Creşterea impozitelor (inclusiv pe piaţa de capital) - alarma încă nu e falsă

Actualizare - Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii susţine, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, că este nevoie de consolidare fiscală pentru că 60% din banii împrumutaţi astăzi de România merg pentru plata sau refinanţarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta.

"În ultima lună de guvernare PSD - din 2019 - deficitul bugetar al României era de 2,8% din PIB, sub 3% cât este regula bugetară stabilită de UE. În 2 luni de guvernare de dreapta deficitul bugetar a crescut cu 60%, o gaură de peste 15 miliarde lei provocată bugetului de guvernarea de atunci. Dezastrul a continuat, iar în 2020 deficitul a ajuns la un record de 9,2% din PIB şi s-a menţinut la un nivel record în UE şi în anul 2021: 7,1% din PIB. Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), faţă de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban şi Cîţu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat. De la 365 miliarde lei (octombrie 2019) datoria guvernamentală a urcat la 558 miliarde lei (noiembrie 2021). Un record negativ cu care cei de dreapta au intrat în istorie: au îndatorat România cu încă 193 miliarde lei! Şi, nici în prezent, nu ştim unde s-au dus aceşti bani, în condiţiile în care s-au întors în economie sume echivalente cu doar 2% din PIB!", afirmă Sorin Grindeanu.

El arată că este nevoie de consolidare fiscală deoarece ţara noastră este în procedură de deficit bugetar excesiv, deoarece veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, cu 15 puncte procentuale sub media UE (42% din PIB), şi, dacă nu reducem deficitul bugetar, vom fi amendaţi cu 0,5% din PIB, riscăm să pierdem fonduri europene şi fonduri din PNRR şi vom deveni necredibili pe pieţele financiare, ceea ce va duce la costuri mai mari la împrumuturile contractate.

"Neatingerea ţintei de deficit poate atrage după ea suspendarea proporţională a fondurilor europene! Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme şi instrumente financiare europene. Prin PNRR (2021- 2026) beneficiem de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport (2021- 2027) de 4,6 miliarde de euro, prin CEF de 1,2 miliarde de euro! Alături de contribuţia bugetului de stat, aceste fonduri finanţează toate marile proiecte de infrastructură de transport din România, fie că vorbim de căi ferate precum Braşov-Sighişoara-Arad, Timişoara- Caransebeş sau Ploieşti-Vicşani, fie că vorbim de autostrăzi ca A1 (Sibiu-Piteşti), A8 (Târgu Mureş-Târgu Neamţ) sau A7 (Ploieşti-Siret), fie că vorbim de marile proiecte de modernizare şi extindere a Portului Constanţa sau navigabilitatea Dunării. Anul trecut am semnat contracte de lucrări de peste 10 miliarde euro şi vom continua acest ritm şi anul acesta! Noi autostrăzi, drumuri expres şi centuri ocolitoare prin CNAIR, modernizări şi reabilitări de căi ferate prin CFR Infrastructură, trenuri noi prin ARF şi modernizări de trenuri prin CFR Călători. Toate contractele semnate şi licitaţiile în desfăşurare depind însă de fluxul continuu al banilor europeni dinspre Bruxelles către România! Nu acceptăm niciun scenariu prin care aceste proiecte să fie măcar încetinite, să nu vorbim oprite!", precizează ministrul Sorin Grindeanu.

---

Modificările fis­cale despre care coaliţia PSD- PNL discută în ultima perioadă probabil că vor fi aprobate după ce Guvernul va testa reacţia mediului de afaceri şi a celor vizaţi de aceste măsuri, prin intermediul presei. Cel puţin aşa poate fi explicat faptul că un draft al unui proiect de modificare a Codului Fiscal "s-a scurs" în urmă cu două zile în presă, urmând ca, ieri, ministrul Finanţelor Marcel Boloş să-şi exprime regretul că acel text a fost "scurs" în mass-media, întrucât acesta nu reprezintă o formă actualizată a propunerii legislative care va schimba unele reguli fiscale din economia noastră. Ministrul de resort nici nu a confirmat, dar nici nu a infirmat măsurile care apar în draftul apărut pe surse în presă, limitându-se doar la a preciza că acestea nu au ajuns pe masa lui şi că în mod clar acestea nu sunt finalizate.

Practic, această scurgere de informaţii din cadrul Ministerului Finanţelor este un mecanism cunoscut, aplicat de foarte mult timp de cabinetele care s-au perindat la Palatul Victoria, care, ori de câte ori doreau modificarea Codului Fiscal, aruncau în presă câte un draft de act normativ pentru a testa reacţia publică.

Dacă proiectul era criticat de mediul de afaceri şi de cetăţeni, atunci guvernanţii declarau public că nu le aparţine, că nu şi-l asumă, că nu au discutat despre el.

