Creşterea preţurilor materiilor prime în urma războiului din Ucraina - şoc stagflaţionist puternic

• Javier Blas, reporter pe energie la Bloomberg: "Discuţiile cu «jumătate de inimă» despre interzicerea petrolului şi gazelor din Rusia nu aduc beneficii decât lui Putin"

• Claudiu Cazacu, XTB România: " Deja unele efecte ale majorării preţurilor se văd, dacă se vor menţine câteva săptămâni sau luni va fi greu să menţinem creşterea economică anul acesta"

• Costurile de finanţare pe 10 ani ale guvernului României explodează din nou şi ating 6,62%, cel mai ridicat nivel din 2011. Cursul valutar rămâne stabil

Creşterea preţurilor materiilor prime, ca urmare a războiului din Ucraina, împreună cu incertitudinea care se suprapune deja mediului economic cu inflaţie la recorduri multianuale, aduce un nou şoc stagflaţionist în Europa, de o amplitudine similară cu şocurile similare din anii 1970. Inclusiv economia americană, bazată mai mult pe consum intern decât pe export, dădea semne de încetinire în ultimele luni, iar noul şoc al preţului la ţiţei ar putea conduce la o recesiune în cea mai mare economie a lumii, fapt reflectat de evoluţia pieţelor şi de fuga de activele de risc. Conform modelului GDPNow realizat de Federal Reserve Bank of Atlanta (estimare realizată pe baza datelor ajustate pentru sezonalitate), economia americană este prognozată să înregistreze o creştere economică cu rată anualizată de 0,0% în primul trimestru din 2022.

Preţurile materiilor prime (extrem de relevant ţiţeiul şi preţul gazelor) au explodat în ultimele săptămâni în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, ceea ce înseamnă noi majorări de preţuri pe viitor în condiţiile în care firmele se confruntă cu marje în scădere. Scoţând în evidenţă situaţia economică dificilă din Europa - care şi înainte de izbucnirea războiului era aproape de stagnare economică - euro a atins cele mai scăzute niveluri din ultimii doi ani în raport cu dolarul, evoluţie care produce şi mai multe daune economice asupra economiei europene.

"BCE trebuie să înceapă să se gândească la modalităţi de a opri această tendinţă (de scădere a euro). Cu cât preţul petrolului şi gazelor naturale cresc mai mult euro va continua să scadă. O spirală inflaţionistă foarte urâtă", arătau recent analiştii de la Deutsche Bank.

Creşterea preţurilor la gaze eclipsează parţial creşterea preţului ţiţeiului în condiţiile în care s-a atins un nivel de peste 300 de euro per MWh pentru gazele cu vânzare în aprilie de la Central European Gas Hub. La referinţa din Olanda, preţul gazelor TTF cu livrare în luna mai a ajuns la 345 de euro, o creştere de 75% doar astăzi. Preţul din Olanda echivalează cu un preţ de 600 dolari/baril echivalent petrol.

Totodată, ţiţeiul Brent, referinţa pentru piaţa europeană, s-a tranzacţionat în sesiunea asiatică peste 130 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace, trecând chiar şi de nivelul de 139 de dolari la deschiderea de la ora 1:00, ora României, la doar 8 dolari de recordul istoric din iulie 2008. În prezent, ţiţeiul Brent se tranzacţionează la 126 dolari/baril.

Evoluţia vine pe fondul informaţiilor că Washington-ul este în "discuţii foarte active" cu guvernele europene privind interzicerea importurilor de ţiţei şi gaze naturale din Rusia.

Javier Blas, reporterul principal al agenţiei Bloomberg pe energie, comentează într-o postare pe pagina sa de Twitter că discuţiile "cu jumătate de inimă" despre un embargo energetic asupra Rusiei aduce în acest moment câştiguri Kremlinului, care continuă să exporte gaze şi petrol la actualele preţuri enorme.

