CRITICI DIN ECONOMIE ŞI POLITICĂ: Planul Naţional al lui Ponta - "poncife răsuflate", "promisiuni ceauşiste", "tiribombe mediatice"

• Jean Constantinescu: "La electricitate nu ne aşteptăm la creşteri foarte mari, dar în niciun caz la scăderi"

Energia este unul dintre sectoarele prioritare în Guvernul Ponta, având de-a face atât cu privatizări şi restructurări de companii de stat, cât şi cu liberalizări de preţuri şi proiecte importante de dezvoltat.

Cele două linii mari în Planul Naţional al lui Ponta, la capitolul Energie, sunt creşterea independenţei energetice şi scăderea preţului la factura de energie, în condiţiile în care avem un program stabilit cu instituţiile europene de creştere a preţurilor din domeniu până la media europeană.

Specialiştii din domeniu consideră că "în niciun caz" nu avem cum să ajungem la o scădere a facturilor la energie.

Jean Constantinescu, expert pe piaţa de energie, ne-a precizat: "Există un angajament cu FMI de creştere eşalonată a preţurilor la energie. Putem spune că la electricitate nu ne aşteptăm la creşteri foarte mari, dar în niciun caz la scăderi. Problema este la gaze şi la căldură, unde preţurile vor creşte până la dublu, într-un oarecare orizont, în funcţie de cum vrea Guvernul să facă liberalizarea. Eu consider că actuala idee a Executivului nu este bună, pentru că preţurile tot se vor dubla. Mai bine ar face liberalizarea mai curând şi, din câştigul furnizorilor, să se creeze un fond din care să fie subvenţionată energia pentru majoritatea consumatorilor casnici".

Domnul Constantinescu susţine că independenţa energetică şi scăderea facturilor sunt "poncife răsuflate de multă vreme", subliniind: "În loc de «independenţă», cum promitea şi Ceauşescu, am putea spune «creşterea siguranţei în alimentarea cu energie», iar în loc de «scădere» putem spune că «preţul este în măsură să devină suportabil. Scăderea înseamnă subvenţie, conflict cu UE, neintegrare etc. şi cu aşa ceva nu creezi un program energetic".

• Pârvan: "Planul Naţional pare o copie nelucrată după programul de guvernare"

Planul Naţional pare o copie nelucrată după programul de guvernare, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care ne-a spus: "Acest plan este o listă de dorinţe legitime, care, dacă s-ar realiza, ar fi în avantajul nostru. Însă are puţine elemente concrete, nu este lucrat şi pare o copie după programul de guvernare".

Domnia sa subliniază că, într-o astfel de strategie, nu pot fi făcute promisiuni legate de anumite investiţii, fără să fie semnate documente în acest sens cu firmele respective.

De asemenea, obiectivele estimate ar trebui să se regăsească în amănunt pe anumite site-uri instituţionale, unde să poată fi consultate fişe, preţuri, termene, etc. legate de respectivele investiţii.

Executivul şi-a propus să atragă investiţii de minim zece miliarde euro în acest an.

Cristian Pârvan opinează că această ţintă este de neatins.

"Nici dacă am semna mâine pentru reactoarele de la Cernavodă, nu am putea realiza acest proiect în următoarele cinci luni".

• Ponta: "Chinezii au tehnologie adecvată pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă"

Chinezii pot produce exact aceeaşi tehnologie care este la centrala nuclear-electrică de la Cernavodă, iar "cel care vorbeşte contrariul a rămas în urmă", a afirmat premierul Victor Ponta, după ce preşedintele Traian Băsescu a subliniat că România şi China au tehnologii diferite în domeniu.

"Eu refuz să abandonăm grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, cum probabil ne sugerează alţii. Chinezii au tehnologie, au parteneriat cu CANDU din 2009 şi vin săptămâna viitoare, pot să producă exact tehnologia care este la Cernavodă", a spus Ponta.

În urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu a declarat că turneul premierului Victor Ponta în Asia a fost "catastrofal ca imagine şi eficienţă" şi că acesta ar fi trebui să ştie înainte să propună investitorilor chinezi să participe la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nuclear-electrice de la Cernavodă că România şi China au tehnologii diferite.

Premierul Ponta a anunţat, recent, că reprezentanţi ai companiei China Nuclear Electric vor veni la Bucureşti în luna iulie să discutue cu Guvernul detalii concrete despre o eventuală implicare în construcţia unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă.

• Ponta: "Negocierile pentru Roşia Montană vor fi finalizate până în septembrie"

Negocierile pentru investiţia de la Roşia Montană urmează să fie finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în luna septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens, a declarat, ieri, premierul Victor Ponta.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, figurează în Planul Naţional de investiţii lansat ieri de Guvern, fiind prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul să primească 78% din profit.

