Costurile de finanţare accelerează tendinţa ascendentă, pe fondul noii prognoze asupra inflaţiei de la BNR

• De la începutul anului, rata dobânzii pe 10 ani consemnează o majorare de peste 25% • BNR estimează o inflaţie anuală de 5,6% la finalul lui 2021

Costurile de finanţare ale guvernului Cîţu au accelerat în debutul săptămânii tendinţa ascendentă a ultimelor luni, pe fondul noii prognoze asupra inflaţiei publicată de Banca Naţională a României (BNR). Cel mai puternic a crescut rata dobânzii pe 10 ani, care a ajuns astfel la 3,8%, cel mai ridicat nivel din luna august 2020. Anul 2020 a fost caracterizat de o tendinţă de scădere a dobânzilor, având în vedere deciziile de politică monetară ale băncilor centrale şi evoluţia economică sub potenţial.

Noul scenariu de bază al BNR cu privire la inflaţie evidenţiază "o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflaţiei pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt şi într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecţiei". BNR estimează o rată anuală a inflaţiei de 5,6% la finalul anului 2021 şi de 3,4% la finalul anului 2022.

Dobânzile pe termen scurt şi mediu la care se împrumută guvernul liberal au urcat şi ele şi au depăşit în ultimele săptămâni nivelurile din debutul anului. În prezent, guvernul nu mai are nicio scadenţă pe care să se împrumute mai ieftin comparativ cu finalul lui 2020, după ce în 26 iulie singurele dobânzi sub nivelul din decembrie 2020 erau cele pe 6 luni şi 1 an. De asemenea, guvernul se împrumută mai scump acum pe toate scadenţele, comparativ cu costurile de finanţare de luna trecută (vezi grafic curba randamentelor).

Ministerul Finanţelor are programate împrumuturi în valoare de 3,7 miliarde de lei în luna august, de pe piaţa internă, din care a atras deja 1,5 miliarde de lei - 1 miliard de lei ieri. Cu titlu de exemplificare, ultima licitaţie de titluri de stat, cu scadenţa octombrie 2027 (6 ani), a fost realizată ieri, la un cost mediu de finanţare de 3,25%, în creştere cu 20 de puncte de bază comparativ cu licitaţia similară din iunie, cu 38 de puncte de bază peste costul din aprilie şi cu 86 de puncte de bază peste costul de la prima licitaţie de pe această scadenţă din februarie 2021.

În lunile precedente investitorii nu s-au mai îngrămădit să crediteze statul, în aşteptarea noilor detalii cu privire la inflaţie. Sumele înaintate de bănci de exemplu la licitaţia de titluri de stat de ieri (octombrie 2027) s-au ridicat la doar 526 milioane de lei, în condiţiile unei valori de prospect de 400 de milioane de lei. De menţionat că faţă de prognoza anterioară estimarea nouă a BNR pentru inflaţia de la finalul acestui an este în creştere cu 1,5 puncte procentuale, iar cea pentru finalul anului 2022 mai mare cu 0,4 puncte procentuale. Totodată, de la începutul anului, rata de dobândă pe 10 ani consemnează o majorare de peste 25%.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat ieri, la prezentarea raportului asupra inflaţiei, că BNR va depune eforturi pentru a ţine avansul preţurilor în zona de 5%-5,5% în acest an.

Leul s-a întărit uşor ieri şi vineri în raport cu euro, coborând sub pragul de 4,92 lei/euro, după ce o parte din presiunea de depreciere s-a disipat cel mai probabil pe fondul controlului mai strict al lichidităţii din partea BNR.

Amintim că efectul deprecierii cursului de schimb în creşterea preţurilor este notoriu ridicat în România, de circa 0,2 puncte procentuale pentru fiecare depreciere de 1% a leului în raport cu euro. Este, deci, de aşteptat ca BNR să menţină cursul stabil pentru a nu adăuga la presiunile de creştere a preţurilor, în condiţiile în care atât preţul energiei - care a crescut extrem de mult în 2021 -, cât şi preţul internaţional al barilului de petrol ies din sfera de control a BNR.

Mugur Isărescu a spus ieri: "După acest vârf care este deja în prezent, inflaţia ce va fi anunţată peste două zile, în opinia mea va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Subliniez acest lucru pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţie de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa. Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem - bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească - o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 - 5,5% până la sfârşitul anului pentru ca apoi, datorită efectului de bază, indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestru IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că acest 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor, datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale, prognoza noastră este: indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%".