Draftul prezentat ieri în mass-media conţine o serie de măsuri fiscale care, la prima vedere, par să pună probleme pieţei de capital din ţara noastră, dar şi mediului de afaceri.

În ceea ce priveşte piaţa de capital, draftul precizează că, de la 1 ianuarie 2024, vor fi aplicate următoarele măsuri:

- câştigurile din transferul titlurilor de valoare vor fi impozitate cu 3% în cazul în care deţinerea a fost mai mare de un an şi 5% pentru deţineri mai mici de un an; în prezent, impozitul reţinut este de 1% pentru deţineri pe o perioadă mai mare de un an şi de 3% pentru deţineri pe o perioadă de sub un an, fără să se realizeze compensarea pierderilor;

- în cazul veniturilor din dividende, inclusiv a câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv, impozitul va fi de 10% din suma acestora; în prezent, dividendele se impozitează cu o cotă de 8%, după o creştere de la 5%, care a intrat în vigoare tot de la începutul acestui an.

• Microîntreprinderile - ţinta viitoarelor modificări fiscale

Dintre măsurile referitoare la mediul de afaceri din ţara noastră prezentate în draftul proiectului legislativ scurs în presă mai reţinem:

- Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor vor fi 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 300.000 lei inclusiv şi 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 300.000 lei. Pentru microîntreprinderile care depăşesc 500.000 lei, impozitul aplicat este 16%, ca şi în prezent. În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei şi o rată a rentabilităţii de peste 30%, calculată ca raport între profitul net şi venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.

- Facilităţile fiscale acordate domeniului IT se vor aplica la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obţinute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opţiunii exprimate, în scris, prin declaraţie pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

• Sectorul imobiliar nu scapă de impozite

O parte din modificări privesc şi sectorul imobiliar. Astfel, până la finalul anului în curs ar urma să se aplice o cotă redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 metri părtraţi, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei şi 700.000 lei. La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, impozitul datorat de contribuabili va fi calculat la valoare tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote: 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv; 3% pentru acelaşi tip de imobile, dacă vânzătorul le-a deţinut mai mult de 3 ani.

În ceea ce priveşte proprietăţile imobiliare, potrivit drafului ar urma să fie obligate la plata impozitului pe deţinerea mai multor proprietăţi imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite şi taxe locale depăşeşte 2.500.000 lei. Impozitul pe deţinerea mai multor proprietăţi imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenţei dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei.

• Marcel Boloş: "Facilităţile fiscale - folosite incorect, în scopul optimizării fiscale"

Referitor la măsurile de mai sus, Marcel Boloş a declarat, ieri: "Regret nespus că din Ministerul Finanţelor Publice a apărut un proiect de ordonanţă de urgenţă total neadevărat. Nu este ultima formă. Cine se ocupă cu asemenea măgării, a dat un proiect de ordonanţă de urgenţă neactualizat. Deciziile în ceea ce priveşte veniturile nu sunt definitivate încă. Ele sunt la nivelul coaliţiei (...), nu eu le decid. Orice a apărut în acel proiect de ordonanţă de urgenţă, fără ca să fie ultima variantă, nu este decât o informaţie care tulbură apele aiurea. Nu pot să vă dau un răspuns definitiv că aşa va fi sau nu va fi aşa".

Cu toate acestea, ministrul Boloş a spus că nu este de acord cu faptul că facilităţile fiscale acordate au ajuns zone de optimizare fiscală.

"Ca să fiu foarte elegant, unii s-au gândit cum să folosească facilităţile fiscale astfel încât prin optimizarea fiscală să nu mai plătească niciun ban către bugetul de stat. Nu este corect. Nu mă aştept să mă aplaude lumea, dar decizia nu îmi aparţine, decizia cu privire la facilităţile fiscale aparţine coaliţiei de guvernare. Aici, la Ministerul Finanţelor, noi nu facem decât să punem în aplicare ceea ce se decide la nivel de coaliţie. Măsurile nu sunt nici pentru electoratul de stânga, nici pentru cel de dreapta, sunt pentru România. Nu vreţi să avem investiţii din fonduri europene? Atunci să spună toată lumea: «nu le mai vrem, mai bine în continuare mergem pe zona aceasta» - care nu este deloc bună - «pe care suntem astăzi şi în felul acesta ne-am asumat soarta de a merge în gard». Dar nu cu Boloş Marcel ministru al Finanţelor", a afirmat Marcel Boloş.

• Reducerea cheltuielilor publice, prim pas pentru consolidarea bugetară

Pentru a demonstra că primul efort în consolidarea bugetară este făcut de către administraţia centrală şi locală, Marcel Boloş a prezentat, ieri, împreună cu premierul Marcel Ciolacu, setul de măsuri fiscale prin care se va reduce nivelul cheltuielilor publice în sistemul bugetar.

