Ministerul Energiei are ca prioritate definirea consumatorului vulnerabil, întrucât sistemul actual, în care toţi consumatorii casnici de energie plătesc preţuri reglementate sub cele de piaţă, nu este o soluţie durabilă pe termen lung, deoarece creează atât inechităţi - toţi consumatorii trebuie protejaţi în mod egal -, cât şi ineficienţă economică, a declarat, vineri, Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul ministerului Energiei şi preşedintele "Electrica", în cadrul conferinţei de lansare a Aspen Energy Lab.
Domnul Buşu a precizat că procesul de deschidere a pieţei către concurenţă şi procesul de liberalizare a pieţei de energie nu sunt numai obligaţii europene asumate de ţara noastră în vederea integrării în piaţa unică europeană de energie, ci reprezintă şi un proces benefic pentru consumatori.
"Proiectul de lege privind venitul minim garantat, care conţine o secţiune pentru ajutoarele pentru locuire, în fapt ajutoare pentru energie, este un minim foarte bun, dar dincolo de aceste procese interne considerăm că discuţia despre vulnerabilitatea în faţa sărăciei energetice trebuie mutată la nivel european", a completat secretarul de stat.
El a subliniat că, din moment ce vorbim de o piaţă unică de energie, teoretic, consumatorii vor putea să-şi aleagă un furnizor din ce ţară doresc, iar în acest context, trebuie să vorbim şi de linii comune pentru protecţia consumatorilor, obligaţii de informare din partea furnizorilor şi de reeşalonare a plăţilor pe principii comune.
• Răzvan Nicolescu: "În sectorul energetic, ar trebui angajaţi peste 250 de oameni integri şi profesionişti"
Ţara noastră are, în sectorul energetic, două mari vulnerabilităţi, lipsa de resursă umană ridicată calificată şi cu un standard ridicat de integritate şi lipsa viziunii strategice, iar pentru a rezolva prima vulnerabilitate, în sectorul energetic ar trebui angajaţi peste 250 de oameni integri şi profesionişti care să ocupe diverse poziţii, a declarat Răzvan Nicolescu, consultantul Deloitte şi fost ministru al Energiei.
"Din punctul de vedere al guvernanţei, suntem, din nefericire, într-un moment în care instituţiile livrează foarte puţin din ce ar trebui să livreze. Un număr prea mare de instituţii gestionează chestiuni legate de energie. Avem, spre exemplu, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei implicate, prin gestionarea celor doi operatori de transport, Transelectrica şi Transgaz", a subliniat reprezentantul Deloitte.
Acesta a precizat că i se pare inadmisibil ca Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, o instituţie care, din păcate, în momentul de faţă există mai mult pe hârtie decât în realitate, să termine o rundă de alocare de licenţe în cinci ani.
Oficialul Deloitte a mai spus: "Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie, care, chiar dacă a făcut progrese din punct de vedere administrativ, este departe de ceea ce ar trebui să livreze ca şi performanţă".
Domnia sa a subliniat că ne aflăm pe locul trei în sectorul energetic din Europa şi suntem singurii din Uniunea Europeană care putem produce energie primară mai mare faţă de consum, în principal, datorită proiectelor desfăşurate în Marea Neagră, continuând că avem şi un mix energetic bun şi ar fi important, pe viitor, să îl păstrăm, fiind, de asemenea, semnificativ să facem o trecere lentă de la cărbune la energie verde.
În legătură cu suspiciunile ridicate de către Corpul de Control al premierului la Transelectrica şi Transgaz, Răzvan Nicolescu a comentat că, în ţara noastră, în foarte multe companii administrate de stat sunt găsite nereguli, şi nu ar trebui să fie o mare surpriză dacă, într-un viitor apropiat, vor exista şi consecinţe asupra acestora, deoarece cine încalcă aceste reguli îşi asumă riscuri foarte mari, mai ales într-o Românie unde justiţia este tot mai independentă şi-şi face tot mai bine treaba.
Acesta a amintit că, în 2014, când ocupa funcţia de ministru al Energiei, a emis un ordin potrivit căruia toate sponsorizările trebuie să fie publice pentru a vedea şi presa, şi opinia publică, şi acţionarii unde se duc aceşti bani.
"În acelaşi timp, am venit cu o serie de recomandări ca aceste sponsorizări să fie direcţionate către unul sau două obiective de interes naţional. De exemplu, când merg la Ulpia Traiana, mi-e ruşine de ce este acolo şi vezi că sponsorizările companiilor de stat din energie sunt de la echipe de fotbal, la biserici, la angajaţi care au probleme de sănătate, la instituţii de învăţământ", a subliniat Răzvan Nicolescu.
"Sigur că sunt foarte multe nevoi, dar este foarte important ca aceste resurse financiare să fie direcţionate către realizarea unui obiectiv: fie că e sănătate, fie că e vorba de învăţământ sau de restaurare de monumente, dar acest obiectiv să se întâmple, nu să se risipească acei bani", a mai spus reprezentantul Deloitte.
• Mihnea Constantinescu: "Relaţiile energetice cu Ucraina şi Republica Moldova sunt prioritare"
Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale de securitate energetică, a menţionat că pentru relaţia pe care ţara noastră o dezvoltă cu regiunea vestică a Europei este prioritară contribuţia la consolidarea sectorului energetic din Republica Moldova şi menţinerea Ucrainei în zona de stabilitate şi securitate a energiei electrice în Uniunea Europeană.
"Angajarea cu autorităţile de la Chişinău şi Kiev, împreună cu ceilalţi parteneri din Uniunea Europeană, pe domeniul energetic este o prezenţă continuă în dialogul nostru pe zona diplomaţiei energetice şi, dacă astăzi, într-un fel sau altul, Moldova este pe harta Uniunii Europene din punctul de vedere al dosarului energetic cred că într-o mare măsură se datorează şi contribuţiei pe care ţara noastră a avut-o şi o are la acest proiect", a precizat domnia sa.
Pentru a avea un viitor al energiei regenerabile, domnul Constantinescu a comentat că ar trebui dezvoltată o nouă tehnologie, riscând, altfel, să devenim nerelevanţi în raport cu evoluţia Uniunii Energetice.