CRIZA LOVEŞTE FĂRĂ DISCRIMINARE OAMENII MUNCII DE LA ORAŞE ŞI SATE Falimente ale administraţiilor locale în viitorul apropiat?

Criza financiară internaţională şi efectele ei "indirecte" pe plan naţional au început să fie simţite acut şi la nivelul administraţiilor locale. Promisiunile electorale din trecut trebuiau onorate, iar acest lucru s-a făcut de cele mai multe ori prin împrumuturi, sub forma unor credite directe sau a unor emisiuni de obligaţiuni. De multe ori, banii astfel obţinuţi au fost utilizaţi doar pentru cosmetizarea superficială a oraşelor, deoarece erau prea puţini pentru proiecte mari de infrastructură. Mai trebuie să amintim şi de banii "investiţi" în asfaltări perpetue ale aceluiaşi kilometru de drum în fiecare an?

Sibiul, capitala culturală a Europei în 2007, a fost unul dintre oraşele care au pariat pe astfel de credite pentru cosmetizare. "Fardurile" nu au fost de o calitate foarte bună, pentru că tencuiala a început, deja, să cadă de pe clădirile din centrul istoric. Periferia a rămas la fel de prăfuită şi neglijată. Capacitatea productivă a oraşului s-a angajat pe o tendinţă negativă, vechile spaţii de producţie fiind demolate sau în curs de demolare, pentru a face loc spaţiilor comerciale de tip mall.

Reprezentantul unui dezvoltator imobiliar de pe piaţa sibiană a declarat presei locale că noul mall va oferi "un plus de lifestyle sibienilor", după inaugurarea din 2010. Criza financiară şi imobiliară de la nivel naţional şi internaţional pare să nu conteze, deoarece "primăria Sibiu a ştiut să creeze un mediu dinamic, propice unei dezvoltări durabile".

Cum poate fi durabilă dezvoltarea, atunci când spaţiile de producţie sunt înlocuite cu cele de consum, iar consumul nu va mai beneficia de susţinerea unor credite de nevoi personale ieftine? Investiţiile de amploare, cum au fost cele din zona industrială de vest a oraşului, nu au mai apărut în ultima perioadă. Întreprinderile mici şi mijlocii care au încercat să ocupe locul "eliberat" de marile firme vor fi afectate puternic în perioada următoare de creşterea costurilor de finanţare şi dispariţia pieţelor externe.

Săptămâna trecută, efectele crizei financiare internaţionale au ajuns şi la Sibiu. Presa locală a preluat declaraţiile primarului Klaus Johannis, care a anunţat că primăria va renunţa la o parte dintre investiţiile programat pentru anul viitor, deoarece dobânzile creditelor contractate până în prezent au crescut cu 150%.

O comparaţie între bugetele locale ale Sibiului din 2007 şi 2008, arată o creştere a cheltuielilor cu dobânzile de la 4,52 milioane lei la 10,21 milioane în 2008. Creşterea cu 126% a cheltuielilor cu dobânzile are loc în condiţiile unei creşteri cu 13,67% a bugetului.

Majoritatea creditelor acordate administraţiilor locale au ca dobândă de referinţă ratele Robor la 3 sau 6 luni. Cât au crescut acestea de la începutul anului? Foarte mult, conform datelor BNR. Dobânda Robor 6M a crescut cu 379% de la începutul anului, iar Robor 3M cu 367,7% în aceeaşi perioadă.

Site-ul primăriei Sibiu arată că în aprilie 2008 s-a contractat un credit de 20 milioane lei pentru extinderea şi modernizarea aeroportului. Durata creditului este de 25 de ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani şi o dobândă egală cu Robor 6M + 0,28%. De la aprobarea creditului, Robor 6M a crescut cu 227,6%, de la 12,34% la 40,43%.

Primarul Johannis promite că nu va creşte taxele şi impozitele locale, pentru ca bugetul local să poată susţine în continuare creditele. Este puţin probabil ca această promisiune să poată fi onorată, deoarece o prăbuşire a pieţei imobiliare, pe fondul restricţionării severe a creditării, va reduce semnificativ veniturile primăriei. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile va fi însoţită şi de o creştere a cheltuielilor pentru asistenţa socială, pe fondul accelerării presiunilor inflaţioniste. Vânzarea activelor din patrimoniul local rămâne singura soluţie, dacă se doreşte, cu orice preţ, evitarea creşterii impozitelor.