Marcel Ciolacu a menţionat: "Sunt peste 50 de măsuri, care au fost discutate şi în cadrul coaliţiei, ceea ce din punctul meu de vedere reprezintă prima reformă reală în privinţa sistemului bugetar. Este pentru prima oară când Guvernul îşi asumă o astfel de abordare. Dacă în 2019, datoria publică era la 37% din PIB şi aveam un deficit bugetar situat între 2,7 şi 2,9%, după două guvernări nefericite am ajuns la un deficit de 9,2% din PIB ceea ce ne adus singura procedură de deficit excesiv din Uniunea Europeană. Sunt multe măsuri pe care le vom lua şi mi-aş fi dorit ca ele să fi fost luate din timp, de când existau elemente clare că e foarte puţin probabil să ne încadrăm în deficitul asumat pentru anul acesta. (...) Eu nu caut vinovaţi (...), cred că toate măsurile propuse sunt măsuri corecte. Este timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare, sporuri, iar cei care merg la serviciu de zeci de ani să se joace Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci. Sunt peste 50 de sporuri în sistemul bugetar. Este incredibil unde a ajuns acest fenomen. (...) Vom face un echilibru între măsurile privind reducerea cheltuielilor publice şi măsurile privind creşterea veniturilor bugetare. Prin tot acest pachet se va crea un echilibru macroeconomic astfel încât tot ce este funcţional să îşi continuie activitatea şi să rămână stabilă perspectiva de creştere economică. (...) Sunt măsuri cu efecte imediate şi măsuri cu efecte indirecte, cum sunt cele cu 200.000 locuri vacante, unele bugetate, altele nebugetate. Sunt plafoane în privinţa sporurilor: nu putem avea sporuri mai multe decât salariul de bază, nici pensii speciale mai mari decât veniturile şi nici să te pensionezi la 42-45 de ani. Toate aceste lucruri împreună cu rectificarea bugetară le vom mai discuta miercuri, după ce vor fi definitivate cu ordonatorii principali de credite privind rectificarea. Îmi asum aceasta reformă în sistemul bugetar".

Şeful Guvernului a precizat că trebuie să existe echitate socială, că nu este normal ca în sistemul bugetar să existe venituri salariale lunare mai mari decât ale preşedintelui ţării, iar la veniturile respective să mai adaugi şi vouchere de vacanţă sau indemnizaţie de hrană. Marcel Ciolacu a anunţat că rectificarea bugetară va avea loc în luna septembrie, după ce Guvernul va aproba ordonanţele de urgenţă prin care se vor reduce cheltuielile bugetare şi se va modifica Codul Fiscal şi după ce va demara procedura de comasare a anumitor instituţii şi servicii publice.

• Companiile publice şi administraţiile locale, supuse eficientizării financiare

Măsurile privind reducerea cheltuielilor bugetare au fost anunţate de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor Publice, care a arătat că acestea se împart pe patru paliere.

Oficialul a subliniat: "Primul priveşte autorităţile şi sectorul public, autoriăţile publice centrale şi autorităţile publice locale. Al doilea palier, care ani de zile nu a avut disciplină financiară adecvată, e cel al companiilor de stat - avem 171 de companii de stat care au o cifră de afaceri de 72 miliarde lei - şi al companiilor şi regiilor subordonate autorităţilor locale sau judeţene - avem 1179 de astfel de companii care au o cifră totală de afaceri de 17 miliarde lei. Totalul personalului angajat în cele două tipuri de companii este 250.000 salariaţi, ceea ce reprezintă cheltuieli de personal în cuantum de 14 miliarde lei. Al treilea palier îl reprezintă instituţiile publice autonome, agenţiile şi autorităţile care se găsesc sub controlul Parlamentului şi unde sunt de notorietate salariile foarte mari. Dacă noi avem o limitare a sporurilor şi a numărului de funcţii, aceeaşi disciplină financiară trebuie să aibă şi ele. Al patrulea palier se referă la consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor Publice, unde vom merge pe două direcţii. Prim va fi întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul costurilor la ordonatorii de credite şi la companiile de stat, companiile locale şi instituţiile publice autonome. Suntem în posesia informatiilor care ţin de factura electronică, de sistemul B2G (business to governement), de unde putem afla costurile si orice deviere va fi monitorizată pentru a detecta din timp risipa de bani publici în achiziţiile publice. A doua direcţie se referă la indicatori de performanţă care vor fi monitorizaţi începând cu 1 ianuarie 2024 în sistemele de educaţie, sănătate, asistenţă şi protecţie socială şi vom urmări dacă autorităţile publice locale se încadrează în aceşti indicatori, cum ar fi de exemplu cheltuielile de personal la nivelul numărului de locuitori, precum şi gradul de colectare a veniturilor. Toate abaterile de la aceşti indicatori vor fi controlate şi dacă se detectează risipa de bani publici ea va fi sesizată de îndată entităţilor publice de control şi Curţii de Conturi".