"Ori aplici această interdicţie (de a cumpăra gaze şi petrol din Rusia) acum, şi opreşti fluxul de bani (către Kremlin), ori dai înapoi şi laşi preţurile să scadă. Dar această situaţie îi aduce beneficii doar lui Putin", scrie Blas.

Un alt învingător al războiului şi situaţiei din pieţe este China, care cunoaşte o creştere masivă a cursului yuan/rublă şi prin urmare poate cumpăra materii prime de la ruşi la un discount masiv (vezi grafic curs yuan/rublă.

Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, a declarat astăzi că relaţiile cu Rusia continuă să fie puternice. Oficialul chinez a mai afirmat că singura soluţie pentru conflict rămâne dialogul, cu toate că China este una din puţinele ţări care nu au condamnat invazia rusească în Ucraina. De altfel, Beijingul a evitat să folosească cuvântul invazie. Liderii celor două ţări au semnat luna trecută, cu ocazia jocurilor olimpice de la Beijing, un nou partneriat bilateral economic şi politic ce vorbeşte despre o alianţă pe o sută de ani.

În Europa, Banca Centrală din Polonia a încercat să intervină astăzi, în sesiunea asiatică, pentru a stabiliza cursul valutar al monedei naţionale cu CHF (francul elvenţian, CHF/PLN), însă a fost "copleşită" la doar o oră distanţă de la intervenţie (vezi grafic CHF/PLN). CHF/PLN a crescut direct cu 1,5% după deschiderea pieţelor, iar de asemenea trebuie menţionat că în Polonia continuă să existe probleme cu creditele în franci elvenţieni. La mijlocul lunii februarie, CHF/PLN era la o valoare de 4,3, faţă de 4,97 în prezent. Faţă de leu, francul elveţian a crescut la 4,94 lei astăzi, de la 4,66 în data de 4 februarie.

Totodată, astăzi, preţurile spot ale energiei electrice au ajuns în mai toate ţările europene la peste 400 de euro per MWh. În România În euro, preţul pieţei spot de la Bucureşti este de 436 de euro/MWh.

Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, a declarat astăzi la Digi24 că deja se văd efectele majorărilor de preţuri, iar dacă acestea se vor menţine o perioadă mai îndelungată situaţia economică va fi foarte complicată.

"Întrebarea este care vor fi acele amortizoare de şocuri. Pentru că dacă se doreşte ca la populaţie să nu crească preţul atunci asta înseamnă că statul îl va absoarbe (şocul creşterii preţurilor la materii prime - n.r.). Deja unele efecte se văd, dacă se vor menţine câteva săptămâni sau luni va fi greu să menţinem creşterea economică anul acesta", a afirmat Cazacu.

O altă necunoscută, în ciuda semnalelor din ultimele săptămâni, rămâne politica monetară a Federal Reserve (Fed). Preşedintele băncii centrale din SUA, Jerome Powell, a afirmat săptămâna trecută în Congres că Fed va face tot ce va fi necesar ca să menţină stabilitatea preţurilor. Asta înseamnă condiţii financiare mai dure, însă rămâne de văzut dacă creşterea economică va mai continua.

Totodată, impactul de ofertă al războiului Rusia-Ucraina nu se manifestă doar pe partea de ţiţei, gaze naturale şi produse agricole, ci şi pe zona de materii prime pentru producţia de microchip-uri în condiţiile în care industria din Ucraina este una din cei mai mari producători de componente pentru semiconductori-uri din lume.

În ceea ce priveşte ţara noastră, pe lângă vânzările în panică de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) avem inclusiv o ieşire masivă de pe titlurile de stat în lei, cel mai probabil din partea investitorilor nerezidenţi care ies de pe pieţele emergente şi de pe ţările din zona apropiată conflictului şi îşi mută capitalul în ţările considerate mai sigure. În consecinţă, costurile de împrumut ale României au explodat, randamentul pe 10 ani (RO10Y) ajungând la 6,62%, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2011. Cursul valutar a continuat să fie stabil, la 4,95 lei/euro, ţinut în limite cel mai probabil de către Banca Naţională a României (BNR).