Cristina Chiriac (CONAF): "În ultimii 30 de ani milioane de români au părăsit ţara"

Milioane de români au plecat din ţară în ultimii 30 de ani, în căutarea unui viitor mai bun, iar conform estimărilor, în ultimii ani, între 3,5 şi 6 milioane de persoane au părăsit România, potrivit preşedintei Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, informează Agerpres.

"În ultimii 30 de ani milioane de români au părăsit ţara în căutarea unui viitor mai bun, mai sigur şi mai demn. Pentru primul val de emigranţi în perioada postcomunistă plecarea din ţară a fost o expresie a aspiraţiei umane către libertate. Pentru valurile succesive de români plecaţi migraţia este un proces, stimulat de o multitudine de motive, care poate fi încă reversibil. Pentru familiile lăsate acasă a fost o sursă de venit, relativ modestă, uneori indispensabilă, dar şi o traumă emoţională cu efecte aproape imposibil de evaluat. Pentru mulţi dintre copiii lăsaţi acasă plecarea părinţilor le-a îngustat perspectivele de viitor. (...) În esenţă, se estimează că între 3,5 şi 6 milioane de români au părăsit ţara în ultimii ani", a declarat Cristina Chiriac.

Ea a subliniat că "Pactul pentru Tineri", o mişcare de conştientizare a abandonului şcolar, iniţiat de CONAF ca proiect naţional, a revelat faptul că, în spatele fenomenului abandonului şcolar, stă de multe ori un altul, "de o intensitate aproape tectonică": mutarea în străinătate a milioane de români.

"Sute de profesori, mii de elevi din zonele cele mai afectate, organizaţii independente de calibrul UNICEF-ului sau al Băncii Mondiale au scos pe masa dialogului, cele mai fierbinţi probleme ale unei consecinţe directe a migraţiei, abandonul şcolar şi incapacitatea pieţei muncii de a răspunde unor nevoi locale vitale", a explicat Chiriac.

Aceasta a menţionat că un studiu publicat în 2019 de OECD descria emigraţia românilor ca un fenomen unic în expansiunea sa, cu o evoluţie în valuri, la o intensitate neegalată nici de exodul indienilor.

"De la un nivel de aproape 1,1 milioane în 2000/01, numărul emigranţilor români către statele membre OCDE a crescut cu 2,3 milioane de persoane de-a lungul anilor până în 2015/16, ceea ce se traduce printr-o creştere de peste 200%. Nicio populaţie emigrantă nu a avut o creştere procentuală mai mare a exodului. Următoarea cea mai mare creştere procentuală a fost pentru emigranţii din India (139%). Creşterea relativă a populaţiei imigrante româneşti a fost, de asemenea, cu mult peste creşterea procentuală pentru toate ţările de origine (49%)", arată raportul.

"Emigraţia a devenit un fenomen social şi economic major pentru România, a cărei populaţie a scăzut de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018, migraţia către exterior fiind responsabilă pentru mai mult de 75% din această scădere", avertizează raportul.

Preşedinta CONAF a semnalat că nici după ultimul recensământ nu este foarte clar câţi români trăiesc şi muncesc în alte state, câţi au renunţat la cetăţenie, câţi au dobândit dublă cetăţenie sau câţi au doar domiciliul temporar în altă ţară.

Ea a precizat că Italia a fost destinaţia celor mai mulţi români, potrivit Institutului italian de Statistică, la începutul anului 2022 fiind înregistraţi 1.083.771 rezidenţi români, într-o creştere uşoară (0,6%) faţă de anul anterior, când pe teritoriul Italiei locuiau 1.076.412 români. Pandemia de Covid a atenuat totuşi atracţia faţă de Italia, cifrele arătând că aproape 62.000 de români au părăsit ţara şi au revenit, probabil, acasă sau au plecat spre alte state europene.

În Spania, o altă destinaţie preferată a românilor, Institutul Naţional de Statistică din Spania (INE) afişa cifra de 644.473 persoane de naţionalitate română, la începutul anului 2021.

"Trebuie să observăm şi aici un fenomen care poate arăta decizia familiilor de a rămâne definitiv acolo, deoarece peste 88.000 dintre românii incluşi în statistică s-au născut în Spania, restul de 556.204 fiind născuţi în România. Interesant este faptul că o altă statistică, a Ministerului Incluziunii, Securităţii Sociale şi Migraţiei, care foloseşte datele Registrului Central al Străinilor, afişează acum un număr de 1.110.373 români, de altfel cea mai mare comunitate de migranţi din Spania", a spus Chiriac.

În opinia sa, un prim impuls al exuberanţei părăsirii ţării a fost recâştigarea libertăţii, în condiţiile în care înainte de 1989 vizele de ieşire erau sever controlate şi limitate, iar emigraţia era extrem de scăzută. Ridicarea restricţiilor de emigrare şi apoi integrarea în Uniunea Europeană au creat valuri succesive de emigrare în masă.

Totodată, pentru majoritatea emigranţilor români argumentul economic a dominat decizia de plecare, idee descrisă de alegerea atentă a destinaţiei, anume în state cu nivel de viaţă ridicat. Milioanele de români care au emigrat au căutat în statele dezvoltate un nivel de viaţă mai bun şi salarii mari.

"Teoria spune că, în general, oamenii emigrează în căutarea siguranţei financiare şi a confortului dat de o calitate a vieţii superioară celei de acasă. Perspectiva unor venituri mai mari a dominat lista argumentelor în favoarea emigraţiei, de la căpşunari, la tinerii câştigători ai olimpiadelor internaţionale, de la instalatori la ingineri. Percepţia multora este aceea că mutarea în străinătate creează posibilitatea de a câştiga mai mulţi bani şi, de obicei, consideră că nu pot face acest lucru în România", a explicat Cristina Chiriac.

Ea a adăugat că, pe de altă parte, persistă şi acum ideea că cele mai bune locuri de muncă sunt în străinătate, acolo sunt cele mai mari oportunităţi de angajare şi că statele dezvoltate au o cultură a muncii bazată pe merit, iar accesul la cea mai recentă tehnologie este asigurat, finanţarea este mai facilă şi mai ieftină prin creditare, iar cercetarea este dezvoltată. În plus atracţia străinătăţii este amplificată de calitatea vieţii: infrastructură pusă la punct, educaţie şi asistenţă medicală de calitate, spaţiu cultural intens, vibrant şi divers, în general servicii publice de calitate.

De asemenea, percepţia generală privind o intensitate greu de temperat a corupţiei, instabilitatea politică, lipsa de predictibilitate şi tensiunile sociale acute au stimulat dorinţa multor români de a părăsi ţara în căutarea unor condiţii de viaţă mai stabile în ţări cu sisteme de guvernare mai bine reglate.

"În multe zone din România avem localităţi care încă suferă de sindromul sărăciei de tip 'lumea a treia', descris de lipsa facilităţilor de bază cum ar fi sisteme apă potabilă, de canalizare, infrastructură de sănătate publică greu accesibilă, sisteme ineficiente de transport inter şi intra urban. În plus nu avem peste tot în ţară o arhitectură educaţională în care să se respecte standardele de educaţie şi de igienă, judecând după numărul încă mare de şcoli cu toaletele în curte. Un alt punct esenţial pentru atracţia către emigrare sunt chiar politicile de migraţie relaxate. Multe ţări dezvoltate şi-au relaxat politicile de migraţie pentru a atrage talente şi pentru a-şi stimula economia. Atenţie însă: căutarea bunăstării este nu doar un motiv de plecare, ci şi unul pentru rămânere definitivă în statele dezvoltate, deoarece facilităţile disponibile în străinătate nu au fost încă egalate în România şi, prin urmare, până la atingerea acelui nivel, tendinţa de plecare în străinătate ar putea continua. Calitatea vieţii nu este o noţiune abstractă, ea include accesul la asistenţă medicală de bună calitate, accesibilă şi atentă cu pacienţii, relaţii sociale agreabile, muncă remunerată corect, educaţie performantă, alocarea timpului pentru hobby-uri, odihnă, şi abilitatea de a avea bani şi timp pentru vacanţe şi activităţi culturale", avertizează preşedinta CONAF.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederaţie din România ce reuneşte interesele antreprenorilor în spiritul european al egalităţii de gen şi egalităţii de şanse. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa două federaţii, nouă patronate, cinci asociaţii, 26 sucursale şi peste 3.700 de companii.