Printre măsurile privind reducerea cheltuielilor bugetare prezentate de ministrul Finanţelor Publice se numără:

-reducerea cu 20% a numărului de secretari de stat, subsecretari de stat şi funcţiilor de demnitate publică;

- reducerea numărului de posturi vacante din sectorul public; este vorba despre 204.000 posturi vacante; reducerea va fi însoţită şi de creşterea normativelor de personal care stabilesc că un serviciu nu va mai funcţiona dacă nu sunt minim 10 persoane în subordinea şefului de serviciu, o direcţie trebuie să aibăm minim 20 de persoane şi o direcţie generală - minim 40 de angajaţi;

- numărul total de posturi de conducere existente se reduce de la 12% la 8%, ceea ce ar urma să ducă la o reducere cu 30% a numărului de şefi, directori şi directori generali din sistemul bugetar;

- cumulul sporurilor în sectorul public nu va mai putea să depăşească salariul de bază;

- voucherele de vacanţă şi tichetele de masă nu vor mai fi acordate angajaţilor din sectorul public care au venituri lunare brute de peste 10.000 lei;

- administraţiile locale vor putea organiza evenimente doar în limita a 7,5% din veniturile proprii;

- instituţiile publice subordonate autorităţilor locale nu vor mai funcţiona, dacă au sub 50 de posturi ocupate şi au activitate care se suprapune sau este similară cu a altor instituţii publice; ele vor intra în regim de comasare, reorganizare sau transfer de activitate la primării sau la nivelul autorităţii judeţene;

- reducerea cu 50% a numărului persoanelor cu funcţii de conducere şi limitarea numărului membrilor Consiliilor de Administraţie şi Consiliilor de Supraveghere la maximul 7 persoane la companiile de stat şi companiile publice locare, precum şi reducerea remuneraţiei acestora şi legarea veniturilor salariale variabile de îndeplinirea anumitor indicatori de performanţă;

- companiile de stat vor putea face sponsorizări pentru activităţi sportive şi culturale în cuantum de maximum 0,25% din cifra de afaceri

- normativul de personal, de parc auto şi de cheltuieli cu abonamentele telefonice existente în cadrul autorităţilor centrale vor fi aplicate şi la nivelul companiilor de stat şi agenţiilor.

"Este primul pachet de măsuri. Statul face primul pas, pentru că aşa este corect faţă de contribuabili. Măsurile pe care le luăm acum sunt de natură de a asigura un proces de folosire eficientă a banilor publici. (...) Proiecţia despre care discutăm acum şi simulările duc la o reducere de 30% a funcţiilor de conducere la nivelul numărului de posturi efectiv ocupate din sistemul bugetar. Cei care nu vor mai avea loc la stat se vor putea angaja în sectorul privat. (...) Impactul pentru acest an este o economie de 2,5 miliarde lei, care va creşte consistent după ce vor fi aplicate şi măsurile prevăzute a intra în vigoare la 1 ianuarie 2024", a afirmat ministrul Marcel Boloş.

El a precizat că Guvernul va lua şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi va majora valoarea redevenţelor încasate de statul român de la diferiţi operatori economici.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Este posibil să vedem marcări de profit la sfârşitul anului"

"Nu cred că investitorii se vor retrage din piaţa de capital din cauza acestor modificări legislative"

Dacă modificările fiscale privind impozitarea câştigului de capital se vor aplica în forma actuală propusă începând cu anul viitor, este posibil ca anumiţi investitori să vândă din deţineri către finalul acestui an, pentru a beneficia de impozitul actual de 1%, crede Dragoş Mesaroş, directorul de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring.

În prezent, câştigurile provenite din transferul titlurilor de valoare este de 1% pentru deţineri pe o perioadă mai mare de un an şi de 3% pentru deţineri pe o perioadă de sub un an. Dar, conform draftului cu modificările fiscale avute în vedere, cota va creşte la 3%, respectiv 5%.

Brokerul de la Goldring ne-a spus: "Din păcate, la noi legile se schimbă foarte repede. Avem discuţii la Asociaţia Brokerilor şi trimitem petiţii către Guvern, dar nu putem să facem foarte multe lucruri. Trebuie să vedem exact ce prevederi se vor aplica, fiindcă am înţeles că, în momentul de faţă există discuţii - s-ar putea ca prevederea cu majorarea impozitului pe tranzacţii la 3% - 5% să nu se aplice pentru piaţa de capital".

Dragoş Mesaroş a adăugat: "În cazul în care prevederile vor fi aplicate în forma actuală începând de anul viitor, este posibil să vedem nişte marcări de profit la sfârşitul acestui an, în noiembrie - decembrie, pentru că vor fi investitori care vor încerca să beneficieze de impozitul de 1%. Adică o rostogolire a portofoliului şi creare de lichiditate. Dar nu cred că investitorii se vor retrage din piaţa de capital din cauza acestor modificări legislative. Am mai avut modificări legislative, chiar şi la începutul acestui an şi investitorii au rămas în piaţă".

