Cu listele blocate

Din câte ştiu, s-a votat o nouă lege a alegerilor parlamentare. Nu am acum o copie a textului, aşa că nu am să îl comentez. Am să mă refer acum doar la câteva aspecte teoretice.

Mai întâi, ceva despre denumirea sistemului de vot respectiv. Adesea este numit "vot pe listă". Din păcate, acest lucru nu face decât să genereze neclarităţi. Există numeroase tipuri de vot de listă care produc rezultate foarte diferite ("votul-în-bloc" e un asemenea exemplu, unde alegem cu majoritate relativă între blocuri de candidaţi). Sistemul - dacă înţeleg bine ce s-a votat - este unul proporţional, cu liste blocate şi cu prag electoral de 5%. Spunem "blocate" pentru că alegătorii nu pot schimba ordinea candidaţilor de pe buletinul de vot.

Acesta este exact sistemul vechi, folosit din 1990 până la alegerile din 2008. Mai mult, sistemul acesta a existat în toată perioada din 1990 până în prezent, fără întrerupere, fiind utilizat la alegerea consiliilor locale şi judeţene. Se poate spune că aproape întreaga clasă politică din România este rezultatul votului pe liste blocate. Ce înseamnă asta, cititorii pot decide şi singuri...

Uneori sistemul cu pricina se mai numeşte şi "sistem cu liste de partid". Tehnic vorbind, lucrurile sunt mai complicate. Într-adevăr, sistemul românesc este unul în care liste depun doar partidele şi alianţele. Însă acest lucru nu este neapărat necesar. În unele state, listele pot fi depuse şi de asociaţii sau de independenţi care s-au aliat (de regulă după criterii de afinitate politică). De ce apare această posibilitate? Pentru că votul exclusiv cu "liste de partid" penalizează sever candidaţii independenţi.

Un element important, însă uneori trecut cu vederea, este pragul electoral. Acesta pare neschimbat, de 5 la sută. Există regimuri autoritare în care pragul este mai ridicat. În unele state europene pragul este mai scăzut, 3 sau 4 la sută. Efectele sunt clare. Un prag mai înalt îngreunează apariţia de noi forţe politice în Legislativ.

Alt element, care nu a fost discutat absolut deloc, este formula de atribuire a mandatelor. Spuneam că nu am la îndemână textul, însă bănuiesc că s-a păstrat formula d'Hondt. Aceasta favorizează partidele mari.

Nu am înţeles foarte bine care erau păcatele actualului sistem încât a trebuit schimbat. Am criticat în repetate rânduri, în anii trecuţi, sistemul "uninominalului proporţional". Totuşi, aici nu este vorba despre ce cred eu.

Din câte îmi pot da seama, o problemă ar fi fost inflaţia numărului de parlamentari (de la 470 la 588). Dar acest lucru nu este o fatalitate. "Uninominalul proporţional" a generat, la alegerile din 2008, doar un singur mandat suplimentar (de la 470 la 471). Aşadar problema reală provine dintr-o combinaţie dintre mecanismul de generare a mandatelor suplimentare şi distribuţia opţiunilor alegătorilor. În ce priveşte acest ultim aspect, al opţiunilor alegătorilor, acestea sunt foarte diferite - judecând după sondajele de opinie - în 2015 faţă de 2012, aşa că ar fi fost, oricum, puţin probabil să se genereze numeroase mandate suplimentare în cazul unor noi alegeri.

Un alt argument invocat împotriva "uninominalului" ar fi acela că au intrat în Parlament oameni necalificaţi, cu probleme penale sau care şi-ar fi cumpărat voturile. Mâ întreb însă, în principiu, ce l-ar împiedica pe un personaj de acest tip să cumpere un loc pe listă. Chestiunea banilor în politică este una distinctă, nu are de-a face direct cu sistemul de vot.

Mai este ceva ce nu înţeleg. Să presupunem că "uninominalul" ar fi, într-adevăr, defect. Totuşi, folosim un sistem uninominal la alegerea primarilor. De ce ar fi acesta bun în acest caz? Iar dacă este vorba de parlamentari acesta devine, brusc, rău?

Se va spune că nu este exact acelaşi lucru. Oare? Doar un mic număr dintre parlamentari sunt aleşi "în compensare". Marea majoritate au fost aleşi direct, pe baza majorităţii relative sau absolute de voturi obţinute în colegii.

Să mai observăm şi altceva. A lipsit discuţia despre sisteme de vot alternative. Nu suntem condamnaţi să alegem între liste blocate şi o specie de "uninominal". Există şi alte sisteme de vot interesante şi utile, care ar putea fi puncte de plecare pentru analize profesionale.

Iată sistemele de vot preferenţiale, despre care am vorbit şi cu alte ocazii. Spre deosebire de un sistem precum al listelor blocate, votul preferenţial permite alegătorilor să exprime o ordine a preferinţelor.

În fond, scopul alegerilor politice nu este doar acela de a decide care partid primeşte câte mandate. Unul dintre motivele pentru care se organizează alegeri într-o democraţie este şi acela de a permite membrilor şi susţinătorilor unui partid de a exprima suport pentru unul sau altul dintre reprezentanţii acestuia. Altfel spus, de a împrospăta elitele politice. "Cea mai importantă parte a educaţiei unui politician este aceea dobândită în alegeri" - afirma Winston Churchill. Ca în atâtea alte cazuri, probabil că ştia cel mai bine despre ce este vorba...