În 2024, numărul insolvenţelor a crescut cu 9,4%, suspendările cu 15%, iar dizolvările sau radierile de companii cu 17% faţă de anul anterior, potrivit comunicatului remis redacţiei. Totuşi, numărul entităţilor active a atins un nivel record. Principalele riscuri interne din 2024 sunt incertitudinea politică şi fiscală, posibila nerespectare a jaloanelor din PNRR şi gestionarea presiunilor inflaţioniste.
"În scenariul de bază, estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024. Principalele riscuri din acest an sunt: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană şi pro-NATO, ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale; o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR, de care depinde evitarea recesiunii; dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
Anul trecut, înmatriculările de firme au scăzut cu 15%, ajungând la aproape 125.000 de companii nou-înfiinţate, cu 18% sub nivelul record din 2022. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în domeniul Agriculturii, unde numărul de companii noi a scăzut cu 76%, iar în Comerţ, Construcţii şi IT&C au fost înregistrate reduceri de 3.200, 2.200 şi respectiv 1.500 de firme. În schimb, sectoarele Transport & Depozitare şi "Altele" au înregistrat creşteri ale numărului de înmatriculări.
În 2024, cele mai mari scăderi de înmatriculări au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti, cu scăderi între 1.000 şi 1.900 de entităţi. În toate judeţele, numărul de companii înmatriculate a fost mai mic faţă de 2023. De asemenea, numărul companiilor în insolvenţă a crescut cu 9,4%, ajungând la 7.274, iar numărul de companii suspendate a crescut cu 14,6%, ajungând la 18.716. Radierile şi dizolvările au crescut cu 17,2%, totalizând 129.217 companii. Un factor contribuabil la această evoluţie a fost modificarea OG 16/2022, prin care s-a redus numărul de microîntreprinderi ce pot fi deţinute de o persoană de la 3 la 1.
În schimb, numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a atins un nivel record de aproape 1,7 milioane, continuând tendinţa de creştere începută în 2011.
În 2023, un număr record de aproape 922.000 de companii au raportat rezultate financiare, iar numărul de angajaţi a depăşit 4,2 milioane.
Pentru 2023, cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a crescut cu 3%, atingând un nivel record de 2.604 miliarde de lei, fiind cu 69% mai mare decât în 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Totuşi, rezultatul net al companiilor a scăzut cu aproape 11%, ajungând la 187 miliarde de lei, dar rămânând cu 127% peste 2018 şi cu 1.200% mai mare decât în 2013.
În ceea ce priveşte sectoarele economice, topul celor mai mari 3 sectoare după cifra de afaceri a rămas neschimbat: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22% din total) şi Construcţii (8,3% din total). Dinamică anuală, cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Construcţii (25%), Educaţie (20%) şi Servicii administrative & suport (19%). În schimb, singurele scăderi procentuale au fost înregistrate în Agricultură (-5,6%), Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).
KeysFin oferă soluţii digitalizate pentru verificarea mediului de business, inclusiv date financiare şi juridice, rapoarte şi analize actualizate despre companiile din România şi din străinătate, pentru a reduce riscurile comerciale.