Din punctul său de vedere, în momentul de faţă legislaţia îi dezavantajează pe cei care vor să cumpere şi să vândă pe termene mai scurte de timp. "Asta pentru că, până anul trecut, măcar se deduceau pierderile. Acum nu mai avem deducerea pierderilor din tranzacţionare", spune directorul de la Goldring. "Pe de altă parte, la noi impozitarea este mai mică decât în alte pieţe. Dar, din păcate avem aceste modificări legislative care apar foarte frecvent".

La jumătatea lunii trecute, Asociaţia Brokerilor a solicitat Guvernului menţinerea sistemului actual de impozitare a veniturilor obţinute din tranzacţiile pe piaţa de capital.

Conform comunicatului Asociaţiei, modificarea actualului cadru fiscal, într-un timp atât de scurt de la intrarea lui în vigoare şi imediat după succesul înregistrat de oferta publică a Hidroelectrica, ar induce lipsă de predictibilitate fiscală pentru investitorii individuali şi ar diminua gradul de încredere al acestora în ceea ce priveşte investiţiile în piaţa de capital.

Actualul cadru de impozitare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, prin Legea nr. 142/2022, şi prevede impozitarea la sursă a veniturilor, impozitul reţinut fiind de 1% pentru deţineri pe o perioadă mai mare de un an şi de 3% pentru deţineri pe o perioadă mai mică de 1 an, fără să se realizeze compensarea pierderilor. (A.I.)

• Adrian Vascu, Veridio: "Impozitul de 1% pe clădiri este o nouă taxă"

Măsurile aflate în dezbaterea coaliţiei de guvernare PSD-PNL includ şi noi impozite, nu doar mici modificări fiscale cum afirmă liderii celor două partide, susţine Adrian Vascu, Senior Partner al companiei Veridio.

"În ultima perioadă s-a tot analizat informaţia apăruta pe surse că vor fi impozitate cu 1% clădirile rezidenţiale care au o valoare de 500.000 euro, individual sau însumate. Astăzi, cand a apărut draftul de ordonanţă textul de acolo spune de fapt altceva. Nu este vorba de impozit pe clădiri. Este un nou impozit care îi vizează pe cei care deţin mai multe clădiri. Deci impozit pe deţinerea mai multor clădiri. Simplul fapt că ai mai multe clădiri însă nu atrage imediat acest impozit. Cine e în această situaţie, îşi va calcula (dacă va afla informaţia) care este valoarea din evidenţele primăriilor unde sunt amplasate clădirile însumând aceste valori (ele nu sunt valori de piaţă şi nu includ terenul). Dacă suma lor depăşeşte 2,5 milioane lei, impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1% asupra acestei diferenţe. Deci impozitul de 5000 euro, despre care s-a tot vorbit, va fi plătit de către cei care deţin clădiri cu valori impozabile de 1 milion euro! La cât sunt valorile fiscale astăzi (cca 2600 lei/mp în centrul Capitalei, care se actualizează cu rata inflaţiei şi care e nivelul maxim impozabil din România), cred că vor fi foarte puţine cazurile în care se va plăti acest nou impozit", afirmă, într-o postare pe pagina oficială de Facebook, Adrian Vascu.

El mai adaugă că impozitul respectiv este venit la bugetul de stat, şi nu la bugetele locale spre deosebire de impozitul actual pe clădirile rezidenţiale, şi va fi plătit până în 25 iunie, dacă textul trecut în draftul de ordonanţă de urgenţă va fi aprobat în forma respectivă. (G.M.)

• Alin Brendea, Prime Transaction: "Creşterea impozitului pe dividende şi pe câştigul din tranzacţionare afectează direct profitabilitatea portofoliilor"

"O creştere de 2% a impozitului din tranzacţii poate avea un impact major, deoarece se aplică pe fiecare tranzacţie profitabilă şi nu pe câştigul net anual"

"Feedback-ul celor implicaţi este cea mai bună metodă pentru guvernanţi de a lua măsurile potrivite"

Creşterea impozitului pe dividende şi pe câştigul din tranzacţionarea bursieră afectează direct profitabilitatea portofoliilor de acţiuni deţinute de micii investitori, spune Alin Brendea, directorul de operaţiuni al casei de brokeraj Prime Transaction, care atrage atenţia, în special, asupra impactului pe care-l poate avea majorarea cu 2% a impozitului pe tranzacţii.

