Covid-19 ameninţă veniturile legumicultorilor

Situaţia financiară a legumicultorilor riscă să se deterioreze grav luna viitoare, în condiţiile în care puterea de cumpărare a cetăţenilor va scădea şi produsele autohtone vor fi vândute la preţuri mici pentru a face faţă concurenţei legumelor şi fructelor venite din import, susţine Cristian Rusu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Legume şi Căpşuni - LEGROM. Pierderea respectivă se va suprapune peste aceea înregistrată anul trecut, conform datelor provizorii pentru 2019 publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Anul trecut, 224.000 de hectare au fost cultivate cu produse legumicole, iar producţia a fost de aproape 3,5 milioane tone, cu 7,5% mai mică decât în 2018, din cauza unui randament mai scăzut al culturilor şi reducerii cu 2000 de hectare a suprafeţelor cultivate. Datele definitive pentru anul trecut în acest domeniu vor fi prezentate de INS la sfârşitul lunii mai.

În legătură cu situaţia din această primăvară, Cristian Rusu, preşedintele LEGROM, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Înregistrăm pierderi de venituri, din cauza scăderii vânzărilor comparativ cu anul trecut. Majoritatea producătorilor de verdeţuri şi de legume frunzoase ne-au transmis că vânzările sunt în acest an cu 20% sau chiar 25% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Deocamdată este bine, deoarece culturile au fost întârziate din cauza vremii, comparativ cu anul trecut, dar, dacă starea actuală din pieţele agro-alimentare, şi nu numai, va continua, este posibil ca pierderile de venit să treacă de 25% sau 30%. Pierderile au fost scăzute în această perioadă pentru că o parte din producţie, care nu a fost vândută în pieţele agro-alimentare a fost comercializată la preţ redus pe plan local sau a fost dată drept hrană animalelor din gospodăriile rurale".

Conform reprezentantului LEGROM, problema principală a legumicultorilor din ţara noastră o reprezintă inexistenţa centrelor de colectare, care să se ocupe efectiv de strângerea produselor şi comercializarea lor pe piaţa din ţara noastră. "Lipsa acestor centre este un punct nevralgic, care afectează în mod clar veniturile producătorilor din acest domeniu de activitate", ne-a precizat Cristian Rusu.

La această problemă se adaugă şi lipsa acută a forţei de muncă precum şi restricţiile impuse de ordonanţele militare. "Din cauza acestor ordonanţe, deplasările în teren au fost făcute cu dificultate. Noi lucrăm cu muncitori sezonieri, cu zilieri, care nu domiciliază în localităţile în apropierea cărora avem suprafeţele cultivate cu legume. Aducem muncitorii respectivi din alte localităţi, dar din cauza ordonanţelor militare reuşim cu greu acest lucru. Ponderea mare a firmelor din sectorul legumicol şi horticol o reprezintă producătorii mici, care au culturi pe suprafeţe care depăşesc cu greu 5000 metri pătraţi. Fermele respective sunt necapitalizate şi abia îşi permit să plătească 80 lei pe zi pentru un muncitor. De aceea, mulţi dintre cei din mediul rural preferă să plece să muncească peste hotare, la cules de sparanghel în Germania, la căpşuni în Spania şi Italia, sau în Marea Britanie, unde sunt plătiţi mult mai bine", a adăugat preşedintele aociaţiei naţionale LEGROM.

În privinţa căpşunilor, Cristian Rusu ne-a spus că anul acesta culturile promit, dar o problemă mare va fi preţul de vânzare, "deoarece puterea de cumpărare a cetăţenilor a scăzut considerabil", ţinând cont că peste un milion de persoane sunt deja în şomaj tehnic, iar unii chiar şi-au pierdut locurile de muncă.

"Vom fi obligaţi să scădem preţurile, comparativ cu anul trecut, pentru că ne confruntăm în continuare cu căpşunile aduse din Grecia, care un preţ foarte mic, dar care sunt de o calitate mult mai slabă în comparaţie cu produsele noastre", a arătat Cristian Rusu.