Reporter: În ultima perioadă, nivelul creditelor neperformante a avut o creştere importantă, care a condus la provizionări masive şi, implicit, la pierderi în sistem. Cum apreciaţi evoluţia NPL-urilor?
Laurenţiu Mitrache: Creditele neperformante au devenit o trăsătură caracteristică a economiei. Speranţele de reducere a acestora s-au dovedit a nu avea bază reală, iar printre cauzele pentru care ele continuă să fie pietre de moară pentru economie se numără abordarea lor, puţin asimetrică. Mai exact, în ceea ce priveşte gestionarea expunerilor din credite, băncile sunt extrem de riguros reglementate şi limitate, cu consecinţa constituirii acelor provizioane care duc la pierderi, pe sistem, anul acesta, de aproximativ 2 miliarde lei. Problema care se pune este cine are de suferit şi cum pot fi prevăzute creditele neperformante, care au doi parteneri - industria bancară şi economia. Atâta vreme cât activitatea bancară este dereglementată şi nu se intervine pentru a ne îndrepta către o reglementare cel puţin la fel de strictă cum este supravegherea bancară, nu cred că lucrurile se vor îmbunătăţi. S-a ajuns la o teamă reciprocă a băncilor să acorde credite şi la o lipsă de încredere a societăţilor comerciale în disponibilitatea de creditare a instituţiilor financiare. Pierderea încrederii este justificată, întrucât creditele neperformante sunt doar parţial acoperite de fondurile proprii ale băncilor. Ceea ce se uită este că mai există şi deponenţii, care trebuie protejaţi la fel ca şi împrumutaţii.
Reporter: În acest context, cum vedeţi posibilitatea aplicării bail-in-ului, la noi?
Laurenţiu Mitrache: Nu mi pare incorectă aplicarea acestei proceduri, mi s-ar părea incorect să se aplice micilor deponenţi, care au depuneri mici, de 5.000-10.000 de lei.
La aşa numitele bănci de afaceri, cum încă noi nu avem în România şi unde sunt deponenţi milionari şi chiar miliardari, este de presupus că cel care dispune de fonduri atât de mari are şi cunoştinţele financiar-bancare necesare ca să înţeleagă riscurile la care se expune prin faptul că a ales această cale de fructificare a disponibilităţilor. Plasându-şi banii în depozite, înseamnă că a acceptat şi riscurile aferente, pentru că alternativa era să facă investiţii concrete, în anumite proiecte. Dacă unii clienţi aleg băncile, trebuie să fie solidari cu acestea şi să-şi asume parţial riscurile pe care şi le asumă băncile.
Reporter: În ce măsură consideraţi că va fi relansată creditarea?
Laurenţiu Mitrache: Relansarea creditării nu poate fi făcută nici prin voinţa băncilor, nici prin voinţa economiei. Creditarea poate fi relansată prin voinţa concertată, care înseamnă reglementarea sau re-reglementarea unităţii bancare şi a accesului la servicii bancare.
Instituţiile care trebuie să se implice în acest proces sunt Banca Centrală, Guvernul şi în special Parlamentul.
Stagnarea sau chiar involuţia creditării nu reprezintă o decizie subiectivă a băncilor. Realităţile şi capacitatea extrem de limitată a băncilor de a-şi proteja investiţiile au dus la această reţinere, cu consecinţe nefavorabile pentru toată lumea.
Referitor la creditare, aş fi mai prudent decât colegii mei şi aş atrage atenţia că o relansare a creditării nu este ceva subiectiv, sentimental, ci este ceva extrem de realist, de riguros, care necesită o abordare foarte serioasă şi un grad ridicat de profesionalism pentru crearea infrastructurii de acordare a creditelor, pentru că loviturile pe care le-a primit sistemul bancar - financiar, dar şi moral (dacă luăm în calcul campania dusă împotriva băncilor) - a reuşit să omoare sau să afecteze foarte mult nu băncile, ci creditul, ca instituţie.
Aş putea spune că în România creditul a murit şi că are nevoie de SMURD sau de o intervenţie ca să fie reînviat. Există creditul comercial, iar dacă acesta ar fi foarte bine pus la punct, băncile ar deveni un jucător minor în piaţă, dar există neîncredere între firme. Cineva trebuie să abordeze cu foarte mare seriozitate problema creditului, ca instituţie în sine şi ca o caracteristică a unei societăţi din secolul XXI, care aparţine UE, şi să vadă cum îl readuce la viaţă.
Mai există şi acel domeniu exploatat în mod exagerat - cel al clauzelor abuzive. Personal, sunt total împotriva acestor clauze şi sprijin soluţionarea corectă a cauzelor în care sunt implicate victime ale unor clauze real abuzive, dar nu înţeleg de ce lupta aceasta împotriva clauzelor abuzive nu se extinde pe toate fronturile, şi aş menţiona aici companiile de utilităţi, pe cele de telefonie etc.
Băncile sunt considerate extrem de dăunătoare, fiind cauza a tot ceea ce s-a întâmplat, uitându-se că aceste instituţii fac parte din economie şi că nu există model economic fără instituţii bancare.