Directorul de la Prime ne-a transmis: "Măsurile apărute în drafturile ordonanţei de urgenţă, vehiculate în mass-media, nu sunt în măsură să impulsioneze dezvoltarea pieţei bursiere. Impulsul pozitiv câştigat odată cu listarea Hidroelectrica este acum ameninţat de măsuri fiscale cu impact negativ direct asupra randamentelor investiţiilor bursiere.Creşterea impozitului pe dividende şi pe câştigul din tranzacţionarea bursieră afectează direct profitabilitatea portofoliilor de acţiuni deţinute de micii investitori. O creştere de 2% a impozitului din tranzacţii poate avea un impact major, deoarece se aplică pe fiecare tranzacţie profitabilă şi nu pe câştigul net anual".

Conform draftului ordonanţei, câştigurile din transferul titlurilor de valoare vor fi impozitate cu 3% în cazul în care deţinerea a fost mai mare de un an şi 5% pentru deţineri mai mici de un an. În prezent, impozitul reţinut este de 1% pentru deţineri pe o perioadă mai mare de un an şi de 3% pentru deţineri pe o perioadă de sub un an, fără să se realizeze compensarea pierderilor, cote intrate în vigoare chiar de la data de 1 ianuarie a acestui an.

"Din păcate, aceste măsuri sunt prezentate, din nou, într-un mod inopinat, fără a vedea niste studii de impact sau măcar modalitatea de calcul prin care au fost propuse aceste noi cote de impunere", a punctat Alin Brendea. "Deocamdată avem doar nişte propuneri şi probabil forma finală a ceea ce va decide Guvernul ar putea suferi numeroase şi semnificative modificări. Sper ca astfel de schimbări să îndeplinească cele două mari condiţii pentru ca ele să nu fie modificate sau anulate în scurt timp: prezentarea unor studii de impact şi consultări cu cei care sunt direct afectaţi de noile masuri; pentru că feedbackul celor implicaţi este cea mai bună metodă pentru guvernanţi de a lua măsurile potrivite", a conchis directorul de operaţiuni de la Prime Transaction. (Andrei Iacomi)

• Mircea Coşea, profesor: "Reducerea numărului de angajaţi din sistemul public va pune presiune pe consum"

Chiar dacă reformarea sistemului public şi eficientizarea cheltuielilor publice sunt măsuri foarte bune, ele nu sunt însoţite şi de măsuri complementare care să stabilească ce se va întâmpla cu angajaţii din sistemul bugetar ale căror funcţii vor fi desfiinţare în urma comasării unor institute publice, agenţii, sau în urma procesului de eficientizare fiscală din cadrul administraţiilor publice, iar acest lucru se va reflecta negativ cu privire la consum, susţine profesorul de economie, Mircea Coşea.

Domnia sa ne-a spus: "Reforma anunţată astăzi trebuie analizată şi din punct de vedere macroeconomic. România a reuşit să menţină în ultimii ani consumul la un nivel mai înalt, iar consumul a reprezentat un factor al creşterii economice. Dar trebuie să ţinem cont că acest consum e susţinut în ţara noastră de veniturile din sectorul public, deoarece statul plăteşte la timp şi foarte bine funcţionarii care susţin acest consum. Sfera privată, mediul de afaceri nu a reuşit să aducă veniturile salariale oferite angajaţilor la nivelul celor din sectorul bugetar. Or, dacă reduci numărul funcţionarilor şi reduci veniturile, pui presiune pe consum, care va deveni un factor cu acţiune inversă, adică negativ. Sunt cuvinte care se spun uşor, dar în realitate reformele se fac greu. Măsurile luate peste noapte au efect negândit. Nu avem măsuri care să evidenţieze cât se va acoperi din deficitul bugetar, cât nu avem susţinere a producţiei materiale. Singurul argument oferit este să nu pierdem fondurile europene. Acest argument este dovada că vedem în Uniunea Europeană doar un finanţator şi nu o piaţă în care să manifestăm ridicarea competitivităţii româneşti. Acest Guvern nu face decât să reducă competitivitatea prin măsurile pe care le va lua".

Mircea Coşea a precizat că reforma fiscală propusă de Guvern nu va avea efect imediat, dar că este bine că în sfârşit cineva se gândeşte la această reformă, care înseamnă o reducere a cheltuielilor statului cu instituţii care, deşi sunt finanţate anual, sunt ineficiente. "Dacă vorbim despre eficienţa sectorului bugetar, ar trebui să ne gândim în primul rând la un manual sau un statut cu privire la performanţa sectorului public, deoarece nu putem judeca lucrurile la pachet. Trebuie să vedem ce cere Guvernul de la instituţiile înfiinţate. Până când nu avem în discuţie publică un statut al funcţionarilor şi al eficienţei sau performanţei, e prematur să discutăm despre reducerea de personal şi despre ce spunea premierul legat de Solitaire. E o acuzaţie nefondată, pentru că statul funcţionează cu oameni care lucrează în sistem", a arătat Mircea Coşea, care a afirmat că este nevoie de o soluţie pentru zecile sau sutele de mii de oameni care vor fi scoşi din sectorul public şi vor îngroşa rândurile şomerilor. "Nu poţi să pui pe drumuri oameni dacă nu ai creat un sistem de noi locuri de muncă, urmare a unor investiţii. Afirmatia domnului ministru Boloş (n.red. - referitoare la faptul că disponibilizaţii din sectorul public vor putea lucra în mediul privat) e neacoperită, pentru că în mediul privat situaţia e neclară cu privire la impozitarea viitoare şi mediul privat este cea mai oropsită ramură a economiei româneşti prin taxele şi impozitele aplicate şi prin lipsa finanţărilor necesare dezvoltării", ne-a mai spus Mircea Coşea, care a concluzionat că, după ce vor fi reduse facilităţile fiscale acordate sectoarelor construcţii şi IT vom asista la o reducere a locurilor de muncă în respectivele domenii. (G.M.)

