CRISTIAN PÂRVAN, AOAR: "Încasările reduse din impozitul pe venit trebuie să ne îngrijoreze"

Valoarea redusă a încasărilor realizate în luna ianuarie din impozitul pe venit trebuie să ne îngrijoreze, potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care s-a arătat îngrijorat de execuţia bugetară din prima lună a anului în curs.

Domnia sa ne-a declarat: "Prima realitate a acestui an este execuţia bugetară din ianuarie, care arată că veniturile obţinute din impozitele pe venit sunt extrem de mici, înregistrând o creştere de doar 1%, în condiţiile în care salariile bugetarilor au fost reîntregite, în 2013, cu 15%. Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, pentru că ori a scăzut numărul angajaţilor, ori ceva s-a întâmplat în acest domeniu".

Cristian Pârvan susţine că este nevoie de stimularea consumului de produse autohtone, prin reducerea TVA la produsele de bază. De asemenea, profitul reinvestit ar trebui scutit de impozit, în vederea stimulării consumului public.

• Blănculescu: "România se îndreaptă spre modelul italian, unde politicul joacă în curtea lui, iar economicul merge mai departe"

Ţara noastră se îndreaptă spre modelul italian, "unde politicul joacă în curtea lui, iar economicul merge mai departe, deconectat de la evenimentele de pe scena politică", este de părere Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, subliniind că investitorii nu iau în seamă tensiunile politice.

"Suntem pe o ciclicitate economică ce conţine patru faze, iar acum ne aflăm în faza de relansare, îndreptându-ne către boom economic, în perioada 2015-2018", apreciază Ionel Blănculescu, opinând că "nimeni nu ţine cont de această legitate economică şi de aceea creşterile cum ar fi cea de anul trecut surprind".

"Aceasta ciclicitate a fost demonstrată din 1990 până în prezent, când economia a trecut prin două astfel de cicluri, iar acum suntem într-o fază în care, şi dacă am vrea să mergem înapoi, nu am putea, pentru că economia aşa funcţionează", ne-a explicat domnul Blănculescu.

Faptul că, recent, au intrat în ţară fonduri europene de peste 1 miliard de euro, în doar două zile, înseamnă că aceşti bani se vor multiplica de 2,5 ori pe orizontala economiei, mai spune domnia sa, susţinând că, întotdeauna, consumul este efectul creşterii economice: "Dacă avem o economie sănătoasă, consumul va creşte cu siguranţă. Doar că nu trebuie să ne raportăm la consumul din 2007-2008, care a fost unul artificial. Un consum mai redus este mai sănătos".

• GfK: "Comisia Europeană anticipează o redresare semnificativă a consumului privat şi a cheltuielilor guvernamentale"

Comisia Europeană anticipează o redresare semnificativă atât a consumului privat, cât şi a cheltuielilor guvernamentale, arată studiul GfK "Climatul de consum Europa pentru al patrulea trimestru al lui 2013".

Acesta subliniază că, în ciuda creşterii continue din ultimii câţiva ani, România rămâne una dintre cele mai sărace naţiuni din Europa, cu toate că nivelul de trai începe să crească treptat.

Acest lucru reiese şi din datele privind puterea de cumpărare, potrivit GfK: "În 2013, puterea de cumpărare per capita era, în medie, de 3.491 de euro. Această cifră reprezintă numai 27,1 procente din media europeană. Având în vedere redresarea treptată înregistrată în UE, speranţa consumatorilor români de a avea mai mulţi bani pentru cumpărături majore în lunile care urmează este şi ea în creştere". Dacă sfârşitul anului a venit cu semne bune pentru majoritatea ţărilor europene, România cunoaşte un uşor regres faţă de trimestrul al treilea din 2013, de la -12, la -14 puncte.

Studiul GfK menţionează: "În cazul României, nu se poate vorbi despre o revenire, ci mai degrabă de o conservare a aşteptărilor privind veniturile - indicatorul a scăzut la -9 de la -8".

Creşterile de 2,5% şi 3,5% estimate de FMI pentru anii 2015 şi, respectiv 2018 sunt atribuibile, în primul rând, cererii ridicate de pe pieţele externe pentru produse româneşti, arată GfK, subliniind că Europa iese din recesiune.

