COTAR: Cum elimini 80% din piaţa de asigurări, modificând o lege

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) sesizează comisiile parlamentare de specialitate şi a înregistrat, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, acţiuni în justiţie, având ca obiect anularea şi suspendarea prevederilor nocive ale Normei ASF nr. 18/2022, arată un comunicat de presă transmis astăzi redacţiei.

Potrivit sursei citate, această Normă generează o catastrofă legislativă, pregătită de sectorul de asigurări/reasigurări, din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

O prevedere a Art. I pct 11 din Norma 18/2022 modifică structura tarifului RCA în modalităţi care vor elimina de pe piaţă companiile de brokeraj. Astfel se va maximiza profitul multinaţionalelor din asigurări, dar vor creşte preţurile poliţelor RCA, oricât de mult vor dori multinaţionalele.

Aceste prevederi nu au la bază o minimă fundamentare şi evaluare a impactului lor, astfel încât vor genera grave dezechilibre în piaţa de asigurări RCA. Printre acestea se numără creşterea tarifului RCA, restricţionarea accesului la produse de asigurare şi eliminarea concurenţei. Scopul modificării legislative pare a fi acela de a maximiza profiturile multinaţionalelor din asigurări, eliminând din piaţă companiile de brokereraj în asigurări din România. Dar toţi românii vor plăti mai mult!, se arată în comunicat.

Prin art. I pct 16-20 din aceeaşi Normă, sectorul de asigurări din Cadrul ASF a modificat regimul juridic al formularului "Constatare amiabilă" stabilind că acesta se poate încheia şi exclusiv electronic, dându-le asiguratorilor prerogativa de a stabili procedura de avizare a daunei. Cu alte cuvinte, deşi cunoaşte situaţia precară a pieţei de asigurări RCA şi numărul ridicat de petiţii/reclamaţii întemeiate, sectorul de resort din cadrul ASF dă asiguratorilor dreptul de a stabili cum, dacă şi în ce limite păgubitul îşi va putea exercita dreptul la despăgubire.

"Multinaţionalele din asigurări au primit  un cadou nejustificat din partea sectorului de asigurări din cadrul ASF, care a modificat norma 18/2022 astfel încât să întărească poziţia companiilor de asigurări în relaţia cu brokerii, care astăzi intermediază aproximativ 80% din vânzările societăţilor de asigurări. Cu titlu de exemplu, Axeria a fost una dintre primele companii de asigurari care, la adăpostul acestei norme date cu dedicaţie de către ASF, a renegociat condiţiile de conlucrare cu brokerii care distribuie produsele de asigurare. Considerăm că vicepreşedintele ASF, Cristian Roşu, sub a cărui supraveghere directă a intrat în faliment City Insurance, iar preţurile RCA au luat-o la goană, cu 250%, în ultimele 12 luni, ar trebui totuşi demis de Parlamentul României. Apoi ar putea, eventual, să se angajeze cu forme legale la una dintre multinaţionalele pe care le protejează" - a declarat Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.

COTAR cere modificarea Art. 8 din OUG 93/2013, astfel încât vicepreşedinţii ASF să poată fi numiţi şi demişi de către preşedintele Autorităţii. Prin numirea şi demiterea vicepreşedinţilor ASF de către Parlamentul României nu s-a făcut decât o subordonare a acestora faţă de orice acţiune ilegală de lobby care se face la nivel de Parlament. În România, lobby este trafic de influenţă şi e faptă penală, dar vedem că, deşi este evident cum o simplă modificare de Normă scoate din piaţă concurenţa multinaţionalelor din domeniul asigurărilor, nu s-a autosesizat nicio instituţie de control a statului şi nici măcar Consiliul Concurenţei, pentru a face o anchetă, în acest sens, iar preşedintele ASF nu poate face nimic, într-o formula instituţională în care oricare dintre vicepreşedinţi conduce un "stat în stat", subordonându-se Parlamentului şi nu celui care conduce instituţia. În acest fel, preşedinlete degeaba încearcă să rezolve problemele mai vechi ale ASF, pentru că vicepreşedinţii pot face orice. Pot chiar şi să modifice acte normative, în urma unor acţiuni de lobby din Parlamentul care îi numeşte şi-I menţine în funcţie.

COTAR a transmis 7 argumente principale pentru care prevederile art. I pct 11 din Norma emisă de ASF trebuie corectate de urgentă, prin intervenţia Parlamentului României:

1. Nu există niciun studiu de impact realizat de ASF, fiind încălcate prevederi fundamentale în materie de tehnică legislativă (Legea nr. 24/2000), referitoare la obligaţia de evaluare preliminară a impactului actului normativ şi motivarea/fundamentarea acestuia. Nu s-a avut în vedere impactul devastator pentru industria de brokeraj în asigurări al acestor prevederi din Norma 18/2022, situaţie care va conduce, inevitabil, la dispariţia a peste 40.000 de locuri de muncă din piaţa de brokeraj.

2. De asemenea, a fost încălcat principiul propoţionalităţii, prevăzut de Codul administrativ, conform căruia, la emiterea actelor normative, autorităţile publice trebuie să adopte soluţii echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor vizate.