• Aurelian Dochia, economist: "Nu cred că va fi o reducere masivă a normei de angajaţi în sectorul public"

Cu toate că premierul Marcel Ciolacu şi ministrul de finanţe, Marcel Boloş, au anunţat o reducere a normei de angajaţi în sectorul public, economistul Adrian Dochia susţine că nu va fi o diminuare masivă şi nu vom asista la un număr mare de persoane disponibilizate din sistemul bugetar.

"Eu nu cred că va fi o reducere masivă a normei de angajaţi în sectorul public. O mare parte din cele 200.000 posturi care vor fi desfiinţate sunt posturi neocupate. Reducerile efective de personal vor fi mai mici şi nu vor avea un impact semnificativ. La nivel local, cei care nu vor mai lucra în administraţia publică vor avea dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. Cu toate acestea sunt impresionat de faptul că actuala coaliţie de guvernare a reuşit să facă câţiva paşi în această direcţie, a reformării sistemului bugetar. E un cartof fierbinte dinpunct de vedere politic, pentru că nimeni nu a vrut până acum să o ia în direcţia asta, dar reforma trebuia făcută", afirmă Aurelian Dochia.

Domnia sa susţine că trebuie luate rapid măsuri pentru echilibrarea bugetului public şi că soluţiile nu pot fi decât în partea de reducere a cheltuielilor bugetare şi în încercarea de sporire a veniturilor. "Mi se pare că ambele componente care au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice indică mersul într-o direcţie corectă; sunt măsuri care au mai fost propuse şi discutate în trecut, iar Codul Fiscal a propus măsuri într-o astfel de direcţie. Trebuie să fim conştienţi că, dacă nu luăm la timp astfel de măsuri, lucrurile nu fac decât să se agraveze. Evident că niciodată nu e un moment potrivit pentru creşterea de impozite şi taxe, dar există riscul ca, dacă nu ne încadrăm în ţinta de deficit de sub 5% - peste 4,4% propusă iniţial - în acest an, o bună parte din fondurile europene pe care ne bazăm toată strategia de dezvoltare să nu mai vină în anul 2024. Riscul e prea mare ca să nu ne aşezăm pe o discuţie serioasă pe aceste măsuri care ar fi trebuit să fie luate cu mult timp în urmă. Direcţia iniţiată pe aceste măsuri este corectă, nu ştiu cum vor fi aplicate în practică, dar cred că este un nivel de responsabilitate faptul că Guvernul a demarat această reformă", a concluzionat Aurelian Dochia. (G.M.)

• Aleşii locali, nemulţumiţi de unele prevederi din domeniul bugetar

Reforma sistemului public se pare că îi va nemulţumi pe conducătorii unităţilor administrativ-teritoriale care vor fi nevoiţi să îşi eficientizeze cheltuielile publice pentru a face faţă cerinţelor Guvernului.

Emil Drăghici, preşedinte Asociaţiei Comunelor din România, ne-a transmis că aşteaptă să vadă pus în transparenţă proiectul de ordonanţă de urgenţă prezentat ieri de premierul Ciolacu şi ministrul Boloş, dar a afirmat referitor la reducerea numărului de angajaţi că această măsură nu va putea fi pusă în aplicare atât timp cât ea contravine normelor din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

"Nu doresc să comentez declaraţiile celor doi membri ai Guvernului, pentru că aş dori să văd cum arată respectivul proiect de act normativ. Vreau să văd cum scrie în textul propus. Ei pot să spună că de mâine nu mai angajăm niciun om sau că îi dăm afară pe toţi, dar vreau să văd ce spune textul de act normativ, mai bine zis cum se va face concret acest lucru", ne-a spus Emil Drăpghici, preşedintele ACoR.

Am încercat să aflăm şi opinia lui Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, dar în ciuda apelurilor noastre repetate, nu am primit niciun răspuns.

În schimb, expertul în administraţie publică Ionel Chiriţă, fost preşedinte executiv al Asociaţiei Oraşelor din România, ne-a transmis că în acest moment nu există parametri care să stabilească eficienţa cheltuielilor publice din administraţia locală.