În urmă cu un an, primul ministru declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului român şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic. (vezi link)

• Nicolae Dicu: "Proiectul Roşia Montană nu mai poate da înapoi, dar trebuie să ne asigurăm că este profitabil şi pentru noi"

Proiectul Roşia Montană nu mai poate da înapoi, dar autorităţile trebuie să se asigure că această investiţie este profitabilă şi pentru ţara noastră, consideră Nicolae Dicu, fost ministru al minelor.

Domnia sa susţine că, deşi proiectul nu presupune un număr atât de mare de lucuri de muncă, a ajuns într-un stadiu în care "nu mai poate fi oprit".

"Singurul lucru este să facem un calcul şi să vedem ce ne revine şi nouă. Acum, avem în BNR o rezervă de 103 tone de aur. Din proiectul de la Roşia Montană vor fi scoase 300 de tone de aur, în următorii 16 ani, aşa că va trebui să fie profitabil şi pentru noi".

În prezent, la noi nu se fac decât câteva cercetări pentru descoperirea de resurse minerale, mai precis pentru aur şi gaze de şist, acestea fiind făcute de către investitorii străini, după cum ne-a spus Nicolae Dicu, subliniind: "Cele câteva cercetări pentru identificarea de aur, la Roşia Montană şi la Certej, şi de gaze de şist aparţin străinilor, noi nu mai avem instituţii care să facă acest lucru".

• Ponta: "Vom avea redevenţe la nivelul mediei europene pentru toate resursele naturale"

Ţara noastră va avea, anul viitor, redevenţe pentru toate resursele sale naturale, la nivelul mediei europene, după cum a subliniat premierul Ponta.

"În acest an vom finaliza şi, probabil, vom şi adopta noua lege privind revedenţele. Practic, anul viitor, România va avea redevenţe pentru toate resursele sale naturale, la media europeană", potrivit primului ministru.

Oficialul a arătat că noile revedenţe ar putea fi aplicate, mai devreme, şi companiei "Petrom", "în funcţie de negocieri" şi dacă va exista "un regim stimulativ".

Reprezentanţii Guvernului au precizat că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va stabili, pe baza rezervelor, dacă redevenţele pentru gazele de şist vor fi mai mici decât cele pentru gazele convenţionale.

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc, în prezent, redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

Ministrul delegat pentru Energie Constantin Niţă declara, la începutul acestui an, că este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, adică la circa 20-30%.

• Laurenţiu Baciu: "De 20 de ani se vorbeşte de refacerea irigaţiilor, dar nu s-a tras nici măcar o liniuţă în acest sens"

Strategia Guvernului mai prevede, printre altele, realizarea unui program naţional pentru refacerea sistemului de irigaţii.

Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, ne-a spus că instituţşia pe care o reprezintă îşi propune "în fiecare an" să extindă sistemul de irigaţii şi să-l utilizeze la maxim. Potrivit domniei sale, în prezent, deţinem circa 500.000 de hectare care beneficiază de irigaţii.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), afirmă că, în ultimii 20 de ani, autorităţile nu au făcut nimic în sectorul irigaţiilor: "De 20 de ani se vorbeşte de refacerea irigaţiilor, dar nu s-a tras nici măcar o liniuţă în acest sens. Tot timpul sunt planuri, proiecte, promisiuni, irigaţiile reprezintă prioritatea numărul unu pentru toate Guvernele, doar că niciodată nu se face nimic".

Potrivit noului Plan, vor fi făcute plăţi directe şi complementare de circa 3 miliarde euro, în acest an.

Domnul Baciu susţine că această sumă "nu este decât o cifră din programul european, care nu are nimic în comun cu Guvernul României".

Creditarea şi dezvoltarea spaţiilor pentru fructe şi legume, obiective de asemenea prezente în Planul Naţional al lui Ponta, sunt, în opinia lui Laurenţiu Baciu, "probleme private, cu care nu are legătură Executivul".

Guvernul mai intenţionează să înfiinţeze un fond pentru susţinerea sectorului agricol.

Legat de acest lucru, preşedintele LAPAR ne-a spus: "Fondul mutual, ca termen, ar fi o soluţie, dar aşa cum este realizat draftul de lege nu este în regulă. Acesta ne obligă să participăm financiar fond, care va fi utilizat pentru despăgubiri în caz de dezastru, ca la o asigurare obligatorie, pentru că, în caz contrar, nu vom fi despăgubiţi decât cu 20%. Nu mi se pare corect. Am solicitat ca din Consiliul de Administraţie al acestui fond să facă parte şi fermieri, dar am fost refuzaţi. În aceste condiţii, de unde ştim unde merg banii noştri? Guvernul Ponta, în acest an de când este la putere, nu a făcut decât să ne taie subvenţia la motorină, la asigurările agricole, ne-a dat două impozite în plus, ne-a anulat o lege de funcţionare a Camerelor Agricole etc."

Referitor la investiţiile din agricultură, Achim Irimescu susţine că sunt o serie de investitori, în special din ţările arabe şi din China, care intenţionează să-şi dezvolte afaceri pe piaţa noastră agricolă, nefăcându-se, însă, nimic concret până acum, în acest sens.