Reporter: În ultima perioadă, au avut loc anumite fuziuni pe piaţa bancară. Leumi ia în calcul o astfel de mişcare?
Laurenţiu Mitrache: Consider că pentru o instituţie cum este Bank Leumi, concentrată pe calitatea serviciilor şi satisfacţia clienţilor şi care este integrată unei strategii de grup, momentul acesta este de expectativă. Nu ne caracterizează agresivitatea sau încercarea să exploatăm anumite oportunităţi, care realmente există, ca să ne îmbunătăţim poziţia în piaţă. Deocamdată, nu luăm în considerare nicio mişcare de acest gen.
Reporter: Care este strategia băncii pentru depăşirea perioadei de criză?
Laurenţiu Mitrache: Bank Leumi, parte a unui grup internaţional foarte mare, prioritizează strategia grupului, care nu este aceea de a deveni o bancă lider a pieţei din România. Strategia presupune servirea foarte bună a clienţilor şi satisfacţia peste aşteptări a acestora, a salariaţilor, a acţionarilor.
Reporter: În ce constă calitatea servirii la Bank Leumi?
Laurenţiu Mitrache: Calitatea servirii poate fi definită în multe aspecte. Băncile, în general, nu există. Există oamenii care le reprezintă şi rolul lor este să-i convingă pe clienţi de bunele intenţii, de abordare pozitivă, de înţelegere a problemelor lor, de analizele referitoare la întreprinderile mici şi mijlocii (principalii noştri clienţi), care vor o servire rapidă, costuri foarte mici şi garanţii cât mai puţine.
Ideea este că, pentru un client, costurile nu sunt niciodată foarte mici, după cum nici pentru un creditor acestea nu sunt niciodată foarte mari. Preţurile noastre se situează în partea de jos a spectrului ofertei bancare, iar garanţiile sunt un rău necesar. În ceea ce priveşte aceste garanţii, putem spune că avem o abordare foarte relaxată, mergând până la a nu solicita niciun fel de garanţii clienţilor care lucrează integral cu noi.
Reporter: Adică este posibil să acordaţi un credit indiferent cât ar fi de mare fără să cereţi garanţii?
Laurenţiu Mitrache: Este posibil ca un client care lucrează integral cu noi să ia un credit mare fără garanţii, dar trebuie să ne explice de ce doreşte acel credit.
Reporter: În ce măsură acordaţi credite persoanelor fizice?
Laurenţiu Mitrache: Persoanele fizice reprezintă un segment foarte mic din portofoliul nostru. Nu finanţăm decât selectiv acest segment, întrucât profilul strategic al băncii nu corespunde cerinţelor absolut normale ale unor bănci de retail. Noi avem un număr redus de personal şi nu abordăm segmentul persoanelor fizice decât în măsura în care este legat de clienţii comerciali. Banca gestionează relaţia cu clienţii mici şi mijlocii - mai mult mijlocii -, cărora le oferim două produse de bază - creditul pentru cheltuieli curente şi cel pentru achiziţii de mijloace fixe.
Reporter: Care este ponderea clienţilor Leumi care au intrat în insolvenţă?
Laurenţiu Mitrache: Circa 10% din clienţii noştri sunt în procedura de insolvenţă, în diverse faze - unii sunt în etapa de implementare a planului de reorganizare, alţii se află anterior acestui plan, iar alţii merg către faliment.
Nici provizionarea nu este un proces subiectiv, ci unul obiectiv, prudent, iar multitudinea faptelor care influenţează starea şi dezvoltarea economiei nu sunt sub controlul nostru. În mediul de afaceri, nimic nu este previzibil, oricând putând apărea o taxă care să dea peste cap fluxul de numerar al clienţilor noştri, o gripă aviară care dărâmă clienţii etc. Sunt evenimente care ne fac să fim prudenţi.
Reporter: Potrivit estimărilor, anul acesta sistemul bancar autohton va înregistra pierderi de peste 2 miliarde lei. Care este situaţia la Bank Leumi România?
Laurenţiu Mitrache: Ne aliniem sistemului, având în vedere că am provizionat şi noi credite.
Reporter: Mulţumesc!
1. fără titlu
(mesaj trimis de MIHAI în data de 12.01.2015, 14:36)
Urmatoarele problem aduc prejudicii bancilor: 1.Remuneratiile mari ale salariatilor si mai ales ale sefilor 2.Lenea de a controla puterea financiara a celor care cer credite sau de a gasi noi oportunitati de acreste profitul.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2015, 18:24)
Lucian
Creditul oferit prin banci specializate, iată una din soluții. Ex: banca funciară, banca de dezvoltare, banca pt. energie etc. Cu avizul BCE și a UE.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.01.2015, 19:24)
Clientii deponenti o sa dea foc la banci in cazul unui bail in ca la Cipru. Acolo rusii au pierdut dar in romania vor fi cetatenii care si-au strins bani de inmormintare deci care nu mai au nimic de pierdut. Bancherii ar trebuie sa se orienteze cu partea buna catre clienti si nu cu dosul cal e vine sutul cit de curind.