DAN BĂDIN, DELOITTE ROMÂNIA:  "Presiune tot mai mare pe bugetul de stat"

• Dan Bădin: "Pe fondul constrângerii bugetare şi a instabilităţii politice, România începe să scadă ca nivel de interes pentru investitorii străini"

• Raluca Bontaş, Deloitte România: "Multe dintre persoanele care efectuează tranzacţii cu criptomonede nu ştiu că veniturile realizate sunt impozabile ca venituri din alte surse"

Bugetul de stat începe să fie tot mai mult sub presiune şi în ciuda "unei aşa-zise stabilităţi fiscale din ultimele luni", este posibil ca în următoarea perioadă să aibă loc unele modificări fiscale susţine Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice în cadrul Deloitte România.

Domnia sa a declarat ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa: "Economia nu dă semne că va creşte în ritmul prog­nozat, de 5%, iar cheltuielile bugetare au fost programate pe această creştere. Ce se sacrifică în astfel de situaţii? Investiţiile care, din păcate, la noi în ţară sunt la minim şi cred că acest trend va continua".

Domnia sa a spus, însă, că ţara noas­tră are o creştere economică destul de mare, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv, deşi rămâne de văzut dacă aceasta este sănătoasă sau nu.

Alte aspecte pozitive semnalate de domnul Bădin ţin, pe de o parte, de faptul că, în ultima perioadă, "inovaţiile legislative, cel puţin cele fis­cale, s-au calmat", iar pe de altă parte, de faptul că au reînceput discuţiile între guvernanţi şi mediul de afaceri pentru rezolvarea unor chestiuni punctuale ridicate de oamenii de business.

Cu toate acestea, o eventuală criză economică internaţională ar afecta România mai mult decât alte ţări, întrucât marja de manevră a ţării noas­tre este foarte mică pe fondul creşterii cheltuielilor bugetare, spune domnul Bădin.

Reprezentantul Deloitte România a adăugat: "Este evident că, pe fondul constrângerii bugetare şi a instabilităţii politice, România începe să scadă ca nivel de interes pentru investitorii străini. (...) În plus, România este prima ţară din UE care a implementat, foarte restrictiv, Directiva ATAD (The Anti Tax Avoidance Directive). De asemenea ştim că în ţara noastră există cota unică de impozit pe profit, de 16%. Deşi nu are un plafon foarte ridicat, această cotă este mai mare decât în SUA sau Marea Britanie, spre exemplu, dar şi decât la vecini - în Ungaria este în jur de 9%. Pe plan internaţional, există o competiţie pentru atragerea de investitori, iar climatul fiscal de la noi din ţară îi face pe aceştia să îşi îndrepte atenţia către alte ţări. Cu alte cuvinte, devenim necompetitivi".

Dan Bădin a atras atenţia că nu doar regimul fiscal existent într-un anumit stat contează pentru investitori, ci şi contextul politic, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legal şi politicile privind infrastructura, adminis­traţia, educaţia, piaţa forţei de muncă şi nu numai.

Domnia sa a amintit şi de legislaţia privind economia digitală, precizând că, în opinia sa, este nevoie de o reformă la nivel global pentru a reglementa aspectele care ţin de economia digitală, însă, chiar şi aşa, faţă de ţări precum Statele Unite ale Americii, spre exemplu, unde această practică are o istorie mai îndelungată şi o legi­s­laţie mai adaptată, România este mult în urmă.

• Alexandra Smedoiu: "La un nivel mediu al dobânzii de 5%, orice societate cu împrumuturi de peste 4.000.000 de euro este potenţial afectată de ATAD"

România a implementat Directiva ATAD mai devreme decât cere Uniunea Europeană, înaintea oricărui alt stat şi cu nişte prevederi foarte res­trictive, a subliniat, ieri, Alexandra Smedoiu, Partener Corporate Tax în cadrul Deloitte România.

Mai exact, Directiva Anti-Evaziune Fiscală presupune anumite limite de deductibilitate şi plafoane - un plafon de deducere integrală de trei milioane euro şi o limită de deducere de cel mult 30% din EBITDA, iar Româ­nia a implementat Directiva stabilind un plafon de 200.000 de euro şi o limită de 10% din EBITDA.

Doamna Smedoiu a declarat: "În prezent, o societate care doreşte să finanţeze orice parte a activităţii sale (activităţi curente, investiţii etc.) prin împrumut, fie el de la o instituţie financiară, de la un terţ sau chiar de la propriul acţionar sau asociat, are o limitare fiscală în ceea ce priveşte cos­tul finanţării. Astfel, o societate poate deduce, anual, costuri de finanţare de maximum 200.000 de euro, la care se mai adaugă şi 10% din EBITDA. Prin urmare, dacă presupunem un nivel mediu al dobânzii de 5% la împrumuturi în moneda euro, rezultă că orice societate care a contractat un împrumut în valoare mai mare de 4.000.000 de euro este potenţial afectată de această prevedere.

Acest prag de limitare este preluat dintr-o Directivă a Uniunii Europene, însă sunt mult mai stricte decât cele propuse în Directivă, respectiv 3.000.000 de euro anual, la care se adaugă 30% din EBITDA. Noile reguli şi-au propus, desigur, să împiedice transferul artificial de profituri prin contractarea de împrumuturi purtătoare de dobândă. Însă alt efect important este că societăţile care fac parte dintr-un grup se vor finanţa mai scump atât de la companiile din grup, cât şi de la instituţiile financiare. Directiva lasă posibilitatea implementării, chiar şi până la 31 decembrie 2023 în anumite condiţii, precum şi opţiunea privind anumite limite de deductibilitate şi plafoane. Alte state UE nu au grăbit transpunerea Directivei fiind preocupate de impactul asupra competitivităţii lor fiscale".

În acest context, Deloitte România propune ca ţara noastră să adopte pragurile propuse în Directivă pentru a nu risca să ofere un tratament mai puţin atractiv şi să piardă din competitivitate în faţa altor state europene mai permisive în implementarea ATAD, a mai afirmat doamna Smedoiu.

• Raluca Bontaş: "Propunerea de a include criptomonedele în categoria veniturilor din investiţii are puţine şanse să fie acceptată"

Mediul de afaceri susţine fiscalizarea veniturilor din criptomonede, însă autorităţile din ţara noastră, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Ministerul Finanţelor Publice, nu au în plan eventuale discuţii pe acest subiect, a spus, ieri, Raluca Bontaş, partener Global Employer Services, Deloitte România.

Domnia sa a adăugat: "În acest moment, multe dintre persoanele care efectuează tranzacţii cu criptomonede nu ştiu că veniturile realizate sunt impozabile ca venituri din alte surse. Codul fiscal nu enumeră acest tip de venit explicit şi, din acest motiv, contribuabilii tind să creadă că sunt neimpozabile. O menţionare expresă ar conduce la o conştientizare mai mare şi ar reduce riscul la care se expun aceste persoa­ne în cazul unui control viitor. Există şi propunerea, dar cu puţine şanse de a fi acceptată, de a le include în categoria veniturilor din investiţii care ar însemna recunoaşterea naturii investiţionale a acestui tip de instrument şi, implicit, a cheltuielilor, care ar reduce astfel baza de impozitare".

Domnia sa a subliniat că, în ambele cazuri expuse mai sus, statul ar colecta o sumă mai mare din impozite, decât în prezent.