Curtea de Apel Alba Iulia a anulat o decizie de condamnare pentru abuz în serviciu

Actualizare 21:55 Parchetul General: Prin decizia CCR nu a fost "dezincriminată" infracţiunea de abuz în serviciu

Curtea Constituţională a României (CCR) nu a dezincriminat, prin decizia de anul trecut, infracţiunea de abuz în serviciu, ci a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului, se arată într-un comunicat al Parchetului General, trimis Redacţiei.

Parchetul General susţine că, prin decizia nr.405 din 15 iunie 2016 (referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin. 1 din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din 08.07.2016), Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Dispozitivul acestei decizii se completează şi trebuie interpretat/aplicat în raport cu considerentele care îl fundamentează şi explicitează, consideră Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, Curtea Constituţională statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului.

Parchetul General menţionează faptul că Decizia nr. 405/2016 este o decizie interpretativă, care nu afectează conţinutul normativ al actului controlat, ci doar înţelesul său contrar Constituţiei.

"Practic, fără a se declara neconstituţionalitatea textului, Curtea reinterpretează norma şi stabileşte care este interpretarea compatibilă cu Constituţia. În consecinţă, prin această decizie nu a fost «dezincriminată» infracţiunea de abuz în serviciu", subliniază Parchetul.

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:30 Motivarea Curţii de Apel Alba Iulia: Fostul secretar al CJ Hunedoara, dezincriminat de abuz în serviciu pentru că a încălcat o hotărâre de guvern

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat astăzi anularea condamnării fostului secretar al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Dan Daniel, prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern şi nu o lege, o ordonanţă sau o ordonantă de urgenţă.

În motivarea Curţii, trimisă Redacţiei, se arată: "Având în vedere modificarea elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen. în urma pronunţării deciziei nr.405/2016 a Curţii Constituţionale, fiind exclusă posibilitatea comiterii acesteia prin încălcarea unui act normativ altul decât o lege sau o ordonanţă, precum şi prevederile art.3 din Legea nr. 187/2012 potrivit cărora «Dispoziţiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii», Curtea de Apel Alba Iulia constată că a intervenit o dezincriminare a acestei fapte în situaţia în care îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu are loc prin încălcarea oricărui alt act normativ în afară de lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, aceasta fiind şi situaţia faptei pentru care a fost condamnat contestatorul din prezenta cauză".

Pe cale de consecinţă, intervenind dezincriminarea faptei pentru care s-a dispus condamnarea lui Dan Daniel, Curtea a admis contestaţia la executare formulată de acesta.

Instanţa a precizat: "Prin Decizia nr.405/2016 pronunţată de Curtea Constituţională la data de 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2016 (deci ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare a contestatorului) a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma «îndeplineşte în mod defectuos» din cuprinsul acestora se înţelege «îndeplineşte prin încălcarea legii»"'.

În considerentele deciziei menţionate, Curtea de Apel din Alba Iulia a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act "trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului". "Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă", explică instanţa.

În motivarea Curţii se mai arată: "Având în vedere conţinutul infracţiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen., CA Alba Iulia constată că, urmare a deciziei de neconstituţionalitate menţionate, practic, a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracţiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracţiunii nu este o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă. (...). Prin urmare, nu se poate considera (aşa cum a apreciat prima instanţă) că decizia nr.405/2016 este doar o decizie de interpretare, instanţa constituţională admiţând prin decizia menţionată o excepţie de neconstituţionalitate".

Curtea a constatat, astfel, că prin hotărârea de condamnare a contestatorului nu s-a reţinut că acesta ar fi încălcat în exercitarea atribuţiilor de serviciu prevederile Legii nr.188/1999 sau ale vreunei alte legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, ci doar pe cele ale Hotărârii de Guvern nr.611/2008.

CA Alba Iulia a dispus astfel încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare cu suspendare şi a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

(S.A.)

