CULMEA LIBERULUI ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC A AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU INTEGRITATE Trei luni pentru două non-răspunsuri privind veniturile salariale ale conducerii BNR

A.S.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 12 mai 2016

Trei luni pentru două non-răspunsuri privind veniturile salariale ale conducerii BNR

A durat trei luni ca Agenţia Naţională de Integritate (ANI) să ne răspundă la două întrebări.

Adică o lună şi jumătate pentru un răspuns.

Pentru trei întrebări, probabil că i-ar fi luat patru luni şi jumătate, iar pentru patru întrebări, o jumătate de an.

Dar avem legea 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, care obligă ANI să răspundă în maxim o lună de la adresarea întrebării.

Suntem în aceeaşi situaţie ca atunci când vameşul care făcea trafic de ţigări cu maşina vămii.

În loc să vegheze la respectarea legii, ANI a depăşit cu două luni în a ne transmite două non-răspunsuri.

Dacă Băncii Naţionale a României i-a luat trei săptămâni să ne răspundă că angajaţii săi nu sunt datori să-şi dea publicităţii veniturile salariale, Agenţiei Naţionale de Integritate i-a luat trei luni să ne transmită câteva articole de lege care nu ne dumiresc dacă actuala conducere a BNR trebuie să-şi publice veniturile salariale sau nu.

Legea nr.176/2010 stabileşte explicit, la Articolul1. punctul 35, că "guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ" au obligaţia declarării averii şi intereselor".

În luna ianuarie, am trimis către ANI două întrebări:

"Am rugămintea să-mi spuneţi dacă există vreun protocol încheiat între BNR şi ANI potrivit căruia membrii CA ai BNR nu îşi publică veniturile din salarii.

De asemenea, vă rugăm să ne spuneţi dacă aţi verificat averea guvernatorului BNR în urma unei sesizari pe care aţi primit-o la începutul anului trecut de la Asociaţia Parakletos?"

În loc să ne răspundă punctual, ANI ne-a transmis (vezi insert) o întreagă listă de articole de lege, din care putem deduce că este posibilă anonimizarea adresei imobilelor declarate, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii (Art 6).

Nici urmă de anonimizarea veniturilor din salarii.

În plus, ANI ne transmite că poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate pentru îndeplinirea "scopului Agenţiei de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice".

Nici cu acest paragraf ANI nu ne lămureşte dacă a încheiat sau nu cu BNR vreun protocol potrivit căruia membrii conducerii Băncii Centrale nu au obligaţia publicării veniturilor din salarii.

În luna aprilie a anului trecut, averea guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu era în atenţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în urma unei sesizări făcute de Asociaţia Parakletos, al cărei preşedinte este avocatul Gheorghe Piperea. Dintr-un răspuns transmis la acea vreme de ANI respectivei asociaţii, reieşea că Agenţia de Integritate verifica atât averea, cât şi respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către guvernatorul BNR.

Asociaţia Parakletos a înaintat solicitarea către ANI după ce guvernatorul Mugur Isărescu a negat, în cadrul unei conferinţe de presă, că ar fi avut vreodată credit la Volksbank România, deşi declaraţiile sale de avere din anii trecuţi arătau contrariul.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, a declarat, la vremea respectivă, că între BNR şi ANI a existat "o înţelegere": "Într-o primă variantă, ANI ne-a cerut să trecem în declaraţiile de avere toate instituţiile de la care am luat credite. Ulterior, au intervenit discuţii că BNR încalcă legea. Sunt trei legi pe care le încălcam - Statutul BNR, Statutul băncilor şi Statutul statisticii - care interzic funcţionarilor şi membrilor Consiliului de Administraţie din BNR să facă vreo referire la vreo bancă, în orice document. Au fost scandaluri în bănci că oamenii sunt influenţaţi şi merg să îşi ia credite de la banca de la care Guvernatorul s-a împrumutat. ANI a fost nevoită să accepte că încălcăm legea şi a fost de acord, în 2008, să nu mai trecem numele băncilor pe declaraţia de avere. În luna mai 2013, pe site-ul ANI a fost publicat Ghidul pentru completarea declaraţiilor de avere, care prevede că la rubrica «Active financiare» trebuie menţionată limpede instituţia şi adresa conform contractului, iar la rubrica «Datorii» se va menţiona denumirea completă a persoanelor fizice şi juridice care au acordat împrumutul, astfel că înţelegerea noastră a căzut. Noi am luat de bun Ghidul ANI şi am încălcat din nou cele trei legi".

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a declarat acum că răspunsul ANI poate fi interpretat ca o batjocură la adresa cetăţenilor şi la adresa presei.

Răspuns ANI:

"Stimată Doamnă,

Urmare adreselor dumneavoastră înregistrate la Agenţia Naţională de Integritate cu nr. 1632/29.01.2016 şi nr. 3563/24.02.2016 vă comunicăm următoarele:

1. Situaţia de fapt analizată:

A. dacă există un protocol încheiat între Agenţia Naţională de Integritate şi Banca Naţională a României potrivit căruia membrii Consiliului de Administraţie al BNR nu îşi publică veniturile din salarii.

B. dacă a fost declanşată procedura de evaluare a averii guvernatorului BNR ca urmare a sesizării formulate de Asociaţia Parakletos.

