Cu bune şi cu rele

Iaca, se apropie şi anul acesta de ignat şi, după datină, înainte să-i veghem sfîrşitul, se cade să spunem ceva despre el. Să-i fie mai uşoară trecerea de la "Azi" la "Ieri" sau, dacă preferaţi, de la "Acum" la "A fost odată". Bun înţeles, nu despre anul zilelor calendaristice este vorba. El rămîne doar înşiruirea rece şi inertă a treptelor care ne duc dintr-un punct al călătoriei stelare a plantei Pământ într-altul. Aparent, unul de revenire în acelaşi loc. Dar asta, ştim bine, este doar o iluzie cultivată cu încăpăţînare de oameni, prea speriaţi de perspectiva unei lumi-carusel, care nu s-ar mai aşeza niciodată într-o poziţie reper, de echilibru, stabilă. Despre anul faptelor şi al întîmplărilor cu care destinele noastre s-au intersectat este vorba, desigur.

Cu părţile rele stăm bine. Adică, nu am dus deloc lipsă... ce să zic! Vrem nu vrem, deşi la nivelul întîmplărilor zilnice nu ni s-a părut evident, anul care se duce a stat sub semnul nefast al războiului. Generic. Războiul din Ucraina în primul rând, în particular şi în special, pentru că ne priveşte, pentru că este ici colea, lîngă noi. Unii zic că este deja peste noi, dar ne convine să ne prefacem că nu este încă aşa! Cu siguranţă peste noi s-au revărsat, însă, unele dintre consecinţele sale cele mai importante.

Fluxurile migraţiei, cu toate costurile, implicaţiile şi complicaţiile lor, desenează deja un peisaj social inexistent în România acum doar doi ani. Zeci, sute de mii, milioane de oameni intraţi din Ucraina şi stabiliţi temporar pe teritoriul României. Nu se ştie, nici ei nu ştiu, nici noi, dacă doar pentru o lună sau un an, ori pentru toată viaţa lor. În căutare de adăpost temporar sau permanent, de mijloace de trai, de sprijin şi asistenţă medicală, de resurse şcolare şi educaţionale. De eventuală integrare treptată într-o altă ţesătură de relaţii sociale definitorii.

Tema exporturilor de cereale din Ucraina şi deformările forţate introduse asupra pieţelor locale şi globale, trecerea unor costuri pe seama fermierilor europeni, inclusiv şi mai ales cei din vecinătatea imediată, Polonia, România, a produs nu doar comoţie, ci şi reacţii adverse la adresa Ucrainei, măsurabile atît în zona percepţiei publice, cît şi a reacţiilor pe tabla de ţintar a politicii. Inclusiv cea de la Bucureşti.

În sfîrşit, în consecinţa politicii de aliniere strictă a României la soluţia NATO de sprijin militar pentru Ucraina, România s-a transformat, întrucîtva inevitabil, în bază avansată pentru pregătirea unor forţe destinate să lupte efectiv în Ucraina şi/sau pentru stocarea temporară, depozitarea şi redistribuirea unor importante cantităţi de materiale militare. Propaganda de la Moscova nu a întîrziat să evidenţieze tendinţa aceasta şi să arunce ameninţări directe la adresa României. Inclusiv folosirea directă a forţei, în cazul în care s-ar depăşi "linia roşie". Pe care, desigur, Moscova o trasează cînd şi cum vrea! Apropo de Rusia şi "prietenii" României. Sfîrşitul anului a marcat poate unul dintre evenimentele cele mai semnificative pentru noi: resurescţia bruscă şi marcată a revendicărilor politice ale radicalilor comunităţilor maghiare din România (majoritari de altfel!) o dată cu călduroasa strîngere de mînă prin care Orban şi Putin au sigilat noua variantă a pactului de susţinere reciprocă a intereselor zonale, după modelul "istoricei" înţelegeri Lenin-Bela Kun. S-ar putea, de aceea, ca anul 2024 să fie mult mai tulburat de temele şi cererile autonomist-independentiste, aici în România, susţinute atît de la Budapesta, cît şi de la Moscova şi, spre mirarea unora, poate, chiar şi de prin cîteva capitale europene. Războiul din Ucraina este deja şi un război parţial asupra României. Începînd cu fleacurile: mine ajunse sau lăsate cu bună ştiinţă să plutească în apele noastre teritoriale, drone căzute în apropierea graniţelor, interceptări razante ale unor patrule aviatice ale NATO etc. Ceva mai substanţial: atacuri cibernetice difuze sau precis marcate asupra unor obiective de pe teritoriul României, acţiuni de intimidare, ameninţări insistente cu intervenţia militară sau posibila folosire a unor lovituri nucleare. Încă şi mai serios: intensificarea acţiunilor în plan politic, prin intermediul vectorilor direct şi indirect controlaţi, revărsarea continuă, în avalanşă, a propagandei anti NATO, anti UE, aşa zis "pro-suveranistă", dezvoltarea reţelelor de puncte şi factori de influenţă, directă şi indirectă, în instituţii cheie ale guvernării, media, în instituţiile de forţă ale statului, în componenta "civilă" a societăţii.

De restul părţilor rele ale vieţii noastre de zi cu zi, în anul pe care tocmai îl petrecem pe ultimul drum, s-au îngrijit "politicantropii" bîlciului care ţine loc de politică la noi. De la mare la mic şi de la mic la mare, toţi într-un gînd şi-ntro simţire s-au ocupat doar de "creşterea neîncetată a nivelului de trai". Al lor şi al găştilor aferent-dependente, desigur. De la generoase alocări bugetare pentru paranghelii şi plimbări de lux ale înalţilor demnitari, atît de înalţi încît este imperios şi inevitabil ca nota de plată să fie secretizată, pînă la pensii şi salarii nesimţite devenite încă şi mai nesimţite şi de la sinecuri pe bani grei în schema încăpătoare a funcţiilor de la stat, la angajări pe ochi frumoşi, şpagă şi paraîndărăt. Pe fondul acesta, altminteri constant în politica de la noi că tot ceea ce începuse să se ducă repejor la vale în anii dinainte a luat-o la vale încă şi mai repejor: şcoala publică, sistemul de asistenţă socială şi de sănătate, siguranţa publică. Noroc cu alchimia statisticilor economice! De acolo aflăm că, de fapt, chiar dacă nu o ducem bine, de fapt o ducem foarte bine şi că, deşi nu avem bani de niciunele, avem de fapt cît nu suntem în stare să cheltuim. De aceea, din cînd în cînd ni se arată cu degetul o rază de lumină, dar nimeni nu ştie dacă ea este la capătul vreunui tunel sau dacă este doar aşa, o licărire pe cerul înstelat aflat la milioane de ani lumină de noi.

Cît despre părţile bune ale anului 2023, sper din toată inima că fiecare dintre cititorii noştri a avut partea lui de răsplată pentru eforturile excepţionale pe care le-a făcut în acest an, ca şi în mulţi dintre cei care l-au precedat, menite să ne ţină cu capul deasupra apei şi cu privirea luminată de speranţă.

La mulţi ani!

Mult mai buni şi mai frumoşi!