-----------

Actualizare 14:34 Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean: "Abuzul în serviciu a fost parţial dezincriminat"

Abuzul în serviciu a fost parţial dezincriminat fiindcă nici Guvernul şi nici Parlamentul nu au pus de acord legislaţia cu o decizie de anul trecut a Curţii Constituţionale a României (CCR), a declarat fostul preşedinte al instituţiei, Augustin Zegrean, pentru TimpOnline.ro.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a explicat: "Mi-e greu să înţeleg de unde provine această mirare că uite ce s-a întâmplat la Alba Iulia. Dacă oamenii ar citi legile şi hotărârile Curţii Constituţionale, nu ar fi fost nicio surpriză că un judecător de la Alba Iulia a admis o contestaţie la executare pentru că, din câte am înţeles, omul acela a fost condamnat pentru abuz în serviciu şi ce s-a reţinut la el a fost că nu a respectat o Hotărâre de Guvern sau nişte norme de aplicare a unei Hotărâri de Guvern. Ori, Curtea Constituţională, prin decizia aceea din 15 iunie 2016 - nu mai eram preşedinte în ziua aceea - a spus că infracţiunea aceasta de abuz în serviciu se comite doar dacă prin fapta funcţionarului se încalcă o îndatorire prevăzută într-o ordonanţă, o ordonanţă de urgenţă sau într-o lege".

Întrucât legea Curţii spune că Parlamentul sau Guvernul, după caz, vor pune de acord legislaţia cu decizia CCR în termen de 45 de zile, timp în care aplicarea acelui text este suspendată. Zegrean a precizat: "După ce au trecut cele 45 de zile este evident că restul din definiţia textului legal nu mai este în fiinţă pentru că textul este lipsit de efecte juridice, textul acela nu mai există. Este evident că, după ce s-au împlinit cele 45 de zile, partea aceea din textul care incriminează abuzul în serviciu nu mai există".

Întrebat cine este de vină pentru că nu s-a pus de acord legislaţia cu decizia Curţii, el a răspuns: "Este greşit să pui problema în felul acesta. De multe ori, emitentul actului normativ, Guvernul sau Parlamentul, după caz, cum zice legea, nu mai are interes să pună de acord legea cu decizia Curţii sau lucrul acesta nu mai este posibil. Ce vreau eu să se înţeleagă sau să se reţină: sunt 45 de zile. După 45 de zile nu mai pui de acord legea cu decizia Curţii. După 45 de zile, emiţi o altă lege eventual. De aceea, dispoziţia legală se suspendă 45 de zile ca să dea posibilitatea legiuitorului ca să ia o atitudine: ori că rămâne înlăturat textul acela - şi am avut multe situaţii, nu e prima oară când un text nu e pus de acord cu decizia Curţii - pentru că s-a apreciat că nu mai poate fi pusă de acord".

Fostul preşedinte a reamintit că CCR a spus, cu o ocazie, că "o soluţie legislativă declarată neconstituţională nu mai poate fi adusă într-o altă lege".

Zegrean a precizat: "Mi-e greu să îmi imaginez ce ar putea să scrie aici dacă Curtea a spus că doar încălcarea atribuţiilor prevăzute în lege, în ordonanţe şi în ordonanţe de urgenţă constituie infracţiune, mi-e greu să înţeleg cum ar putea să mai spună că şi prin hotărâre de guvern. Acolo nu mai poţi să introduci şi HGR pentru că CCR tocmai a spus chestia asta. Deci este greşit să se caute vinovaţi. Dacă Guvernul credea că textul trebuia pus în acord cu decizia Curţii putea să o facă în cele 45 de zile. Şi aici mai trebuie înţeles un lucru: punerea asta de acord se face tot prin lege. Actul de punere de acord este o altă lege prin care se spune eventual că se modifică sau se abrogă sau textul respectiv va avea o altă formulare, dar este o lege. Asta se poate face oricând. Oricând legiuitorul poate să intervină pe Codul Penal sau Legea 78 şi să dea o definiţie cum doreşte el la abuzul în serviciu, cu condiţia să respecte ceea ce deja Curtea a spus. Ce mă miră pe mine este că nimeni nu a ştiut de lucrul acesta şi mă miră fiindcă deciziile CCR se comunică atât Guvernului, cât şi Camerei Deputaţilor şi Senatului, deci nu se poate spune că nu au ştiut de existenţa acestei decizii. Mai mult decât atât, ca să venim în ajutorul lor, pe site-ul Curţii se ţine o evidenţă a actelor normative declarate neconstituţionale şi este un tabel în care se spune când s-a dat decizia, ce s-a spus prin decizie, care este textul care nu mai este declarat constituţional şi ce s-a făcut în legătură cu acest text. Nu au decât să deschidă site-ul Curţii, să se uite pe coloana din dreapta şi să vadă unde mai este de lucru şi unde nu mai este. Parlamentul nu are drept de iniţiativă legislativă. Parlamentul României este format din Camera Deputaţilor şi Senat, două instituţii, dar amândouă au un corp tehnic legislativ suficient de mare ca să poată urmări aspectele acestea, cum la fel are şi Guvernul un corp tehnic legislativ care ar putea urmări lucrurile acestea ca să nu ne mai trezim dimineaţa că s-a abrogat o lege acum şase luni şi noi acum am aflat de ea".

