CRISTIAN POPA, BNR: "Suntem foarte aproape de vârful puseului inflaţionist"

• "La fiecare patru lei încasaţi, statul mai cheltuieşte încă un leu pe deficit şi îi mai trebuie încă un leu pentru a plăti împrumuturile din spate", a afirmat oficialul BNR

România este foarte aproape de vârful puseului inflaţionist, a afirmat, ieri, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei intervenţii la Digi24. Potrivit acestuia, Banca Naţională va continua cel mai probabil să crească, iar dobânzile vor deveni real-pozitive odată cu venirea în jos a inflaţiei, fapt ce va oferi un sprijin celor care economisesc. Totodată, Popa a spus că un factor important pentru traiectoria inflaţiei este prelungirea sau nu a măsurilor de plafonare şi compensare pentru preţurile produselor energetice.

Cristian Popa a precizat: "Credem în programul nostru (de combatere a inflaţiei), credem şi urmează să vedem rezultate (ale majorărilor de dobândă operate de BNR). Cum a spus şi guvernatorul BNR (Mugur Isărescu), cred că mesajul important este că nu ne mai permitem să creştem diferenţialul (de dobândă) faţă de băncile centrale din regiune şi stabilitatea cursului reclamă anumite randamente pe care leul trebuie să le aibă. Probabil vedem în continuare creşteri de dobândă, urmează să ne facem calculele pentru că am văzut că economia a funcţionat foarte bine în trimestrul întâi, am avut cifre nesperat de bune. Urmează să ne facem calcule însă este clar că nu am ajuns încă unde trebuie (cu dobânzile). Guvernatorul a spus foarte clar că probabil dobânzile vor continua să crească urmând să se întâlnească cu inflaţia care va coborî. Dar credem că suntem foarte aproape de vârful inflaţiei. Rămâne prognoza oficială, anul acesta vom avea vârful (puseului inflaţionist), iar anul următor, la mijlocul anului, avem o cocoaşă care şi aceasta ar putea să dispară în situaţia în care măsurile de plafonare a preţurilor la energie sunt prelungite, iar după aceea vedem inflaţia venind către coridorul nostru . (...) Operăm (însă) într-un context foarte incert, desigur că oprirea gazelor ruseşti către Europa ar da calculele peste cap, dar nu este scenariul nostru de bază. Ţinem cont de conflict, de context, însă nu este scenariul nostru de bază. Ar fi un scenariu urât".

Potrivit oficialului băncii centrale, pieţele se uită la situaţia şi strategia fiscală din România şi observă că 80-90% din încasările bugetare se duc pe pensii şi salariile bugetarilor, iar asta conduce la creşterea costurilor de finanţare pentru Guvern în condiţiile în care riscul de ţară este considerabil mai mare faţă de celelalte ţări din regiune. Popa a spus că deficitul bugetar este nesustenabil şi că trebuiesc eficientizate cheltuielile publice în condiţiile în care România a dovedit că nu poate să încaseze la buget mai mult de 29% din PIB.

"Costul de finanţare al României a crescut în ultima perioadă - aş spune că este un semnal despre maniera în care pieţele se uită la strategia fiscală, la situaţia fiscală din România. Este şi un context global în care banii sunt nu doar mai rari, dar şi mai scumpi - băncile centrale din aproape toată lumea întăresc politica monetară, deci fac banii mai scumpi. Este un mix de factori însă cu siguranţă situaţia fiscală este importantă şi face parte din factorii care au dus la creşterea accelerată a costului de finanţare. O datorie publică nu pică din cer - ştim că s-a acumulat, că deficitul (bugetar) generează această datorie publică, ştim că deficitul este mare. Explicat simplu, la 4 lei încasaţi, statul mai cheltuie încă 1 leu pe deficit şi îi mai trebuie încă un leu pentru a plăti şi împrumuturile din spate. Deci dacă ar fi o familie, la un salariu de 4.000 de lei cheltuielile ar fi 5.000 de lei, deci 1.000 de lei în plus, şi ar mai trebui încă 1.000 de lei pentru plata ratelor. Deci la 4.000 de lei (încasaţi) ţi-ar trebui 6.000 de lei ca să plăteşti ratele şi să acoperi şi ce cheltui mai mult. Este nesustenabil, nouă nu cred că ne-ar merge foarte mult situaţia financiară în această direcţie având un deficit atât de mare. Situaţia aici este şi aş vrea să mai spun două idei: a fost conferinţa de presă a BNR la care s-a lansat ultimul raport asupra inflaţiei şi din păcate discuţia s-a dus către subiectul ceaiului de tei, complet greşit aş spune, însă vreau să citesc două mesaje pe care guvernatorul le-a dat şi care din păcate nu s-au mai auzit din cauza acestei metafore: guvernatorul a spus că bugetul ţării nu este într-o situaţie uşoară, că avem o problemă fiscală majoră, «problema este în sectorul public, acolo este problema şi acolo trebuie apăsat pe buton». Din păcate, aceste mesaje s-au diluat din cauza acestui subiect, însă situaţia rămâne aceeaşi şi acolo trebuie lucrat, la situaţia deficitului public", a spus Cristian Popa.

• Popa: "Deficitele contează când pieţele decid dacă finanţează sau nu ţara. Percep un risc, nu doar din nivelul deficitelor, dar şi din structura rigidă a cheltuielilor care nu permite o ajustare"

Acesta a adăugat: "Noi spunem că problemele (bugetului public) sunt structurale: undeva la 80-90% din ce încasează statul se duce pe salarii (pentru bugetari) şi pensii, deci mai rămâne foarte puţin pentru investiţii, bunuri şi servicii. Deci deficitul este nesustenabil, mai ales în condiţiile în care dobânzile cresc, banii devin mai rari, mai scumpi. Cu siguranţă trebuie o însănătoşire la acest deficit. Dacă ar fi o persoană sau o gospodărie, nu ar putea trăi la infinit pe datorie cum trăiesc statele. La nivel de soluţii, noi la Banca Naţională punctăm problema, ca instituţie şi oficial al BNR nu pot să intru în subiect, însă aş putea să împărtăşesc o părere ca analist economic: cred că este nevoie în primul rând de eficientizarea cheltuielilor. Nu trebuie să punem căruţa înaintea calului, adică mai întâi să cheltuim şi după aceea să ne punem întrebarea de unde acoperim. Repet, aceasta este o părere personală, ca economist, nu ca oficial al Băncii Naţionale, care nu se pronunţă pe acest subiect. Dar trebuie să legăm scopurile cu mijloacele: dacă dorim să facem ceva la nivel guvernamental trebuie să vedem (mai întâi) şi resursele. României i-a fost greu să încaseze mai mult de 27-28-29% din PIB, este greu de crezut că se poate realiza mult mai mult şi eu cred că trebuie să ne uităm la eficienţa cheltuirii banului public, să fie acolo disciplină, să fie orientare către rezultate şi (...) excelenţă".

Popa a explicat că situaţia deficitelor, bugetar şi extern, ne pune într-o situaţie aparte faţă de ţările din regiune care nu au această problemă a deficitelor gemene.

"Ori au surplus bugetar, ori au deficit mai mic, iar când vine vorba de poziţia externă în general au surplusuri. Au început să înregistreze şi ele deficite, dar nu la 7% din PIB cât avem noi. Deci cu siguranţă ne poziţionăm şi nu bine, în context regional, iar acest lucru contează în evaluarea pieţelor când se uită la România şi decid dacă să finanţeze sau nu ţara. Desigur că percep un risc, nu doar nivelul (deficitului) dar şi structura (cheltuielilor): faptul că sunt cheltuieli rigide, că nu se pot ajusta şi că sunt defapt probleme structurale", a spus oficialul BNR.

Acesta a mai afirmat că BNR face tot ce poate pentru a stabiliza preţurile, însă venirea în jos a inflaţiei "va dura". Popa a adăugat că "balanţa se schimbă în favoarea deponenţilor".

"Vedeţi că ia timp, inclusiv natura şocului contează. Desigur, vine momentul de dreptate pentru deponenţi, pentru cei care economisesc. Dobânzile la depozite au început să crească şi din datele noastre există deja clienţi care primesc 5%, poate chiar şi 6% ca dobânzi, dar pentru sume mai mari ce-i drept. Dacă ne uităm că piaţa financiară interbancară are un deficit de lichiditate, acest aspect la fel contează şi împinge băncile către deponenţi, către oferirea unor condiţii mai bune. Este clar că balanţa se schimbă în favoarea deponenţilor şi nu în favoarea celor cu credite. Sunt mult mai mulţi deponenţi, vorbim de undeva de 10-14 milioane de conturi curente şi depozite şi undeva la 2 milioane de credite. Inflaţia îi afectează pe toţi, creşterea dobânzilor doar pe cei cu credite. Noi trebuie să echilibrăm lucrurile, suntem între cei cu depozite şi cei cu credite, între cei care exportă şi cei care importă şi căutăm acest echilibru. Situaţia se îmbunătăţeşte pentru cei cu depozite, iar la un moment dat ar trebui să vedem şi dobânzi real pozitve, deci ca dobânzile să fie mai mari ca inflaţia, însă nu imediat. La o inflaţie de 13,8%, nu este un subiect serios să vorbim acum de dobânzi real pozitve, însă în viitorul mediu să spunem ar trebui să avem şi dobânzi real pozitive în România", a conchis oficialul Băncii Naţionale.