Cursa înarmărilor încinge finalul sezonului estival

Cursa înarmărilor atinge noi niveluri în această perioadă şi confirmă datele şi prognozele prezentate la mijlocul primăverii de raportul Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), informaţii ce arătau că statele lumii îşi întăresc puterea militară ca răspuns la deteriorarea mediului de securitate în urma declanşării de Federaţia Rusă a războiului din Ucraina, mediu despre care nu cred că se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Iar acest risc de deteriorare a mediului global de securitate a fost confirmat recent în urma puciului militar din Niger.

Astfel că, în ultima săptămână, am asistat la noi achiziţii de armament sau la promisiunea livrării unor arme ori echipamente militare. Balul înarmărilor din ultimele şapte zile a fost deschis de Germania, după ce Israelul a primit acordul SUA pentru a livra sistemul de apărare antirachetă Arrow 3 către autorităţile de la Berlin. Negocierile privind achiziţionarea acestui sistem au demarat după declanşarea în 24 februarie 2022 a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În urma acordului exprimat de SUA, reprezentanţii ministerelor apărării din Israel şi Germania şi cei ai Israel Aerospace Industries (IAI) vor semna o scrisoare de angajament, iar după ce parlamentele celor două state vor ratifica achiziţia, va fi semnat contractul. Oficialii germani şi israelieni susţin că documentul respectiv va fi semnat până la finalul acestui an, mai ales că membruu comisiilor de buget şi de apărare din Bundestag au votat deja în favoarea achiziţiei. Costurile se vor ridica la aproape patru miliarde de euro. La iniţiativa Germaniei, Arrow 3 urmează să devină parte, începând din anul 2025, dintr-un nou sistem european de apărare aeriană.

La finalul săptămânii trecute, Olanda şi Danemarca au anunţat că vor dona Ucrainei aproape 61 de avioane de luptă F-16, după ce pregătirea piloţilor va fi finalizată în mod satisfăcător. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că ţara sa va furniza 19 avioane, până la finalul acestui an, opt avioane în anul 2024 şi încă 5 până la finalul anului 2025. Mark Rutte, şeful guvernului olandez, nu a avansat o cifră exactă privind donaţia ţării sale, dar a spus că forţele aeriene au în dotare 42 de avioane F-16.

Declaraţiile celor doi oficiali au fost făcute după ce în prealabil, tot săptămâna trecută, Suedia şi-a exprimat şi ea disponibilitatea oferirii unor avioane de luptă Gripen către Ucraina, fără însă a preciza când va fi luată vreo decizie în acest sens.

Înaintea anunţurilor făcute de cele două guverne vest-europene, Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, a declarat că piloţii ucraineni au început să se antreneze pe avioane de luptă F-16, în urma acordului SUA de furnizare în centrele de training din Europa - din care unul va fi în România -a materialelor şi echipamentelor necesare pregătirii acestor piloţi. Reznikov a spus că nu va dezvălui cât timp va dura antrenamentul, dar a precizat că "un termen minim de antrenament este de şase luni".

În cursa înarmărilor a intrat şi Australia care a parafat luni o înţelegere cu SUA privind achiziţionarea a peste 200 de rachete de croazieră Tomahawk pentru a contracara puterea militară în creştere a Chinei. Această comandă, în valoare de 830 milioane de dolari, va aduce forţelor armate australiene arme dintre "cele mai puternice şi mai avansate din punct de vedere tehnologic", a indicat Ministerul Apărării de la Canberra.

"Investim în capacităţile de care are nevoie forţa noastră de apărare pentru a-i ţine pe adversarii noştri departe de ţărmurile noastre şi pentru a asigura securitatea australienilor în lumea complexă şi incertă în care trăim astăzi", a afirmat, potrivit unui comunicat de presă citat de AFP, ministrul australian al Apărării, Richard Marles.

Rachetele Tomahawk, cu o rază de acţiune de peste o mie de kilometri, vor fi transportate de distrugătoarele din clasa Hobart ale marinei australiene. De asemenea, ele pot fi utilizate de submarinele nucleare achiziţionate de Australia în cadrul pactului militar AUKUS, semnat între Canberra, Londra şi Washington.

În acest context, cotidianul britanic The Telegraph a publicat o investigaţie, în care arată că reprezentanţii regimului politic de la Beijing furnizează Federaţiei Ruse elicoptere, drone, obiective optice şi malte materiale utilizate în industria de apărare.

Sursa citată arată că firmele ruseşti, inclusiv cele aflate sub regimul sancţiunilor internaţionale, companii care produc lansatoare de rachete, vehicule blindate şi avioane de luptă au primit zeci de mii de transporturi din China de la începutul invaziei ruseşti a Ucrainei şi până la finalul primului trimestru al anului 2023.

The Telegraph afirmă că una dintre companiile chineze - Shantou Honghu Plastics, se poziţionează ca angrosist de jucării - a trimis 1.000 de drone în Rusia cu două luni înainte de începerea războiului. Dronele au fost trimise companiei ruse Samson, care se descrie, de asemenea, ca un angrosist de jocuri şi jucării şi care pare a fi o companie-fantomă, deoarece conform registrului de stat al companiilor, capitalul său autorizat este de doar 10.000 de ruble. Jurnaliştii britanici mai notează că firma chineză Hems999 a furnizat Rusiei două elicoptere, iar companie chineză, Tianjin Huarong Aviation, a furnizat Rusiei patru elicoptere Airbus. Elicopterele au fost primite de compania rusă Ural Helicopter, al cărui client principal este Garda Naţională Rusă, care a fost desfăşurată în Ucraina şi este condusă de Viktor Zolotov, un fost bodyguard al lui Putin.

Potrivit datelor publicate de sursa citată, companiile chineze au mai livrat lunete optice către peste 50 de firme ruseşti, dar şi turboreactoare, sisteme de navigaţie pentru rachete radar, care au fost expediate iniţial în India şi Costa Rica, după care au ajuns în Federaţia Rusă.

În ceea ce priveşte materiile prime şi materialele necesare industriei de armament ruse, sursa citată afirmă că anul trecut China a exportat în Rusia produse din aliaje de titan în valoare de 18 milioane de dolari, aproape de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, companiile chineze au furnizat şi aliaje de magneziu către firma Tupolev, care construieşte şi ajută la întreţinerea bombardierelor cu rază lungă de acţiune precum Tu-95 şi Tu-160M, care sunt folosite în atacurile cu rachete de croazieră asupra Ucrainei.

Toată situaţia de mai sus arată că ne aflăm în plin proces de înarmare a lumii şi, în special a două zone: Europa şi Asia-Pacific. În tot acest context, liderii politici au uitat de combaterea schimbărilor climatice, de combaterea sărăciei, de incluziune socială şi de sprijinul de care au nevoie ţările lumii a treia.