România este pe locul 52 din 140 în Clasamentul Competitivităţii Globaleîntocmit de Forumul Economic Mondial şi înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Clasamentul European al Competitivităţii din 2020, se arată în cadrul celei de-a şasea ediţii a dezbaterilor "PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA" ce a avut loc recent, la Constanţa.
În cadrul dezbaterilor, Andrei Silviu Dospinescu, economist în cadrul biroului din România al Băncii Mondiale, a declarat: "Înaintea şocului COVID-19, emigranţii români cu vârstă de muncă, depăşeau 2,6 milioane de persoane, reprezentând aproape 20% din populaţia cu vârstă de muncă din România. Estimările Băncii Mondiale s-au realizat pe baza datelor Eurostat dar şi pe baza recensămintelor naţionale din ţările de destinaţie".
Cei mai mulţi români au emigrat în Italia (circa 1,2 milioane de persoane, dintre care aproximativ 1 milion din categoria populaţiei active), urmată de Spania (circa 700.000 de persoane, din care aproximativ 600.000 din categoria 15 - 64 de ani, adică populaţie activă).
Aceste aspecte sunt determinate de un declin demografic accentuat, în special declin al populaţiei active, o rată ridicată de emigrare, inclusiv a forţei de muncă înalt calificată şi o rată de participare pe piaţa muncii de 67% (comparativcu media UEde 74%).
"rata scăzută a şomajului care sugerează că ţara are un potenţial mare în ceea ce priveşte dezvoltarea capitalului uman, deşi forţa de muncă este mai puţin educată decât cea din UE, cu diferenţe semnificative între regiuni.Cheltuielile publice pentru politici active în domeniul muncii sunt scăzute şi relativ ineficiente, fapt ce contribuie la accesul limitat la oportunităţi de muncă, în special în rândul tinerilor din zonele rurale.", a mai declarat Andrei Silviu Dospinescu.
În cadrul dezbaterilor, Preşedintele CONAF,Cristina Chiriac, a declarat: "Investiţia în educaţie şi sănătate generează capitalul uman. Ar trebui să construim competenţe de bază, competenţe digitale şi abilităţi socio-emoţionale pentru copiii de azi - viitorii angajaţi de mâine pentru a nu mai asista la evoluţii asemănătoare celor din trecut. România are cea mai mică pondere, puţin peste 50% a tinerilor cu competenţe digitale de bază din UE, în condiţiile în care,patru din cinci tineri din UE au abilităţi de bază şi chiar peste, în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului.
De asemenea, este important ca mediul privat să se implice în dezvoltarea învăţământului dual pentru a recalifica şi perfecţiona forţa de muncă actuală. Un alt aspect ce trebuie analizat la nivel guvernamental este taxarea forţei de muncă, care ar trebui redusă, pentru a stimula fiscalizarea muncii la negru, reducerea decalajelor şi sporirea atractivităţii muncii în România. Această măsură face parte din şirul de soluţii pe care mediul de afaceri, patronate, mediul academic, le-a identificat în cadrul dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂşi care se vor regăsi în Memorandumul ce va fi înaintat Guvernului în perioada următoare".
O iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi a Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, din 2020, li s-a alăturat, ca partener strategic, Confederaţia Patronală CONCORDIA, PACTUL PENTRU MUNCĂ îşi propune să identifice noi provocări pe piaţa muncii şi să vină cu soluţii realiste şi eficiente pentru realizarea unei Strategii coerente a forţei de muncă pe termen mediu şi lung.