Sesizarea parlamentarilor PSD privind neconstituţionalitatea procedurii de asumare a răspunderii de către guvernul Orban pe legea prin care a abrogat prevederile OUG 114/2018 va fi analizată în şedinţa din 12 februarie au decis, ieri, magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR).
PSD a contestat, în 30 decembrie 2019, proiectul de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.
Social-democraţii susţin în sesizarea la CCR că, în prezent, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 se află în procedură legislativă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, sub rezerva depunerii raportului de către comisiile sesizate în fond.
În sesizare se arată că, "prin angajarea răspunderii, Guvernul a încălcat prevederile constituţionale privind unica autoritate legiuitoare reprezentată de Parlament şi deciziile Curţii Constituţionale. Autoritatea executivă şi-a depăşit competenţele prin extinderea atribuţiilor Guvernului şi substituirea acestuia în competenţele de legiferare ale Parlamentului, singura autoritate legiuitoare a ţării, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituţia României, republicată. Conform dispoziţiilor art. 61 din Constituţia României, republicată, «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»".
Social-democraţii susţin că legitimarea unui asemenea act ar putea conduce la crearea unui blocaj instituţional, în sensul că Parlamentul ar fi în imposibilitatea de a legifera, adică de a-şi exercita rolul său funcţional.
Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative încalcă prevederile art. 16, art. 41 alin. (1), art. 44 alin.(1) şi ale art. 47 alin.(2) din Constituţie, mai arată PSD.
În sesizare se mai spune: "Prin introducerea art. 41 indice 1, art.41 indice 2 şi art. 41 indice 3 în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se interzice cumularea pensiei pentru limita de vârstă aparţinând sistemului public de pensii cu venituri salariale obţinute în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, locale, regii autonome, societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială. Persoanele aflate într-o astfel de situaţie sunt obligate să opteze între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă. (...) Normele nou introduse condiţionează continuarea raporturilor de muncă sau impun încetarea forţată a acestora, pornind de la un criteriu profund discriminatoriu, care contravine principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul se aplică doar unei anumite categorii de persoane".
Amintim că, după ce PSD a depus la CCR sesizarea de mai sus, în prima şedinţă din 2020 Guvernul Orban a adoptat OUG 1 prin care a pus imediat în practică dispoziţiile din actul normativ pe care şi-l asumase în Parlament şi care a fost supus controlului de constituţionalitate. Astfel, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a OUG 1/2020, majoritatea dispoziţiilor din legea contestată de PSD la CCR au intrat imediat în vigoare.