Uniunea Europeană nu a reuşit să pună capăt fraudelor cu fonduri de sute de milioane de euro în fiecare an şi a recuperat doar aproximativ 15% din aceste sume, potrivit unui raport al Curţii Europene de Conturi, publicat ieri şi preluat de Reuters.
Conform sursei, utilizarea frauduloasă a fondurilor UE a vizat 391 de milioane de euro în 2017, sumă comparabilă cu cea înregistrată în cei patru ani anteriori.
Autoritatea atrage atenţia că investigaţiile Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au generat urmăriri penale, în statele membre ale UE, în numai 45% dintre cazuri. În acelaşi timp, între 2012 şi 2016, o proporţie de numai 15% din fondurile obţinute în mod necuvenit au fost recuperate.
Deşi abuzurile descoperite privesc sume minore comparativ cu bugetul anual al UE, de circa 140 miliarde de euro, auditorii consideră că mare parte din fraude nu sunt raportate, mecanismul de schimb de informaţii între statele UE fiind, de asemenea, greoi.
Fondurile europene ajung, în cea mai mare parte, la agricultori şi proiecte din regiuni mai sărace ale blocului comunitar. Potrivit raportului, în unele cazuri, OLAF a constatat că fondurile UE au fost deturnate de politicieni sau rude ori asociaţi ai acestora, ceea ce poate reprezenta o problemă atunci când autorităţile naţionale trebuie să instrumenteze fraudele.
Auditorii i-au cerut Comisiei Europene să confere OLAF puteri sporite şi au salutat decizia de creare a unui Parchet European care să se ocupe de anchetele privind cheltuielile UE, din 2021. Însă, auditorii au avertizat că lipsa de personal şi de finanţare poate face ca această instituţie să se bazeze în mod excesiv pe autorităţile naţionale.
Noul Parchet nu va avea jurisdicţie în Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia, Marea Britanie şi Danemarca, ţări care nu s-au alăturat acestei iniţiative.