2. Dispoziţii legale aplicabile

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin (1) lit. 35 din Legea Nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

"Art. 1

(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:

35. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;

În conformitate cu dispoziţiile art.6 din Legea Nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

"Art. 6

(1) Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese îndeplinesc următoarele atribuţii: (...)

e) sigură (n.r. aici trebuia scris "asigură", ceea ce arată că nici măcar copierea nu s-a făcut cum trebuie în cele trei luni de zile) afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a instituţiei, dacă aceasta există, sau la avizierul propriu, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituţiei şi a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestora şi se arhivează potrivit legii;"

În conformitate cu prevederile art. 8 al Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative:

"Art. 8

(1) Scopul Agenţiei este asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice. În îndeplinirea acestui scop, Agenţia poate dezvolta relaţii de colaborare prin încheierea de protocoale cu entităţi din ţară sau din străinătate.

(2) Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de integritate din cadrul Agenţiei se desfăşoară cu privire la situaţia averii existente pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor acesteia, care se completează cu dispoziţiile actelor normative în vigoare.

(3) Principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.

Totodată, conform prevederilor art. 7 alin.(4) din actul normativ mai sus menţionat:

"Art.7

(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, precum şi comisiei de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege. În cadrul organelor fiscale şi de urmărire penală se desemnează persoane responsabile pentru relaţia cu Agenţia, care asigură declanşarea de urgenţă şi cu precădere a procedurilor specifice în cadrul acestora."

În conformitate cu dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

"Art. 10

(1) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns.

(2) Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează la numărul iniţial, făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns".

Din cele expuse de dumneavoastră şi din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, vă aducem la cunoştinţă următoarele:

A. membrii consiliului de administraţie ai Băncii Naţionale a României au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese în forma şi termenele stipulate de Legea nr.176/2010, anonimizarea informaţiilor confidenţiale conform dispoziţiilor legale aplicabile fiind realizată de către Agenţia Naţională de Integritate (pentru declaraţiile de avere şi de interese postate pe site-ul www.integritate.eu)

B. în ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră referitoare la declanşarea procedurii de evaluare a averii guvernatorului BNR vă comunicăm faptul că lucrările aflate pe rolul Agenţiei Naţionale de Integritate, în cazul în care acestea există, nu sunt informaţii publice".

Răspunsul Direcţiei Comunicare din BNR, ianuarie 2016

Vă comunicăm următoarele:

Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, prevede că "Banca Naţională a României este o instituţie publică independentă (...)".

Această dispoziţie este în deplin acord cu prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană, care dispune în art. 130 că "În exercitarea competenţelor şi în îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate şi prin Statutul SEBC şi al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi să nu încerce să influenţeze membrii organelor de conducere ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea misiunii lor."

Statutul Băncii Naţionale a României trebuie analizat şi din perspectiva calităţii acestei instituţii de parte componentă a Sistemului European al Băncilor Centrale, precum şi de membră a acestui sistem. Asupra acestui act normativ s-a insistat în Avizul din data de 26 august 2010 trimis Ministerului Finanţelor Publice de către Banca Centrală Europeană, care subliniază că "statele membre sunt obligate să garanteze independenţa băncilor lor centrale naţionale (BCN)". De asemenea, Avizul precizează că "statele membre nu pot pune o BCN în situaţia de a nu avea control sau de a avea un control limitat asupra personalului său, ori în situaţia în care guvernul unui stat membru îi poate influenţa acesteia politica în domeniul resurselor umane", subliniindu-se necesitatea "protejării autonomiei BNR în domeniul resurselor umane, care constituie un element deosebit al principiului independenţei băncii centrale".

Dispoziţiile menţionate anterior trebuie interpretate cu luarea în considerare a prevederilor art. 148 alin. (2) din Constituţia României care stipulează faptul că "(...) prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." Suplimentar, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)."

În concluzie, faţă de cele prezentate anterior şi pentru a răspunde punctual întrebării adresate, dispoziţiile legale în baza cărora BNR nu este obligată să îşi publice veniturile salariale în declaraţiile de avere constau în:

^ Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României; Art. 130 din Tratatul privind Uniunea Europeană - prevederi ce statuează principiul independenţei băncii centrale, faptul că băncile centrale naţionale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agenţiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism;

^ Avizul Băncii Centrale Europene din data de 26 august 2010 care precizează că "statele membre sunt obligate să garanteze independenţa băncilor lor centrale naţionale (BCN)" şi "nu pot pune o BCN în situaţia de a nu avea control sau de a avea un control limitat asupra personalului său, ori în situaţia în care guvernul unui stat membru să îi poată influenţa politica în domeniul resurselor umane", subliniind, în acelaşi timp, necesitatea "protejării autonomiei BNR în domeniul resurselor umane, care constituie un element deosebit al principiului independenţei băncii centrale".

^ Art. 148 alin. (2) din Constituţia României, republicată, care stipulează faptul că "(...) prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

În 2012, ANI a publicat declaraţiile de avere ale conducerii Băncii Naţionale a României (BNR) fără ca rubricile unde apăreau depozitele bancare să mai fie blurate, aşa cum se proceda înainte.

La acea vreme, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spunea, potrivit mass media, că decizia ANI a luat prin surprindere conducerea Băncii Centrale şi că, pentru populaţie, dezvăluirea instituţiilor de credit unde îşi ţin banii executivii BNR poate să inducă tentaţii care să denatureze concurenţa în sistemul bancar.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. La placinte inainte la razboi inapoi.

    Cam mare coincidenta in ce an a fost aleasa sa nu se mai publice ca incalca legea care exista demult.

    De la cine a luat Guvernatorul bani banca s-a evaporat: VOLKSBANK! 

    e strigator la cer! scrieti-i lui Ciolos pe pagina personala...sau ministrului care isi propune transparentizarea administartiei, aparatului de stat, etc

    daca ANI raspunde la intrebare, probabil nu ar fi pe placul BNR si va putea fi folosita ca proba; in aceasta situatie ANI prefera sa nu raspunde la intrebare; practic ANI nu isi exercita atributiile in acest caz si trebuie confruntata

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb