem atenţia. ANPC ar trebui să vadă în APC un partener de dialog şi de corectare a unor astfel de practici care există în piaţă. Dar şefii Autorităţii sunt oameni politici, fără viziune, vocaţie şi cunoştinţe în această zonă.

Reporter: Ce alte nemulţumiri ale consumatorilor desprindeţi din sesizările pe care le primiţi de la ei?

Costel Stanciu: Consumatorii sunt nemulţumiţi şi de contractele cu operatorii de telefonie mobilă. Există o clauză abuzivă în contracte, care prevede o taxă de justă despăgubire. Aceşti operatori comercializează tot felul de produse greu de înţeles, ca să-i determine pe consumatori să cumpere cu uşurinţă acele produse - de exemplu o anume cantitate de internet care costă, să zicem, 19 lei şi este vândută cu 17 lei, în condiţiile în care consumatorul nu poate măsura cantitatea de informaţie pe care o foloseşte prin intermediul internetului. Atunci când astfel de contracte sunt încheiate pe o perioadă de doi ani, iar consumatorul nu este mulţumit de calitatea internetului şi doreşte să rezilieze acel contract, este urmărit de tot felul de firme de recuperare a creanţelor, pentru suma datorată operatorului de telefonie mobilă aferentă celor doi ani, ca urmare a ieşirii timpurii din contractul respectiv. Cei care nu cunosc legislaţia plătesc aceste taxe care sunt însuşite de către firmele de telefonie mobilă necuvenit, întrucât în instanţă clauza respectivă a fost declarată abuzivă.

Pentru ca situaţia să se rezolve, amenzile trebuie să fie mari. Atunci când amenzile vor avea şase zerouri, nu trei, se va schimba şi situaţia. Acum, ANPC, din cauza legislaţiei proaste, nu poate face nimic mai mult decât să aplice amenzi de doar 1.000 de lei.

Reporter: Cum vedeţi faptul că unii operatori de telefonie vând energie?

Costel Stanciu: Sunt societăţi care încearcă să ciupească din orice cotă de piaţă, însă nu este un lucru rău pentru consumator. Cu cât mai mulţi furnizori există în piaţă, cu atât va scădea preţul produsului respectiv. A trecut vremea specializărilor. Cei care deţin afaceri vor să câştige mai mult şi caută oportunităţi în piaţă. Un exemplu este eMAG, care, deşi la început era specializat, acum vinde orice.

Reporter: Legat de comerţul online... acest sector s-a extins foarte mult. Este un lucru bun?

Costel Stanciu: Comerţul online este comod, accesibil mai mult persoanelor tinere, familiarizate cu facilităţile internetului. Este un lucru bun să comanzi din casă preparate alimentare, bunuri electrocasnice etc, cu toate că mai apar şi aici probleme legate de livrare şi nu numai.

În acelaşi timp, imaginile de pe site-urile care fac un astfel de comerţ sunt stilizate şi pot diferi de modul în care arată produsele în realitate. De aceea, consumatorii trebuie să aibă şi în acest domeniu cunoştinţe, ca să verifice anumite aspecte legate de produs şi comerciant. Există şi consumatori cărora le place să palpeze produsul, să îl încerce, însă este dreptul fiecăruia să aleagă. În orice caz, comerţul electronic a dus şi trebuie să ducă în continuare la scăderea preţurilor, pentru că nu mai presupune costuri salariale, cu utilităţile, cu spaţiul etc., produsele fiind efectiv păstrate într-un depozit.

Reporter: În ultimul an, consumatorii au făcut foarte multe sesizări şi cu privire la serviciile din domeniul bancar...

Costel Stanciu: Problema este foarte complicată în domeniul bancar. Aici trebuie să avem în vedere şi puterea financiară pe care o au băncile şi care le permite angajarea unor firme de avocatură foarte puternice, care vin cu excepţii procesuale şi merg până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, litigiile fiind amânate pe parcursul mai multor ani. Băncile trebuie să înţeleagă faptul că a scăzut foarte mult cererea pe segmentul creditării şi trebuie să facă ceva pentru că ele din asta trăiesc.

O situaţie foarte dificilă este şi în zona recuperatorilor de creanţe, unde nu există legislaţie, aceşti recuperatori fiind un fel de cămătari, ce obţin banii punând presiune pe oameni.

Reporter: Susţineţi că ANPC nu reacţionează la sesizările APC...

Costel Stanciu: Cu toate că în Hotărârea de Guvern privind organizarea şi funcţionarea ANPC nr. 700 pe 2012, la articolul 3, litera s, se menţionează că ANPC sprijină asociaţiile de consumatori în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de lege, iar la litera u - că "primeşte şi rezolvă, sau după caz transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit competenţelor, sesizările asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor, precum şi sesizările persoanelor fizice cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor", la multe sesizări făcute de noi nu primim nici măcar un răspuns evaziv sau cu limbaj de lemn. Autorităţile statului, în urma unor astfel de sesizări, ar trebui să ia măsuri. Dar ele sunt moarte pentru consumatori, ele se ocupă mai mult de buticuri, de micile afaceri, unde nu pot deranja. O parte din marile afaceri funcţionează cu încălcarea legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei consumatorului.

Acele consilii consultative care sunt înfiinţate în cadrul instituţiilor statului, în temeiul unor acte normative, nu sunt funcţionabile, nu sunt convocate de preşedinţii lor.

Instituţiile statului au fost obligate, prin aderarea la UE, să înfiinţeze astfel de consilii în care reprezentanţii societăţii civile să-şi prezinte problemele. Ele au fost înfiinţate, au avut loc una-două întâlniri, după care au murit. Şi în cadrul ANPC sunt structuri formate care, de fapt, nu funcţionează.

Reporter: Spuneaţi, recent, că anumite direcţii din cadrul ANPC ar trebui să nu fie deţinute de Autoritate...

Costel Stanciu: Acele structuri în cadrul cărora sunt rezolvate pe cale amiabilă problemele consumatorilor, cele de soluţionare online a disputelor, comisiile de insolvenţă, toate acestea nu trebuie să funcţioneze în cadrul ANPC. Nu poţi da unor instituţii ale statului şi atribuţii pe zona medierii. Instituţia statului trebuie să se ocupe strict de supraveghrea pieţei, prin atribute de control, coerciţie şi atât. Instituţia statului nu poate face şi informare, şi educare, şi mediere, şi control. Cum să facă toate aceste lucruri deopotrivă? Azi faci mediere cu operatorul şi mâine îi dai amendă?

Acum, ANPC şi-a adus în curtea proprie şi comisiile de insolvenţă şi face presiuni să preia Centrul European al Consumatorilor de la APC. A fost un proiect de Hotărâre de Guvern în care a solicitat acest lucru, însă a fost respins.

Reporter: În legătură cu activitatea ANPC, există un proiect de lege care propune transferul Autorităţii din subordinea Guvernului în coordonarea Parlamentului. Ce părere aveţi despre această iniţiativă legislativă?

Costel Stanciu: APC susţine iniţiativa parlamentară de modificare a statului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin trecerea ei la Parlament.

Şefii ANPC sunt schimbaţi foarte des şi de aceea Autoritatea trebuie să devină o entitate autonomă care să fie coordonată de Parlament, cu un Consiliu de conducere, cum este la Consiliul Concurenţei, care să aibă o putere de coerciţie mai mare, prin aplicarea unor amenzi ca procent din cifra de afaceri. Amenzile ar trebui să fie date în urma unor dezbateri în Consiliul de conducere.

Este mai greu să faci schimbări în instituţie, atâta vreme cât numirile se fac în cadrul unor comisii parlamentare, unde sunt reprezentate mai multe partide şi unde trebuie să se întrunească o majoritate. În schimb, când instituţia se află în subordinea Guvernului, implicit a partidului care se află la guvernare, foarte uşor este schimbat şeful atunci când nu răspunde unor anumite ordine.