3. Norma 18/2022 emisă de ASF încalcă prevederi din Legea 132/2017 şi alte acte normative adoptate de Parlamentul României, fiind astfel încălcat principiul ierarhiei actelor normative. Nu este permisă emiterea unui act normativ secundar (norma ASF) care conţine prevederi contrare actului normativ superior în executarea căruia a fost dat (lege adoptata de Parlament).

4. În nicio ţară din Uniunea Europeană, cu excepţia tarilor din nordul Europei(Danemarca,Suedia,Norvegia si Finlanda , care au distrus brokerajul ) , nu există implementate astfel de prevederi nocive, care avantajează în mod direct mulţinationalele din asigurări, în defavoarea pieţei de brokeraj, singura industrie din piaţa de asigurări cu capital românesc şi care asigură intermedierea a peste 90% din vânzările de asigurări din România, în relaţia cu asiguraţii. În ţări cu economii dezvoltate, precum Germania, Italia sau Franţa, nu au fost implementate astfel de măsuri, dar noi luăm, din nou, singurul exemplu negativ, pentru a-l implementa în România.

5. În România funcţionează astăzi mai puţin de 270 de companii de brokeraj, iar numărul lor se reduce în fiecare lună. Pe de altă parte, în Belgia funcţionează peste 5.000 de companii de brokeraj. Evident, Belgia nu a implementat în legislaţie prevederile sinistre adoptate de curând de ASF.

6. Companiile de brokeraj achită taxe şi impozite care rămân în România, spre deosebire de multinaţionalele din asigurări care au majorat preţul RCA cu 250% în ultimele 12 luni şi se declară în continuare pe pierdere, achitând taxe şi impozite absolut derizorii către Bugetul de Stat şi externalizând profitul în afara ţării, prin mecanismele dosarului de transfer.

7. Falimentul pieţei de brokeraj din România, care va avea loc, în mod inevitabil, la fel cum s-a întâmplat în Norvegia şi Danemarca, va aduce la dispariţia a sute de societăţi de brokeraj cu capital românesc, iar asta va însemna mai puţini bani la buget şi o povară suplimentară, de 40.000 de şomeri, pentru Statul Român. Parlamentul Romaniei, în calitate de reprezentant al cetăţenilor români şi ca singură instituţie care are atribuţii de control asupra ASF, trebuie să ţină cont de situaţia industriei româneşti şi de actele nelegale emise de ASF, prevederi care pot constitui posibile fapte de natură să submineze economia naţională.

În acest sens, solicităm public Parlamentului şi organelor de cercetare abilitate demararea de urgenţă a verificărilor cu privire la modul în care a fost adoptată această Normă anticoncurenţială, care avantajează în mod direct multinaţionalele din asigurări, eliminându-le concurenţa din piaţă, adică societăţile de brokeraj, care reprezintă 80% din acest sector economic.

"În cadrul acestor verificări, considerăm că ar trebui să se afle şi considerentele în baza cărora dl Cristian Roşu - Vicepreşedintele ASF, responsabil de sectorul asigurări - a ajuns să ia exemplul Danemarcei, singura ţară UE în care au fost implementate prevederi similare şi care au condus la eliminarea pieţei de brokeraj", transmite sursa citată.

De asemenea, COTAR consideră că ar trebui verificată şi activitatea unor persoane din conducerea sectorului de asigurări al ASF, despre al căror profesionalism şi integritate, rezultatele vorbesc de la sine:

1. Euroasig - faliment în anul 2009

2. ADAS - faliment în anul 2003

3. Metropol - faliment în anul 2003

4. Grup As - faliment în anul 2003

5. Croma - faliment în anul 2005

6. Delta Adendum - faliment în anul 2011

7. Astra Asigurari - faliment în anul 2015

8. Carpatica Asig - faliment în anul 2016

9. Forte Asigurari - faliment în anul 2016

10. Certasig - faliment în anul 2020

11. Assista Asimed - faliment în anul 2020

12. City Insurance - faliment în anul 2021

"Opriţi distrugerea pieţei de brokeraj din România, orchestrată de sectorul de asigurări din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară! 40.000 de angajaţi ai acestei industrii vor intra în şomaj, în următoarele 6 luni, în lipsa unor intervenţii urgente din partea Parlamentului României! Dacă nu veţi interveni la timp, pozitia 13 pe lista performanţelor acestei instituţii va reveni pieţei de brokeraj din România, care va intra în faliment! Solicităm de urgenţă intervenţia Parlamentului României, pentru corectarea noului derapaj grav al sectorului de asigurări din cadrul ASF şi destituirea de urgenţă a domnului Cristian Roşu, vicepreşedinte ASF, pe acest sector, responsabil de dezechilibrele pieţei de asigurări din România, de creşterea preţului RCA cu 250% în ultimele 12 luni, de supravegherea defectuoasă a societăţii de asigurari City Insurance. El este şi autorul noii catastrofe legislative prin care va fi eliminată industria de brokeraj din România, în perioada următoare. Astfel se va limita şi posibilitatea păgubitilor de a-şi exercita dreptul la despăgubire", mai precizerază Vasile Ştefănescu, Preşedinte COTAR.