CRIZA ALIMENTELOR Câţiva ani, necesari ca producţia să ajungă la nivelul cererii

Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că preţurile alimentelor s-ar putea menţine la niveluri ridicate record, mai mult timp, deoarece agricultorii au nevoie de câţiva ani pentru a majora producţia îndeajuns pentru a acoperi cererea în urcare, potrivit Bloomberg.

"Creşterea ofertei ar putea răspunde preţurilor ridicate, aşa cum s-a întâmplat în deceniile anterioare, reducând presiunile de pe pieţele de alimente, însă pentru aceasta va fi nevoie de timp, de o perioadă care se va măsura în ani, nu luni", notează analiştii FMI.

În ţările în curs de dezvoltare, creşterea veniturilor a determinat creşterea cererii pentru produse din carne şi lapte, ceea ce a dus la majorarea necesarului de cereale pentru hrănirea animalelor şi de teren pentru păşunat. De asemenea, creşterea cererii pentru biocombustibili şi condiţiile meteo nefavorabile agriculturii au limitat oferta de alimente.

FMI avertizează că preţurile ridicate vor avea efecte negative mai mari în statele în curs de dezvoltare, unde populaţia alocă o parte mai mare din venituri pentru procurarea alimentelor.

Lucian Isar, analist economic, ne-a precizat că şansele sunt mari ca preţurile alimentelor să crească în continuare şi să se menţină ridicate după cum sugerează raportul FMI. Domnia sa ne-a declarat: "Pe lângă argumentele sugerate deja, ar mai trebui menţionată lichiditatea exagerată existentă în sistem, segmentarea pieţelor şi multiplele nivele de intermediere mai puţin competitive şi res­pectiv viteza scăzută de transfer a tehnologiilor agricole între zonele globului care menţine inerţia în ajustarea ofertei la cererea în creştere".

Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, ne-a declarat că preţurile alimentelor vor creşte în continuare, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Domnia sa ne-a mai precizat că o altă presiune a preţurilor la alimente vine şi din partea Uniunii Europene, care a impus cote de producţie pentru fiecare ţară, iar în acest sens ar trebui sensibilizat sistemul.

În schimb, Cristian Pârvan, secretar general Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), ne-a declarat că, în prezent, preţurile alimentelor nu au atins vârfurile din anul 2008. Domnia sa ne-a precizat că este adevărat că pe piaţa cerealelor se menţine o creştere mai îndelungată, decât în alte perioade, determinată de speculatori. Un exemplu de reducere a presiunii care apare din partea acestora vine de la nivelul Uniunii Europene, potrivit lui Cristian Pârvan. "Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să limiteze activitatea speculatorilor, care caută să facă profit şi astfel distorsionează cererea şi oferta şi determină o cerere falsă", ne-a declarat Cristian Pârvan. Domnia sa ne-a mai precizat că aceeaşi problemă există şi la noi în ţară, creşterea preţurilor fiind determinată de speculatori.

Indicele preţurilor alimentelor la nivel global, calculat de Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a ONU, a urcat la un nivel record în februarie, în condiţiile în care toate componentele referitoare la alimente, cu excepţia celei pentru zahăr, au crescut. Scumpirea alimentelor şi corupţia autorităţilor au provocat tensiuni sociale şi politice în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Cotaţiile porumbului au crescut cu 92% anul trecut la bursa de la Chicago. Preţurile grâului au avansat cu 65%, după ce Rusia şi mai multe state est-europene au restricţionat exporturile din cauza secetei care a afectat regiunea. De asemenea, în Asia, inundaţiile au limitat livrările de orez.

La noi, scumpirea alimentelor a determinat mare parte din creşterea inflaţiei la 8%, anul trecut, BNR ratând din nou ţinta stabilită. Pentru acest an, banca naţională a modificat ţinta de inflaţie la 3,6%, de la 3,4%, însă, chiar şi aşa, analiştii se îndoiesc că va putea fi respectată.

Guvernatorul băncii centrale a declarat în februarie că procesul de dezinflaţie va fi reluat, începând cu primul trimestru din acest an. Potrivit domniei sale, alte şocuri care au împiedicat procesul de dezinflaţie au fost creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la carburanţi.

Cioloş: Preţurile alimentelor vor rămâne la un nivel ridicat