"Legea a stabilit că oportunitatea cheltuielilor aparţine autorităţii deliberative - consiliul local sau consiliul judeţean. Nu sunt standarde de cost pe activităţi şi servicii, în afara celor stabilite de la Guvern pentru serviciile oferite în căminele de copii, de bătrâni, pentru cheltuiala pe elev, dar nu avem standarde privind achiziţiile de birotică. Nu spune nicăieri cât trebuie să fie. Mi-e teamă de un heirupism, iar ce am văzut comentat în presă referitor la desfiinţarea posturilor de şefi de birou, mi se pare o treabă făcută fără nicio analiză. În baza a ce? S-a făcut un studiu în care se spune că un şef de birou să aibă 5 sau 10 subordonaţi? Cum îi vor depista pe cei care joacă Solitair?", ne-a spus Ionel Chiriţă.

El a precizat că o parte din măsurile Guvernului vizează corectarea unor sume sau impozite, dar nu au la bază nicio analiză cu privire la impactul pe care îl vor avea.

"De exemplu, până acum a fost vorba despre un impozit de 1% la microîntreprinderi la cifra de afaceri de 500.000 lei; anterior a fost 1% pâna la 1 milion lei. Acum se introduce limita de 300.000 lei şi creşterea la 3% a impozitului, dar atenţie: dacă rata rentabilităţii depşeşte 30%, microîntreprinderea respectivă va plăti impozit de 16%. Cu alte cuvinte este penalizat cel care îşi rentabilizează cât mai mult profitul. E greu de estimat ce se va întâmpla, dar este cert că toate domeniile se confruntă cu lipsa personalului competent. Administraţia locală are nevoie de oameni competenţi, dar din păcate nu există un program clar guvernamental care să facă formarea profesională. Sunt câteva programe pentru primari, pentru aleşii locali şi pentru funcţionarii publici sau personalul contractual, dar aceste programe de perfecţionare care să asigure dezvoltarea profesională sunt insuficiente şi nu se alocă fonduri pentru pregătire la nivel de unitate administrativ teritorială", a concluzionat Ionel Chiriţă. (I.Ghe.)

• Antreprenorii solicită Guvernului dialog şi predictibilitate

Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public ce vizează introducerea de noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) atrage atenţia, prin intermediul unui comunicat de presă, că, în această perioadă caracterizată prin încetinirea economiei şi menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat, este inoportună adoptarea de măsuri fiscale care au ca efect suprataxarea firmelor şi eliminarea stimulentelor aplicate anumitor domenii ce aveau ca scop dezvoltarea economică şi creşterea consumului.

Reprezentanţii antreprenorilor avertizează că, în cazul implementării măsurilor fiscale dorite de Guvern, efectele vor fi:

- scădere economică ca urmare a restrângerii activităţii economice sau chiar a închiderii acesteia de către antreprenori din cauza imposibilităţii susţinerii taxelor şi impozitelor;

- creşterea preţurilor ca urmare a transferării de către agenţii economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori;

- creşterea ratei inflaţiei;

- scăderea consumului;

- creşterea ratei somajului ca urmare a disponibilizărilor pe care societăţile vor trebui să le facă în contextul închiderii sau reducerii activităţii economice;

- reducerea veniturilor la bugetul de stat, efect general, deoarece în contextul scăderii consumului, închiderii firmelor şi disponibilizărilor de personal, statul va avea de colectat mai puţin TVA, taxe pe forţa de muncă şi impozit pe venit.

În acest context, CNIPMMR solicită Guvernului să asigure stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte politica fiscală, iar măsurile noi să fie anunţate cu cel puţin 6 luni înainte de aplicarea lor. Totodată antreprenorii doresc ca măsurile fiscale să fie adoptate doar după consultarea mediului de afaceri şi realizarea analizelor de impact necesare, şi ca Guvernul să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea şi eficientizarea aparatului de stat. De asemenea, conform recomandărilor de ţară, antreprenorii solicită Guvernului să crească gradul de colectare a taxelor şi impozitelor şi să eficientizeze colectarea acestor prin combaterea economiei subterane şi a muncii nedeclarate, să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflaţie), să taxeze repatrierea profiturilor şi să taxeze pensiile speciale.

CNIPMMR mai solicită creşterea investiţiilor publice şi susţinerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiţii pentru IMM-uri.

"Reiterăm faptul că întreprinderile mici şi mijlocii produc peste jumătate din valoarea adăugată a ţării şi oferă 2/3 din locurile de muncă, prin taxele şi impozitele plătite asigurând un venit predictibil la bugetul de stat, iar «schimbarea regulilor în timpul jocului» nu ar duce decât la destabilizarea acestei structuri importante din cadrul economiei naţionale", se arată în comunicatul de presă al CNIPMMR. (I.Ghe.)