Întrebat dacă se întâmpla acelaşi lucru în condiţiile în care Ordonanţa 13 era în vigoare, Zegrean a răspuns: "Dacă Ordonanţa 13 era în vigoare, mă tem că era aceeaşi sentinţă pentru Ordonanţa 13 face referire tot la lege, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă când vorbeşte despre modurile de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu. Asta nu schimba cu nimic lucrurile. Abuzul în serviciu este parţial dezincriminat. Din definiţia amplă a abuzului în serviciu au fost scoase celelalte aspecte şi a rămas doar fapta comisă prin încălcarea legii, a unei ordonanţe sau a unei ordonanţe de urgenţă".

În aceste condiţii, a adăugat fostul preşedinte al CCR, există o singură soluţie: "Dacă vor să modifice definiţia abuzului în serviciu o pot face, dar ţinând cont de decizia Curţii Constituţionale pentru că o soluţie legislativă declarată neconstituţională nu mai poate fi adusă în discuţie. Poate să existe o altă iniţiativă legislativă sau să rămână ceea ce este în text".

(S.A.)

----------

Curtea de Apel Alba Iulia a anulat pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare a fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara care fusese condamnat pentru abuz în serviciu.

Acesta a contestat pedeapsa în baza hotărârii Curţii Constituţionale a României (CCR) referitoare la articolul din Codul Penal care reglementează abuzul în serviciu, scrie Digi24.ro.

Funcţionarul public primise decizie definitivă de condamnare pentru abuz în serviciu în primăvara anului trecut. El a fost acuzat că, la organizarea un concurs de angajare, a încălcat prevederile unei Hotărâri de Guvern. Conform CCR, abuzul în serviciu îl constituie încălcarea unui act normativ cu putere de lege (adică o lege sau o ordonanţă a guvernului), nu şi a unei hotărâri de guvern.

Astfel, prin decizia penală definitivă nr. 20 din 9 februarie 2017 (Dosar nr. 4754/97/2016), Curtea de Apel Alba Iulia a admis contestaţia la executare formulată de condamnatul Daniel Dan şi a dispus încetarea imediată a executării pedepsei de 3 ani de închisoare cu suspendare, reţinând: "Constată dezincriminată fapta prevăzută de art. 297 alin.1 C.pen. raportat la art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015".

Potrivit portalului instanţelor de judecată din ţara noastră, soluţia Curţii din Alba Iulia a fost: "DECIDE Admite contestaţia formulată de condamnatul Dan Daniel împotriva încheierii penale nr.154/16.11.2016 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.4754/97/2016, pe care o desfiinţează în totalitate şi, procedând la soluţionarea cauzei: În baza art.595 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.4 teza a II-a C.pen. constată dezincriminată fapta prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. rap.la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru care a fost condamnat contestatorul în dosarul nr.3230/97/2015 prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia şi în consecinţă: Dispune încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare, a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exercitarea autorităţii de stat, prevăzută de art.66 alin.1 lit. a, b, art. 66 al .2 C. pen. şi a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b, C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr.133/21.10.2015 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.338/5.04.2016 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia. În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 9.02.2017".