Cronologia reuniunii

Reuniunea programată astăzi între Donald Trump şi Kim Jong-un are loc în Singapore datorită neutralităţii relative şi a securităţii pe care o oferă acest oraş-stat. Singapore este una dintre puţinele ţări care încă găzduieşte o ambasadă nord-coreeană, iar multe dintre afacerile regimului Kim au fost făcute aici, potrivit presei străine.

În Singapore, care are o relaţie puternică cu SUA, sunt interzise adunările publice fără aprobarea poliţiei, ceea ce limitează posibilele proteste împotriva lui Kim sau Trump.

Reuniunea, anunţată pentru prima oară de Casa Albă în 8 martie 2018, vine după ce, în urmă cu numai două săptămâni, Trump anulase summitul, întrucât, spunea atunci, "este nepotrivit, la acest moment".

Oficialul american a explicat că a luat decizia anulării reuniunii "pe fondul furiei extraordinare şi al ostilităţii deschise" din declaraţiile regimului din Coreea de Nord.

Acesta din urmă a ameninţat, în 24 mai, anterior anunţului lui Trump, că va anula summitul planificat din cauza unor exerciţii militare derulate în comun de Statele Unite şi Coreea de Sud.

O zi mai târziu după ce a anunţat anularea reuniunii, Trump s-a răzgândit, ca răspuns la un mesaj al lui Kim, care a spus că încă este dispus să se întâlnească cu liderul american şi să discute despre denuclearizare "în orice moment".

În 30 mai, generalul nord-coreean Kim Yong-chol s-a deplasat la New York, unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo. Negocierile dintre ce doi au continuat şi în ziua următoare, iar ulterior Pompeo a anunţat că părţile au făcut progrese remarcabile.

La 1 iunie, Trump a informat că summitul va avea loc conform programării iniţiale, în 12 iunie.

În perioada scursă de atunci, au mai existat îndoieli privind întâlnirea celor doi, mai ales în contextul în care avocatul lui Trump, Rudolph Giuliani, fost primar al New York-ului, a declarat că, după ce Trump a decis să anuleze summit-ul, "Kim a revenit în patru labe şi a cerşit" reprogramarea întâlnirii.

Singapore a făcut pregătiri minuţioase pentru găzduirea summitului, iar potrivit prim-ministrului Lee Hsien Loong, evenimentul va costa 20 de milioane de dolari singaporezi (15 milioane de dolari SUA), din care jumătate pentru măsurile de securitate, scrie Wikipedia.

Amintim că, în anul 1945, Coreea a fost împărţită, iar războiul coreean din anii 1950-1953 s-a încheiat cu un armis­tiţiu, nu cu o înţelegere de pace. A urmat un conflict continuu, sporadic, iar trupele americane au rămas în Sud.

Începând cu anii 1990, preocuparea internaţională a crescut cu privire la programul de înarmare nucleară din Coreea de Nord. În 2002, preşedintele american George W. Bush a clasat Coreea de Nord în "Axa Răului" şi a decis să impună sancţiuni Phenianului.

Escaladarea programului nuclear al Coreei de Nord s-a produs în special sub preşedinţia lui Kim Jong-un, care a devenit lider în decembrie 2011, după ce a decedat tatăl său.

Administraţia americană condusă de Barack Obama a avut o politică de "răbdare strategică" faţă de negocierile cu nordul peninsulei, iar Donald Trump, care a fost ales preşedintele SUA în 2016, a manifestat opoziţie faţă de această politică a predecesorului său. Dar, deşi se exprimă dur faţă de regimul nord-coreean, Trump este deschis spre dialog.

Amintim că în aprilie 2018 a avut loc summitul inter-coreean, când liderul din Nord, Kim Jong-un, şi cel din Sud, Moon Jae-in, s-au întâlnit la frontiera militarizată care separă cele două Corei. Kim Jong-un a fost primul lider nord-coreean care a trecut această linie de demarcaţie.