Considerăm că proiectul de lege pentru schimbarea statutului ANPC asigură o serie de trăsături pozivie, printre care:

- o mai mare corespondenţă între activitatea ANPC şi configuraţia forumului suprem al democraţiei din România - Parlamentul;

- un echilibrat cadru decizional, prin înfiinţarea Consiliului ANPC, membrii săi fiind desemnaţi de Parlamentul României, hotărârile Consiliului fiind luate prin vot;

- asigurarea unei perspective temporale suficiente pentru realizarea proiectelor asumate, prin mandatul de cinci ani acordat membrilor acestui Consiliu;

- asigurarea independenţei ANPC faţă de ingerinţele politice în activitatea administraţiei publice;

- responsabilizare conducerii ANPC prin depunerea jurământului în faţa Preşedintelui ţării şi prin obligaţia de a întocmi anual un raport de activitate şi a-l prezenta Parlamentului;

- asigurarea protecţiei personalului ANPC, prin asistenţa juridică acordată acestuia când are calitatea de inculpat ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.

Conform datelor publicate pe pagina de internet a ANPC, se constată următoarea situaţie privind durata concretă a mandatului acordat conducătorilor acestei instituţii: Emil Bojin: august 1992-august 1993 (un an); Gheorghe Ţiplica: august 1993-ianuarie 1997 (patru ani); Corneliu Eliade Mihăilescu: ianuarie 1997-ianuarie 2001 (patru ani); Rovana Plumb: ianuarie 2001-iulie 2004 (patru ani); Eduard Gabriel Matei: iulie 2004-februarie 2005 (1 an); Cătălin Florin Teodorescu: februarie 2005-decembrie 2006 (doi ani); Marian Zlotea: decembrie 2006-aprilie 2007 (cinci luni); Dan Vlaicu: aprilie 2007-ianuarie 2009 (un an şi nouă luni); Marcel Bogdan Pandelică: februarie 2009-octombrie 2009 (nouă luni); Constantin Cerbulescu: octombrie 2009-mai 2012 (trei ani); Bogdan Cristian Nica: mai 2012-februarie 2014 (un an lşi opt luni); Marius Alexandru Dunca: februarie 2014 - noiembrie 2015 (un an şi opt luni); Bogdan Pandelică, noiembrie 2015-prezent.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru ca relaţia dintre asociaţiile de consumatori şi ANPC să se îmbunătăţească şi să fie productivă?

Costel Stanciu: Ţin să menţionez că am deranjat foarte mult în ultimii doi ani prin aceste studii pe care le-am realizat, pentru că am pus punctul pe "i" în domeniul protecţiei consumatorilor.

A existat chiar şi un demers de dizolvare a organizaţiei pe care o reprezint. S-a votat o lege în Parlament prin care asociaţiile de consumatori care au denumiri ce induc ideea că ar fi instituţii ale statului român trebuie să-şi schimbe denumirea. Noi ne-am înfiinţat în 1990, ca "Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România". În 1992 a fost înfiinţat "Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor din România" şi abia în 2000 s-a transformat în autoritate. A apărut această lege care a obligat toate asociaţiile ce au în denumire cuvinte care ar crea confuzii să-şi schimbe denumirea.

Un consilier juridic dintr-un Comisariat Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor a depus o plângere la Judecătorie, solicitând dizolvarea Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România pe motiv că nu respectă prevederile acelei legi, deşi legea nu-şi produsese efectul. Cererea a fost respinsă, pentru că noi deja începuserăm demersurile pentru schimbarea denumirii şi, în prezent, ne numim "Asociaţia Pro Consumatori".

Dacă ANPC ar sprijini asociaţiile de consumatori din România, aşa cum declară, ar fi trebuit ca până acum să vină cu o propunere legislativă de finanţare a acestor asociaţii.

Reporter: Mulţumesc!