CPBR: "Darea în plată va produce efecte grave"

Consiliul Patronatelor Bancare din România - CPBR, ale cărei bănci membre deţin peste o treime din activele întregului sistem bancar din România, îşi exprimă nemulţumirea faţă de modalitatea "total netransparentă" de avizare favorabilă de către Comisia pentru Buget, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor a "Proiectului de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite".

Într-o sesizare trimisă Parlamentului, preşedinţiei, Băncii Naţionale a României, ministerului Justiţiei şi MECT, CPBR atrage atenţia asupra faptului că dacă va fi promulgat în actuala formă, acest proiect de lege "va produce efecte grave, cu consecinţe negative ireversibile cuantificate în instabilitatea prelungită a sistemului bancar şi reducerea drastică în viitor a accesibilităţii creditelor imobiliare şi ipotecare pentru consumatorii din România, în special tinerii şi tinerele familii".

CPBR consideră, în sesizare, că "modalitatea total netransparentă de avizare este de natură să atragă după sine notificarea organismelor europene în vederea declanşării procedurii de infringement într-un moment când sistemul bancar urmăreşte cu prioritate conlucrarea, nicidecum consultarea cu autorităţile legislative pentru identificare soluţiilor viabile de stabilitate economică într-un mediu economic şi geopolitic complex".

De asemenea, Consiliul reclamă în mod particular următoarele aspecte critice: în forma sa actuală, legea va genera înăsprirea creditării ipotecare; legea se suprapune nejustificat legislaţiei privind insolvenţa persoanelor fizice, excedând cadrul de aplicare a directivelor europene şi creând pericolul real al notificării de infringement contra statului român; beneficiarii reali ai legii se vor dovedi a fi mai curând dezvoltatorii imobiliari individuali

Nu în ultimul rând, CPBR consideră că, în forma sa actuală, "legea promovează indisciplina contractuală, legitimând instabilitatea şi imprevizibilitatea legislativă referitoare la mecanismele normale de piaţă, ceea ce este de natură a crea prejudicii serioase încrederii investitorilor şi stabilităţii sistemului bancar din România".

Consiliul reclamă faptul că aplicarea proiectului de lege privind darea în plată la contractele în curs de derulare încalcă regulile stabilite prin Codul Civil referitoare la aplicarea legii civile în timp. Potrivit sesizării, proiectul impune ştergerea datoriilor după transferul dreptului de proprietate asupra imobilului adus în garanţie, ignorând faptul că "Directiva 2014/17/UE stabileşte că, dacă după finalizarea procedurii de executare silită, o parte din datorie nu a fost achitată, statele membre trebuie să asigure măsuri în vederea facilitării rambursării, în măsura în care părţile contractante consimt la implementarea mecanismului de «dare în plată», deci în niciun caz nu impune ştergerea datoriilor".

CPBR consideră că eliminarea condiţiei consimtamântului creditorului, necesar în mod normal pentru stingerea prin dare în plata a unei obligaţii, reprezintă o altă prevedere a Directivei implementată în mod eronat, care stabileşte că debitorul poate executa o altă obligaţie în locul celei asumate iniţial doar în măsura în care există acordul ambelor părţi contractante, cum este prevăzut inclusiv în articolul 1492 din Codul Civil - "Darea în plată".

Consiliul mai reclamă şi faptul că principiul statuat în proiectul legii este în contradicţie cu principiile instituite de Codul Civil, generând o situaţie inferioară pentru creditorul cu rang de preferinţă faţă de creditorul chirografar (în total dezacord cu instituţia garantării obligaţiilor), precum şi faptul că nu există un studiu de impact care să cuantifice consecinţele de natură socială şi economică pe care le va produce adoptarea acestui proiectului.

De asemenea, "proiectul va avea efecte negative inclusiv asupra consumatorilor, deoarece asemenea modificări imprevizibile şi intempestive vor îngreuna în viitor accesul acestora la produsele de creditare, având în vedere că instituţiile de credit vor fi nevoite să identifice noi măsuri de diminuare a riscului de neplata (e.g. un grad mai ridicat de acoperire cu garanţii). Schimbarea modalităţii de rambursare şi limitarea dreptului creditorilor de recuperare integrală a creanţelor pentru contractele de credit existente în prezent în portofoliile acestora vor afecta siguranţă activităţii de creditare şi stabilitatea sistemului financiar-bancar", se mai arată în sesizare.

CPBR atrage atenţia şi asupra faptului că un mecanism similar celui prezentat în cadrul proiectului există deja în Spania, "însă accesarea acestuia din urmă este supusă unor condiţii deosebit de restrictive". Consiliul precizează că mecanismul iertării de datorie dublat de predarea bunului este aplicat doar ca ultimă soluţie, în cazuri bine determinate (aplicând criterii suplimentare celui de «persoană fizică») în care necesitatea de intervenţie este clară.

Nu în ultimul rând, având în vedere că proiectul de lege nu exclude aplicarea sa la creditele acordate în cadrul unor programe guvernamentale (cum ar fi "Prima Casă"), CPBR consideră că "e extrem de importantă efectuarea unei analize care să stabilească impactul asupra acestora".

Senatul a aprobat pe 26 octombrie proiectul legislativ care prevede că persoanele cu datorii la bănci ar putea ceda imobilele pe care le-au pus garanţie în momentul contractării creditelor fără să mai rămână îndatorate.