Aşteptările consumatorilor privind starea economiei şi veniturile au crescut în aproape toate ţările, ambele fiind mai ridicate la sfârşitul lui 2013 decât în anul precedent. Dorinţa de cumpărare continuă să înregistreze fluctuaţii considerabile, însă prezintă şi ea o tendinţă uşor ascendentă, potrivit studiului citat.

Comisia Europeană (CE) este optimistă în ceea ce priveşte viitorul, şi în acest an anticipându-se o creştere solidă pentru Europa. Cu toate că CE preconizează o creştere zero pentru 2013 în ansamblu, pentru anul în curs este prevăzută o creştere de 1,4 procente, aceasta urmând chiar să ajungă la 1,9 procente în 2015. Există însă, în continuare, diferenţe majore între diferitele state membre ale UE. Deşi consolidarea bugetelor şi reformele structurale au pus bazele redresării, rata şomajului nu va scădea imediat, conform raportului citat.

• Ernst&Young: "Unul dintre cele mai mari riscuri ce ar putea periclita consolidarea fiscală este o redresare economică mai lentă"

Unul dintre cele mai mari riscuri ce ar putea periclita consolidarea fiscală din ţara noastră este o redresare economică mai lentă în 2014, faţă de cea estimată, situaţie în care veniturile realizate din colectarea de taxe şi TVA vor fi mai mici, arată un studiu realizat de Ernst & Young România.

Acesta arată: "Experţii UE consideră că România trebuie să întărească disciplina fiscală şi să crească nivelul de colectare, care, în prezent, reprezintă 31-32% din PIB, faţă de media de 40% din UE. "Redresarea economică din România ar trebui să continue cu mai multă forţă în 2014, perspectivele pentru susţinerea nivelului exporturilor dovedindu-se destul de solide pe măsură ce asistăm la o creştere a cererii venind dinspre principalii parteneri comerciali din Zona Euro", mai susţine studiul Ernst & Young.

Raportul arată că societăţile comerciale care au rezistat crizei sunt mai bine pregătite să facă faţă riscurilor actuale. Cu toate acestea, doar 56% dintre directorii de companii respondenţi au declarat că intenţionează să rămână pe piaţă până când aceasta se va stabiliza: "Este un semnal important, care arată orientarea către oportunităţi".

Referitor la acest lucru, Ionel Blănculescu este de părere că oamenii de afaceri investesc dacă există premize de profit pe o nişă de piaţă.

• Ernst&Young: "Riscurile globale emergente afectează atât guvernele, cât şi stakeholderii din toate sectoarele de business"

Riscurile globale emergente afectează atât guvernele, cât şi stakeholderii din toate sectoarele de business, arată Ernst&Young.

Potrivit acestuia, evoluţiile din mediul economic, geopolitic, social şi tehnologic au atras după sine oportunităţi economice fără precedent, dar interconexiunile dintre ele au implicat, de asemenea, mari riscuri sistemice.

Crizele fiscale din economiile unor ţări importante, cum ar fi SUA, rata crescută a şomajului structural şi rata scăzută de ocupare a forţei de muncă din ţări aflate în dificultate (cum este cazul Spaniei) sunt considerate ca fiind cele mai grave după efectele sociale, economice şi politice generate de criza financiară.

Primele cinci riscuri clasate pentru 2013 şi 2015 sunt asemănătoare: presiunea pe preţuri, reducerea de costuri şi presiunea pe profit, riscurile de piaţă, riscul macroeconomic, managementul talentului şi deficitul de aptitudini.

Chiar dacă prognozele implică o anumită doză de risc, ţările sau companiile care nu reuşesc să privească în perspectivă şi să înfrunte riscurile vor fi devansate de cele care vor şti să valorifice oportunităţile şi să atingă performanţe de top, arată studiul Ernst&Young.

Acesta subliniază că, de acum înainte, este esenţial, atât pentru ţări, cât şi pentru companii, să înveţe cum să facă faţă marilor riscuri sistemice şi riscurilor la scară mai mică, până la nivel de unitate de business. În acest sens, atât sistemul, în ansamblu, cât şi fiecare din părţile sale componente trebuie să devină mai rezistente la risc.