O vizită pe site-ul MEF sau pe paginile de web ale primăriilor din marile oraşe arată că problemele cu care se confruntă Sibiul sunt comune, cel puţin la nivelul aglomerărilor urbane medii şi mari din ţară. Primăriile din Iaşi şi Bacău au anunţat recent emisiuni de obligaţiuni, ale căror dobânzi depind de media Robid - Robor la 6 luni. Considerăm că opţiunea refinanţării acestor împrumuturi, poate fi scoasă de pe acum din ecuaţie, cel puţin pentru următorii 2 - 3 ani, iar administraţiile locale din România trebuie să-şi revizuiască bugetele pentru noile condiţii de austeritate severă.

Criza financiară internaţională a început pentru municipalităţi atunci când au apărut, la capitolul diverse, primele ştiri privind banii evaporaţi ca urmare a investiţiilor în titluri subprime. Bloomberg a scris, în decembrie 2007, despre patru oraşe norvegiene, care au pierdut aproape 100 de milioane de dolari ca urmare a unor investiţii în titluri ipotecare subprime.

De la începutul anului, ştirile despre pierderi înregistrate de administraţiile locale din SUA şi fondurile lor de pensii au apărut aproape zilnic în presă. Los Angeles Times scrie că reducerea veniturilor bugetare anunţă instaurarea unei crize de proporţii istorice pentru administraţiile locale. "Economia muribundă a determinat o reducere mult mai dramatică decât aşteptările a veniturilor bugetare, forţând 22 de state, inclusiv California, să se confrunte cu deficite tot mai mari", se mai arată în articolul din LA Times. Rezultatul? Eliminarea locurilor de muncă şi a serviciilor comunitare, în condiţiile în care toate prognozele negative s-au dovedit mult prea optimiste. California, care se "mândreşte" cu un deficit bugetar de 15,2 miliarde de dolari, a fost nevoită să reducă fondurile alocate educaţiei cu 3 miliarde USD faţă de anul trecut.

Situaţia nu este specifică doar Statelor Unite. Comunităţi locale, spitale, secţii de poliţie şi universităţi din Marea Britanie au fost puternic afectate de colapsul băncilor islandeze. Atrase de dobânzile mari oferite pentru depozite, peste 100 de consilii locale din Marea Britanie şi-au plasat fondurile în Islanda, iar acum au mari probleme cu recuperarea banilor. Universtatea Oxford se confruntă cu pierderi potenţiale de 30 milioane de lire sterline, ca urmare a acestor "investiţii". Un scenariu optimist arată că doar o treime din fonduri vor fi recuperate, după cum scrie The Telegraph.

La începutul lunii octombrie, Bloomberg sfătuia investitorii în obligaţiuni municipale americane să se pregătească pentru un val de falimente. Agenţia de ştiri arată că în 2007 au încetat plăţile pentru obligaţiuni în valoare de circa 300 milioane de dolari, iar datele pentru anul curent indică o sumă de cinci ori mai mare. Datoriile acumulate în ultima decadă şi reducerea drastică a veniturilor, mai ales ca urmare a prăbuşirii pieţei imobiliare din Statele Unite, pun acum autorităţile locale într-o poziţie foarte dificilă. Susţinerea acestora va fi inclusă, probabil, în noul plan de stimulare fiscală propus de guvernul federal. Şansele de succes nu sunt foarte ridicate, deoarece datele Bloomberg arată că au fost vândute anual obligaţiuni în valoare de peste 350 miliarde dolari în ultimii 8 ani. Costurile mari de refinanţare şi aversiunea faţă de risc a investitorilor au determinat "închiderea" acestei pieţe de 2,66 trilioane de dolari.

Autorităţile naţionale, preocupate cu salvarea pieţelor financiare, par să neglijeze, deocamdaă, problemele tot mai acute ale comunităţilor locale. Prăbuşirea pieţelor imobiliare şi creşterea şomajului vor conduce la o creştere exponenţială a problemelor sociale, care vor deveni, în scurt timp, prea mari chiar şi pentru guverne.

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.